1,082 matches
-
lui Păun vamășul cel mare”. Printre martori întâlnim mai mulți armeni și doi făclieri, ceea ce ar însemna că aceștia proveneau din rândul armenilor. --Iaca și doi frați, Toader și Gligorie, care la 17 martie 1683 (7191) spun: “mărturisim cu acest zapis... cum noi,... am vândut a noastre drepte dughene ce sântu în Cizmărie... trei dughene gata, cu casă cu tot și cu grajdiu și cu tot locul... Acele trei dughene... le-am vândut sfinției sale părintelui Ioanichie arhimandritul de Galată”. Și ia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dintre cei vii. Așa că ascultă cu atenție, cumetre. --Am să mă dau mai aproape. --“Adică eu, Anița fata lui lui Anton Cizmariu, femeie săracă din Ieși, ce m-au ținut Postolachi cizmariu”... --Că ea nu ședea singură!... --“Am făcut adevărat zapisul meu la mâna dumnealui logofătului Costandin Abăza” - am continuat eu povestea Aniței. --Și pentru ce a făcut zapisul Anița? --S-a judecat cu acel logofăt “pentru o dugheană a bărbatului... din Cizmării... cari precum arată logofătul... 2 cărți de giudecată i
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui lui Anton Cizmariu, femeie săracă din Ieși, ce m-au ținut Postolachi cizmariu”... --Că ea nu ședea singură!... --“Am făcut adevărat zapisul meu la mâna dumnealui logofătului Costandin Abăza” - am continuat eu povestea Aniței. --Și pentru ce a făcut zapisul Anița? --S-a judecat cu acel logofăt “pentru o dugheană a bărbatului... din Cizmării... cari precum arată logofătul... 2 cărți de giudecată i o anafora... pentru 190 lei datoria bărbatului meu, cu giudecăți s-au dat dugheana de istov” (de tot
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe scârbă, ci să vedem ce “schimbătură” s-a mai făcut la 31 martie 1793. --M-ai făcut curios, prietene - m-a atenționat gândul de veghe. --Trebușoara ce urmează s-a tocmit fiind de față “Iacov mitropolit Moldavii” și numeroși martori. Zapisul este făcut de Iordachi Aslan biv vătav de copii “la mâna dumisale căminarului Toader Balș”, prin care spune că având moșia Ostopceni “la ținutul Ieșii, în ocolul Turii” și “dumnealui Toader Balș” are o pivniță de piatră cu tot locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-mi ochii de la minunăția ce o aveam în față. --Atunci hai să intrăm pe Ulița Bărboi. --Cu voia sfinției tale, am să spun că la 3 martie 1669 (7177) “Alexandru Vulpe săoariu” împreună cu nepotul său Toader scriu: “Mărturisim cu acest zapis” că “am vândut o pivniță gata și cu locu... în târgu în Iași, lângă sfânta mănăstire Bărboiu, din sus și de cătră uliță... am vândut-o lui Ilie Sturza stolnicul cel mare”. Tot lui Ilie Sturza stolnicul cel mare îi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu tot locul și cu pivniță de lemn lui “Popa vel ispravnic de Curte”. “Casa iaste pe Ulița Bărboiului” - am reluat eu vorba. --Pe lângă ceilalți meseriași din armenime, iaca și un “zlătar” (aurar n.n). Despre zlătar aflăm din zapisul întocmit la 15 ianuarie 1752 (7260) de surorile Catrina și Maria, care, împreună cu soții și copiii lor, vând lui Ioniță Arghirie negustor “niște locuri de casă... ce iaste lângă Bărboiu, lângă casa Măricuții, fetii lui Ianachi zlătaru”. --Dacă suntem în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
casă cu locul ei... lângă Bărboiu... le-am dăruit această casă”. --Frumos din partea pârcălabului și a Maricăi, soția sa. --Dar... --Ce ar mai fi de spus, sfințite? --Că la 13 iunie 1757 (7265) “Stratul, împreună cu” sora sa “Marie” fac un zapis “la mâna dumisale giupânului Vasile neguțitoriu brașovan din Ieși,... să se știe că noi,... i-am vândut... o casă șidrilită și cu pivniță de lemn și cu tot locul ei... care... iaste la Ulița Bărboiului, care casă... și noî ne-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
noî ne-au fostu danie de la Mărina călugăriță, fata lui Lupan, femeia lui Ion Lupan cantaragiul”. --Acum o să aflăm un lucru deosebit, părinte. --Abia aștept, dragule. --La 1 decembrie 1769 “Carabet sân Lohan arman cupeț ot Podul Vechiu“ face un zapis în care scrie: “Dat-am zapisul mieu... dumisale giupânului Vasile brașovan... să să știe”... --Că întâi este vorba despre acelaș “neguțitoriu brașovan” de la 13 iunie 1757 (7265)... --Și cum spuneam “Să să știe că am vândut dumisali ... un loc di
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mărina călugăriță, fata lui Lupan, femeia lui Ion Lupan cantaragiul”. --Acum o să aflăm un lucru deosebit, părinte. --Abia aștept, dragule. --La 1 decembrie 1769 “Carabet sân Lohan arman cupeț ot Podul Vechiu“ face un zapis în care scrie: “Dat-am zapisul mieu... dumisale giupânului Vasile brașovan... să să știe”... --Că întâi este vorba despre acelaș “neguțitoriu brașovan” de la 13 iunie 1757 (7265)... --Și cum spuneam “Să să știe că am vândut dumisali ... un loc di casă ci este... pe Ulița Bărboiului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din Ulița Bărboiului, undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iaste biserica Sfeti Grigori, cari acest loc este cumpărat de tatăl mieu de la Ovanes zaraf (cămătar n.n) Țarigrădean”. --Din acest zapis am aflat întâi că acest Carabet era fiul negustorului Lohan, cu care ne-am întâlnit pe Podul Vechi. Apoi că pe Ulița Bărboi era “un pod de piatră”, ceea ce înseamnă că pe acolo era oarece apă... sau ulița era pietruită
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întâi că acest Carabet era fiul negustorului Lohan, cu care ne-am întâlnit pe Podul Vechi. Apoi că pe Ulița Bărboi era “un pod de piatră”, ceea ce înseamnă că pe acolo era oarece apă... sau ulița era pietruită... De asemeni, zapisul localizează cu precizie biserica armenească “Sfeti Grigorie”, care la acea dată încă nu era risipită. --Îmi place că ai prins toate amănuntele din acest zapis. --Fac și eu ce pot, prea cucernice. --Iaca ce spune în zapisul său din 12
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
piatră”, ceea ce înseamnă că pe acolo era oarece apă... sau ulița era pietruită... De asemeni, zapisul localizează cu precizie biserica armenească “Sfeti Grigorie”, care la acea dată încă nu era risipită. --Îmi place că ai prins toate amănuntele din acest zapis. --Fac și eu ce pot, prea cucernice. --Iaca ce spune în zapisul său din 12 februarie 1770 “Ghiorghie sân (fiu n.n) Postolachii țigan potcovar”. El spune că împreună cu sora sa Maria și feciorii ei au vândut o casă lui
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pietruită... De asemeni, zapisul localizează cu precizie biserica armenească “Sfeti Grigorie”, care la acea dată încă nu era risipită. --Îmi place că ai prins toate amănuntele din acest zapis. --Fac și eu ce pot, prea cucernice. --Iaca ce spune în zapisul său din 12 februarie 1770 “Ghiorghie sân (fiu n.n) Postolachii țigan potcovar”. El spune că împreună cu sora sa Maria și feciorii ei au vândut o casă lui Vasile negustor “ care casă este lângă Ulița Bărboiului, lângă Cizmărie, aici în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nepoții preotului Ionașco Țigănaș și biata Măricuța, fata hotnogului Precup, pentru un loc de casă cu cinci dugheni din Ulița Tărbujănească. Din această mărturie aflăm că “de când au prădat tătarâi țara, în dzilele lui Vasili vodă (Lupu n.n), acela zapis al Măricuțăi fata lui Precup Hotnogul, s-au fost pierdut și să fi fost lăsat Precup hotnogul pre Țigănaș să șeadză într-o dugheană de acele, însă de silă pentru voia doamnei lui Vasilie vodă Tudoscăi, căci Țigănuș , au fost
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Vasilie vodă Tudoscăi, căci Țigănuș , au fost preot în Curte, la Beserica Doamnei; iară de-acii Mărica Covrigoaie, cumnata popei lui Țigănaș, s-au apucat de acele două dughene cum sintu a ei și le-au ținut până s-au aflat zapisul Măricuței... Deci, Marica, fămeia lui Vasile Covrig și feciorii ei, nepoții popei... Ionașco Țigănaș au rămas dinaintea Divanului domnu nostru și din toată legea țărăi... Iară carii vor mai scorni pâră să hie de gloabă 50 de lei și să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vornicului, și cuconie (copiii n.n) ei”. Cele patru dughene vândute de Micuța au locul “denapoia dughenelor până în ulicioară ce vine de la Cizmari, cari dughene sântu pre Ulița Tărbujenească”. Cumpărătorul este Iorga “neguțitoriul”. La 30 iunie 1689 (7197) găsim un “zapis de la Despa,... giupâneasa răposatului Dimii ce au fost cămăraș”, în care scrie că “au vândut... o casă de pe Ulița Trapezănească... cu locul ei și cu pivniță și cu grădină... agăi Mihăilă și jupânesii sale”. --Acum am să-ți spun, cucernice
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Zisa “În Armenime” nu era gratuită. Armenii sunt o populație care atunci când a venit în Iași s-a așezat pe o uliță gospodărește și și-au făcut biserică încă din 1395. --Ba chiar două biserici, dragule. --Întocmai, părinte. Și unele zapise le semnau chiar cu litere armenești. Cu alte cuvinte, sunt oameni mândri. Au personalitate... Călugărul a privit către înaltul cerului, semn că ceasornicul lui îi spunea că ar cam trebui s-o luăm spre casă. Nu m-am înșelat. --Eu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lucruri noi... --Apoi n-am ce face și ți-oi spune că la 15 mai 1681 (7189) marii boieri dau mărturie “cum au vinit înaintea noastră Ghidion egumenul și cu tot săborul de la... Tri Sfetitele,... și ne-au arătat un zapis de danie de la dumnealui Ștefan Cerchezul păharnicul și de la giupâneasa dumisale, Axița,... cum dumnealor,... au dat și au întărit svintii mănăstiri... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spunem pe cea dreaptă... --Care? --Nu sunt singurii care dăruiesc în neștire... --După ce m-ai purtat printre egumeni și paharnici, lasă-mă să-ți vorbesc și despre oameni de rând. --Abia acum sunt numai urechi, amice. --Ascultă cum sună zapisul lui “Ion siimanul (infanterist în leafă n.n) di la steagul lui Alixandru bulucbașea (comandant de buluc, ceată n.n) și cu fămeia lui... Măriia” care spun: “Am vândut o casă a noastră care o am făcut cu a noastră
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care o am făcut cu a noastră cheltuială... care casă iaste... în dosul Chervăsării. Această casă o am vândut lui Ioan Giurgiul și fămeiei lui Axănii roabii”. --Toate ca toate, dar nu mi-ai spus când a fost făcut acest zapis. --M-a luat gândul la vale și nu am băgat de seamă că “la acea tocmală” de la 16 mai 1706 (7214) “s-au tâmplat oameni buni mahalagii”. --Acum să nu crezi că plâng pe umărul oricărui om de rând, dar la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
oameni buni mahalagii”. --Acum să nu crezi că plâng pe umărul oricărui om de rând, dar la mărturisirea Costinei de la 2 ianuarie 1709 (7217) nu poți rezista. --Fă-mi dovada. --Ascultă ce spune biata Costina: “Adecă eu, Costina,... scriu cu acest zapis al miu... și limbă de moarte precum am făcut eu, Costina, această casă cu banii mei,... treidzăci de lei din munca soțu-miu, Mateiu,... Iar cu părintele, egumenul, m-am tocmit cu doi lei numai de an de loc. Iar casa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
doi lei numai de an de loc. Iar casa s-au făcut când au venit Moiseiu cu leșii de-au prădat Chervăsărie în dzilele lui Costandin sân (fiu n.n) Duca vodă”. Numai că un oarecare Todor a făcut “niște zapise fără știre mea, dece acele zapise să nu să bage în samă... Așa mărturisescu eu, Costina, cu limbă de moarte... denainte a oameni buni și duhutnicului (duhovnic n.n) miu, popa Toma”. --Hai să vedem ce plângere are mănăstirea Trei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
loc. Iar casa s-au făcut când au venit Moiseiu cu leșii de-au prădat Chervăsărie în dzilele lui Costandin sân (fiu n.n) Duca vodă”. Numai că un oarecare Todor a făcut “niște zapise fără știre mea, dece acele zapise să nu să bage în samă... Așa mărturisescu eu, Costina, cu limbă de moarte... denainte a oameni buni și duhutnicului (duhovnic n.n) miu, popa Toma”. --Hai să vedem ce plângere are mănăstirea Trei Ierarhi la 11 decembrie 1796. --Dacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stăpânirea mănăstirii Sfântul Ioan din Iași, care va restitui banii cheltuiți de Gligorașco, vier domnesc. --Iaca și o noutate, părinte. --Care ar fi aceea? --Că în Târgul Făinii era o uliță care se chema Ulița Fânului. Asta o aflăm din zapisul din 6 iunie 1690 (7198) al lui Andreiu, staroste de mesercii, prin care vinde “un loc de casă... cu pivniță, carile... este în Ulița Fânului în Târgul Făinii”. --Târgului Făinii i se mai spunea și “Ulița unde să vende făina
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]