1,547 matches
-
prisos după tot ce spusesem eu, m-a întrebat: Crezi în Dumnezeu, Tatăl Atotputernic? Da, fără nici cea mai mică îndoială, am răspuns eu. Nici nu-mi pot imagina o alternativă. Crezi într-unul Iisus Hristos, Fiul Său, Domnul nostru, zămislit prin Duhul Sfânt? a întrebat apoi, arătând cu țigara, parcă în treacăt și ca și cum ar fi fost cu gândurile aiurea, spre mica figurină de tablă de pe masă. Născut din Fecioara Maria, cel care a pătimit sub Pilat din Pont, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Dunării, decât o ingenioasă manufactură țărănească. Într-un sat toropit sub dogoarea amiezii, când lucrătorii istorivți căutau un petic de umbră, măgarul și continua neistovit travaliul. Harnic, ursuz, adesea flămând, punea un strop de sudoare n fiecare țiglă sau olană zămislită n acel loc, căruia țăranii i spuneau simplu: "la țiglărie". Nu i se mai știa vârsta. În amețitoarea-i rotire dăduse, cu siguranță, de câteva ori ocol Pământului. Suporta cu stoicism foamea, setea, biciul și loviturile. Părea mpăcat cu acest
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
o durată mai largă, a colectivității. Depozitar prin excelență al trecutului, biblioteca nu ne poate ocroti împotriva stihiei actuale antispirituale, a barbariei ce renaște acum, ce poate renaște în orice segment temporal: „Crezi tu că somnul omului de nimic / va zămisli rațiunea și ultimii monștri vor face eforturi vizibile / să-și imagineze umanul? Poți fi tu chiar atît de sigură / că dacă te vei refugia între cărți cu copilul nu vor incendia Biblioteca / sub pretextul că nu se mai vede prea
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
puțin de declinul pînă la extincție al culturii franceze, un declin de care francezii refuză să ia act în virtutea unui bovarism cultural care amenință să-i destrame. Astăzi, trei sferturi din romanele care apar în Franța sunt facile, previzibile și zămislite după o rețetă de care s-a abuzat pînă la sleire. Și cel mai grav este că literatura franceză nu mai inspiră sentimentul valorii. S-a ajuns într-un punct în care oboseală cronică a unei culturi altădată dătătoare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7489_a_8814]
-
barbiene se lasă la vedere. Dar transcendența coboară declarativ. Nu mai e nici "țipătul", nici orația ritualică, ci doar metafizica în impas. Poeta a obosit să se mai nască "din idee" și își alege o frunză din care să se zămislească "locuită de un cântec" în libertatea jocului, în penumbră, unde vânătoarea diurnă de cuvinte fără suflet n-are nici un rost. "Lauda somnului" arar se mai ivește de-acum, poezia iese de sub toropeala "raiului păduros" și se îndreaptă iarăși spre meditația
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
cancer, dar a făcut un stop cardiac. Rubén moștenise vocea aspră, mâinile grosolane și nasul ca un cartof de la părintele nostru. Era într-un anume fel reîncarnarea lui. Îi semăna tot mai mult; un gnom asimilat de căpcăunul care-l zămislise. Chipul tatălui nostru, reconstituit veșnic din crâmpeiele acelor puține ocazii când îl văzusem: un teren cu bolovani, peste care mi-era greu să-mi imaginez vreodată degetele delicate ale mamei. Era ca și cum amândoi ar ajunge la mine din extreme opuse
Alonso Cueto - Ora albastră by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/5993_a_7318]
-
Bisanzio latina, deschisă la Roma, într-o sală venerabilă, cu participarea unor înalte fețe bisericești, de importanța cardinalului Poupard. Cei care salutam acolo evenimentul, încercînd a sublinia frumusețea totală a efortului, nu-l despărțeam de opțiunea ascetică din care se zămislise această emblemă, diametral opusă franjurilor ornamentale și circumlocuțiunilor stilistice. * Finitul, în această perspectivă, nu înseamnă cumul amplificator, ci mîntuință printr-un salt radical într-o calitate curios abruptă, într-o prăpastie de sustracții care au pozitivat esențial nespusulși absența, îndreptățind
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
ci "suc de portocale sub clar de lună, pentru purgație". Vasiliscul are chiar conștiința ieșirii din mit și filozofează pe această temă cu protagonistul-narator al subcapitolului: "- Este oul de cocoș bătrân, clocit de o broască țestoasă, din care s-a zămislit strămoșul meu, primul Vasilisc. Aripile lui erau adevărate, ale mele nu mai servesc decât de podoabă... Odată ieșiți din timpul mitic, a început alienarea, degradarea, diminuarea puterilor fabuloase. - Bine, dar acest timp mitic s-a consumat de mult, încerc eu
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
marcate de o bucurie căreia nu-i poate găsi o cauză anume, un fel de exaltare picată din senin, la vîrsta de opt ani: „Șezînd o dată lîngă un tufiș de agrișe în floare, într-o zi de vară, s-a zămislit subit în mine, fără avertisment, - fericirea fără margini a Edenului» [...] Și, într-un anume sens, tot ce gustasem pînă atunci pălise, prin comparație. (p. 32) Celelalte două trăiri i-au fost date de lectura unei povestiri (Squirell Nutkin de Beatrix
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
fișe sau scheme. Am folosit diverse tehnici, precum romanul în roman, jurnalul în roman sau personajul scriitor care vrea să afle cum se scrie un roman. Trăiesc o dublă curiozitate și aventură: în raport cu mine și cu personajele pe care le zămislesc, dar care uneori își arogă libertatea de a merge pe picioarele lor, eu fiind un simplu scrib sau copist care aude glasurile lor. Nu am fost contagiat de realismul socialist, noul roman, onirismul sau romanul autoficțional. Nu am nici un merit
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
serios, intenția de a revoluționa specia literară aleasă, memorialul de călătorie. Pe un ton solemn, el prezintă geneza operei sale prin analogie cu un eveniment mitic, nașterea zeiței înțelepciunii din capul părintelui său olimpian: o idee genială, în adevăr, se zămislise în capul meu; iar când îmi arsei palma peste frunte, această idee, întocmai ca Minerva din capul lui Joe, ieși mândră și războinică de sub fruntea mea1. Scriitorul are intenția de a introduce o notă nouă în literatura românească, iar calitatea
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
în magie albă și esoterism câte șapte copii veniți din cele trei burguri ale Transilvaniei. Povestea inspiră autori de scrieri fantastice și cel puțin două jocuri electronice au, unul - vrăjitori școliți la Scholomance, celălalt - un castel ruinat Scholomance, unde se zămislesc monștri chiar pe o insulă din mijlocul unui lac. Istorie și mitologie în proporții variabile intră în povestea adevărată a primului umanist român, Olahus, prieten cu Erasm, în legenda alchimistului Melchior Cibinensis, în misterul transilvăneanului Rosenkreutz, presupusul întemeietor al Ordinului
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
nu este o scriere comică așa cum nu este Don Quijote”. Postura contemporanului nostru e asemănătoare cu cea a unui traducător al unei poezii în altă limbă. Efortul acestuia e ratat dacă noul text nu dobîndește un aspect organic, ca și cum ar fi zămislit în acea limbă: „M-am oprit la fiecare cuvînt și am căutat echivalențe, atunci cînd era mai greu de înțeles de către cititorul de astăzi, cît mai apropiate limbajului budaidelean, fără a face apel la neologisme”. „Încercarea” lui Traian Ștef, îl
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
și membrii acesteia. Sunetul devine un reflex firesc al muzicii, al viețuirii acesteia și nu invers; în cazul maestrului, muzica nu ajunge a fi un reflex al sunetului, ci ceea ce-l creează. Prin voința demiurgului său, muzica este cea care zămislește atât instrumentul cât și sunetul ansamblului; ...drept împlinire a unei misiuni într-un anume fel sacre. Marin Constantin și „Madrigal”-ul s-au constituit în entități inseparabile. Au renăscut bijuteriile Renașterii italiene, monodiile cântărilor psaltice româneș ti, cantatele de Bach
Marin Constantin - artistul intrat în legendă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5813_a_7138]
-
și femeiabă rbat. Noaptea fiindcă sînt ziua, dreapta fiindcă sînt stînga, Sudul fiindcă sînt Nordul. Sînt Lilith, cea cu sîni albi. Irezistibil mi-e farmecul, am părul lung și negru, ca mierea-mi sînt ochii. Legenda spune ca am fost zămislită din lut pentru a-i fi lui Adam prima femeie, dar eu nu m-am supus. Sînt femeia ospăț și invitații la ospăț. Vrăjitoare înaripată a nopții îmi este porecla și zeiță a ispitei și a dorinței. Am fost numită
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
înzestra cu valențe poetice; citatele nu sunt niciodată decorative ori prezente de dragul erudiției, ci explică anumite fapte (de pildă, al-Kindi, cu teoria razelor, îi revelează pe cei prezenți drept complici la o acțiune suprapersonală; sau ideea sacrificiului uman, apt să zămislească o nouă lume, schimbând mersul cosmic al evenimentelor. Descinderea la Florența a englezului Thomas (martorul) îl pune de îndată pe acesta în legătură directă cu una dintre cele mai desăvârșite formule de existență a umanității, creuzet a cărui perfecțiune în
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
florin, Florin Pupăză " Noul Cod rutier, zămislit în mințile înguste ale unor oameni care nu au nicio legătură cu realitățile vieții de zi cu zi a românilor, arată o lipsă profundă de respect pentru cetățenii acestei țări. Să pui amenzi mai mari decât în orice altă țară
Elena Udrea: Statul îşi tratează cetăţenii ca pe posibili infractori by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35030_a_36355]
-
2792. Nu fugi niciodată de cuvânt.și fuga este tot un cuvânt! 2793. Respectă cuvântul ca și pe tine Însuți. Iată cheia fericirii. 2794. Să nu-ți fie frică niciodată de moarte. Nu uita că și aceasta este un cuvânt zămislit din Dorul Neființei. 2795. Cine nu se regăsește În Cuvânt nici nu s-a născut vreodată. 2796. Cuvântul este trupul și sângele sufletului tău. Respectă-le! 2797. Cuvântul este infinitul care nu-și găsește liniștea În finitul din tine până
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
va fi recuperat și că, despre el, se va putea spune ceea ce Hamlet spune despre spectrul tatălui său: „Bine ai lucrat, cîrtiță bravă“? Cine îl va feri de primejdia ca el să dispară neștiut, îngropat de viu cu opera aceea zămislită în taină, de care nimeni nu a apucat să afle niciodată nimic? Ieșirea din clandestinitatea asumată a culturii nu se face decît prin șansă sau prin existența unui Dumnezeu care iubește cultura. Întîlnirea de pe strada Arcului Pe Dragomir l-am
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
di Malatesta strâmbară din nas. Cât despre noi doi, povestitorii cu de-a sila, ne spuseră, tot în cor, ca aducem cu Dante și Beatrice. După ce protestarăm viguros, căci nu țineam să fim confundați cu personajele corcite pe care le zămislisem mai în joacă, mai în serios, Cobră le spuse, în încheiere, dar fără a o știrbi în vreun fel, povestea lui Orfeu și a Euridicei. Apoi, în acest final de învinși învingători, am fost lăsați să ieșim din casă transparență
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
de apă și cifra unu se sărută cu cifra doi vaporul uită marea în port meteoritul se scufundă în pîntecul femeii ... Nu pot să mor pînă cînd teoria numerelor frumoase nu va mîna cuvintele în peștera în care a fost zămislit deșertul care inspiră neputinței noastre o cale Nu poți muri tot timpul uneori e deșertăciune moartea ... Poți să mori iubind? Cine să moară dacă dragostea e o multiplicare de vieți de chipuri în fiecare clipă mii de fețe ale aceluiași
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/15572_a_16897]
-
otrăvii? îți mai rămân vicleniile luptei, îndârjita ei așteptare. ROBINSON Nu pot ajunge pe malul celălalt Căci mai am de străbătut pământul Dinlăuntrul meu, fierbintele deșert de nisip din mine. M-am lăsat dus de ursită, ca de o corabie zămislită de pântecele furtunii. în lume puțină viețuiesc, dar nelepădat de veșmintele lumii, luminat de întâmplare și recunoștință. Mă simt legat, dar cât de fragile sunt tablele pe care sunt scrise legile supunerii și cum se amestecă diavolii și îngerii în
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
tragedia fratelui meu, Pădurea spânzuraților sau n-ar fi ieșit deloc, sau ar fi avut o înfățișare anemică, livrescă, precum au toate cărțile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie și înviorătoare pe care numai experiența vieții o zămislește în sufletul creatorului..." La originea operei rebreniene stă sentimentul generalizat al vinei. Opera se naște ca necesitate interioară a dezvinovățirii și a ispășirii, dar aceste fenomene morale nu sunt asumate explicit. Fuga de subiectivitate, care înseamnă evitarea mărturisirilor în nume
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
de modelul baudelairian al coexistenței dintre ,înger și diavol"în aceeași conștiință (p. 93). În ciuda evidențelor, Dumitru Micu citește greșit poemul Portret, atât de des citat de critică și atât de rău înțeles, înghesuit într-un loc comun: , M-am zămislit ca-n basme, cu șapte frunți și șapte/ Grumazi și șapte țeste./ Cu-o frunte dau în slavă, cu celelalte-n noapte,/ Și fiecare este/ Și nu este.// Sunt înger, sunt și diavol și fiară și-alte-asemeni". Deci, între ,slavă"(aici
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
cină./ O fiară de gheață pândește la geam." (pp. 40-41). Există în lirica lui Valeriu Stoica versuri de mare sensibilitate și subtilitate. Ele probează incontestabilul său talent: ,Bunicii în tablouri plâng cuminți./ Tratate triste se-nvechesc pe masă./ Erori superbe zămislesc noi sfinți./ Absența ta a viscolit în casă.// Nisipul în clepsidră-i tot mai rar,/ Eu mor din când în când scriind Istorii.../ și mi se pare totul în zadar./ Absența ta e un pustiu de glorii." (p. 57) Nu
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]