406 matches
-
colorație cenușie-violacee. Tulpinile putrezite se usucă rapid, se smulg ușor și pe ele se observă numeroși scleroți mici negri (fig. 53). Rădăcinile sunt de asemenea, putrezite și acoperite cu mici scleroți. Tuberculii recoltați de la plantele bolnave sunt mici, moi și zbârciți. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în pământ pe resturi de plante, iar în anul următor la temperaturi optime, în jur de 28șC infectează plantele prin răni sau direct prin străpungerea țesuturilor. Sunt mai ușor infectate plantele debilitate.Transmiterea ciupercii de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În cazul unui atac grav, frunzele rămân sfâșiate sau se usucă înainte de vreme. Pe tulpini, petele sunt alungite, la început galbene apoi brune, acoperite de exudat și în final negre. Păstăile de la plantele bolnave produc puține semințe mici, cu tegumentul zbârcit și uneori acoperit de gomă bacteriană. În cazul unui atac mai grav boabele au pete cenușii, brune și chiar crăpături. Transmitere-răspândire. Bacteria este transmisă de la un an la altul prin intermediul semințelor infectate, care nu-și pierd facultatea germinativă, decât cel
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brune. Petele se pot uni și ca urmare apar zone mari, în care tulpina este brună de jur împrejur (fig. 81). Plantele se usucă înainte de vreme și conțin fibre de calitate inferioară, iar capsulele pătate sunt seci, sau au semințe zbârcite cu slabă facultate germinativă. Atacul se recunoaște de la distanță, întrucât apar vetre de plante cu tulpini “pestrițe” brune cu verde. Toate plantele prezintă pe zonele brunificate puncte mici negre, adâncite,subepidermice. Prezența acestor puncte diferențiază boala “Pasmo” de brunificarea produsă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
veștejesc și se usucă. Plantele mai mari atacate prezintă marmorări, alternanțe de culori verzi (zone sănătoase) cu zone brune-roșiatice. Frunzele pătate se veștejesc, se brunifică și se usucă, iar ca urmare capsulele rămân mici, neuniforme și conțin semințe albicioase, șiștave, zbârcite, ușoare, cu suprafața lipsită de luciu și cu mici adâncituri. Tulpinile atacate, brunificate, sunt sfărâmicioase, conțin fibre fragile și ca urmare se fracturează în perioadele cu vânturi puternice. Transmitere-raspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se formează în primăvară pe scoarța ramurilor, în care ciuperca iernează sub formă de miceliu. În cursul vegetației sporii vor produce infecții pe ramurile debilitate. Prevenire și combatere. Aplicarea măsurilor de igienă culturală pomicolă, ce constau în strângerea fructelor uscate, zbârcite, ce rămân pe pomi în timpul iernii, cât și tăierea și arderea ramurilor bolnave, au o mare importanță în prevenirea și combaterea acestei ciuperci. Stropirile cu produse utilizate împotriva rapănului dau bune rezultate și în acest caz. Pentru ca atacul să nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
târziu. Ciuperca iernează sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în organele subterane ale speciilor de Anemone parazitate. Primăvara, sporii de rezistență germinează și dau infecții pe speciile de Anemone. Plantele de Anemone infectate, prezintă frunze zbârcite, de culoare verde-gălbuie și puternic îngroșate. Pe partea inferioară a frunzelor se formează sporii ce vor produce infecții pe porumbar . Prevenire și combatere. Se recomandă arături adânci în livezi prin care se îngroapă frunzele căzute pe care se găsesc sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
-l uimește, căci a crezut și crede și va crede în ea; ce vede oare acest Sf. Petru al lui Van Dyck? Cum se deschid cerurile? Înălțarea? Pogorârea Sfântului Duh? E un bătrân încă verde, cu barba sură, cu gâtul zbârcit, dar puternic, cu mâini de om simplu și muncit; un bărbat dintr-o bucată, pe care se poate pune temei, frust și spiritualizat în același timp. Culorile tabloului merită o atenție specială: pe un fond negru, Sf. Petru e îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
scunzi, chipuri palide, spectrale. Imaginea mi s-a înfipt ca un cuțit în inimă, draga mea. Dar apoi - bucuria aceea din copilărie regăsită după o jumătate de veac, bucuria de a mă alipi de carnea aceea bună, dulce la pipăit, zbârcită, dar luminoasă, ca văzută prin ochii unui copilaș: trupul mamei. Vineri dimineață, 1 aprilie [1949] [...] Ce a devenit ființa aceea firavă, care îl iubea pe tatăl tău, ce mai am eu în comun cu ea? Eu sunt, simplu și magnific
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
leși de pe șoseaua Ipsilant. Franț Wagner un fel de Hristos, nalt, uscat și trist, își bate din când în când concubina Antonina Dombrowska ș-o teme. Ea se refugiază la vecine. Una din aceste vecine, leașcă chioară de-un ochiu, zbârcită, vicleană și rea, lăptăreasă, are un nepot Vladimir, Vlagiu cu care, după cât spun unii și alții ar fi trăind. Această babă o sfătuiește pe Antoșa să lese pe Wagner, că-i găsește ea alt barbat mai bun. În ziua de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cred, pentru că nu pot să laud fierbinte: sînt prea reticent pentru gustul său. Iar el e, adesea, „centaur”, fugos, expansiv. La suprafață n-a existat niciodată o ruptură între noi, dar în adînc mai multe fire au fost uzate, slăbite, zbîrcite. De vină e, poate, distanța, sau sînt anumite „vorbe” purtate de „crainicii” săi privilegiați. Vrei o judecată de ansamblu? L-am considerat mereu omul unui moment. A strălucit cît a fost la Bacău, pe bolta locală. În București, e supraviețuitorul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucrurilor” (Karl Jaspers, Situația spirituală a timpului, 1931). * Ce extraordinară putere de evocare are vestea morții cuiva! Adineaori mi-a telefonat Lucica, să-mi spună că a murit nașă-mea. Dintr-odată, din amintiri, s-a închegat chipul ei: fața zbîrcită, dar cu pielea încă albă, fină, îngrijită, ochii verzui, mici, iscoditori. Avea o judecată necruțătoare asupra oamenilor și o mare îndrăzneală în formulări. În ultima vreme, mergea greu pe drum, fiind nevoită să se oprească din zece în zece metri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să dea căprioara căutată de tânărul împărat, decât contra unui comision. Nașu’ scoate punga și după ce cad la tocmeală cu gureșele femei plătește atâta cât au convenit. Pentru suma aceasta, din cămară li se aduce oaspeților Budihala, o femeie neagră, zbârcită, urâtă, bătrână, cocoșată, pe care mirele o refuză, susținând că el o altă floare a zărit. Femeile sunt de acordă să ofere căprioara cea adevărată, numai dacă nănașul mai dă ceva pe deasupra. Și numai după ce acesta mai pune o foaie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
perfect normal. Stându-ți așezat în propria coastă, cu un aer bizar, lăsându-te atacat și apărându-te deopotrivă, vârându-ți și scoțându-ți din cap cele mai mari prostii. Îți spui în sinea ta: un asemenea rege de mizerie, zbârcit și ipohondru, n-are cum fi părtașul la rele a trei rațe. Crimele comise de el n-au absolut nimic de-a face cu ele. Poate că tocmai despre asta-i vorba: acest nimic absolut deschide complicitatea împotriva lucrurilor de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Până ieri, în locul ei erau niște muncitori nebărbieriți care ciocneau sticle de bere. Ochii femeii îi aduc aminte de ceva, dar el nu reușește să prindă acel ceva, să pună degetul pe rana care s-a deschis iremediabil sub pielea zbârcită a pieptului lui acoperit de fire albe. Bătrânul fixează cu disperare ochii femeii, în așteptarea rezolvării misterului care a pus stăpânire pe ființa lui. Iar amintirea nu vrea să iasă din sertarul în care a fost închisă acum multă vreme
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
a supraviețui acestor secunde interminabile mă vlăguiește, iar dorul de a mesteca un miez de nucă devine o durere a simțurilor. Închid ochii și simt cum o lacrimă tulbure mi se scurge din ochiul drept și se prelinge pe cearcănul zbârcit, pe obraz, pe crețurile gâtului. Apoi n-o mai simt. S-a pierdut în gulerul pijamalei care miroase a hoit. S-a topit ca într-o sugativă. Îmi deschid ochii și mă uit la claia de păr. Claia neclintită. Claia
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
tufari apăru tocmai în momentul psihologic un taraf de lăutari care ne-au adulmecat cum adulmecă prepelicarul vânatul și începu să ne cânte de inimă albastră. În fruntea tarafului era vestitul, bătrânul Barbu Lăutariul cu cobza în mână, cu fața zbârcită ca o ciupercă, cu poala antereului aninată de brâu, o legendă în carne și oase, o rămășiță uitată de moarte a moravurilor patriarhale dispărute, Barbu, pe care Alecsandri l-a cântat, care a cântat și el la mesele multor boieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am așezat și noi la un capăt de masă, hotărâți a vorbi numai românește și a ne explica cu chelnerii prin semne. Toți musafirii erau germani sau locuitori din Șvițera germană, nici un bărbat frumos, nici o femeie frumoasă; toți aveau figuri zbârcite, ochii spălăciți, nasuri roșii sau vinete ca patlagelele; toți erau scurți de picioare, pântecoși, plini de bere și cartofle 207; parcă a tunat și i-a adunat, cum zice românul. Auzindu-ne pe noi grăind o limbă străină, necunoscută lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
gândindu-se la faza lunii. Fusese nouă acum două nopți: mareele nu putuseră fi atât de puternice Încât să poarte cadavrul foarte departe. Va trebui să-l Întrebe pe Bonsuan despre refluxul din noaptea trecută. Mâinile decedatului erau ciudat de zbârcite și albe, semn sigur că stătuse În apă vreme Îndelungată. Odată ce avea să știe de cât timp era mort tânărul, urma să lase În seama lui Bonsuan calculul distanței parcurse de cadavru plutind. Și de unde. Între timp, trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
a mai gîndit cé a trecut foarte mult timp de-atunci și, chiar dacé nu ar fi omorît-o nemții, ea ar fi fost bétrîné acum și n-ar fi avut pérul galben, ci alb și-ar fi avut și mîinile zbîrcite că la babă Hania. Lui Șasa nu-i plécea acest gînd. 5 Tata téia porcul. Șasa a fost nevoit sé rémîné acasé, dar nu numai cé era nevoit, céci lui Șasa Îi și plécea sé rémîné acasé sé asiste la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de ce [să] plângă clopotul? 2257 De-ai fi compusă numai din dame - tinere și frumoase, notabene - chiar fără să vrei aș fi bucuros să-ți sărut mâna de-o mie de ori, de zece mii de ori, dar așa, bătrână și zbârcită cum ești pentru mine, doamna mea, așa îți mulțumesc pentru grația ce ai fi în stare să[-mi] faci. Așa nu-mi vine decât să strig: Lume, lume! poveste 2290 îmi veni ideea tandră de a-i săruta șorțul. 2257
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-i dea să mănânce, să-l ducă la școală. Toată viața ei îi apărea făcută zob. Greșise, se învinovățea, dar greșise la 16 ani și credea că mai are dreptul la încă o șansă. Își aruncase ochii mari spre femeia zbârcită și îi spusese cu siguranță, pe tonul ei cel mai liniștit: - Cum vrei. Dar să știi că e copilul lui Greață și el a comandat avortul. - Păi, nu mi-a spus așa. Coana mare a spus că ești o vecină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cel mult un sfert de oră după ce va intra pe ușa apartamentului, frate-miu va constata toate deficiențele și defecțiunile existente. Plus nenorocirile din frigiderul meu în care se mai află o bucată scorojită de cașcaval, niscaiva salam, două roșii zbârcite, un sfert de pachet de unt oarecum râncezel și o jumătate de borcan de dulceață al cărui conținut s-a pietrificat. Cutia de lapte uitată pe masă, cam de alaltăieri, o va arunca fără comentarii la gunoi, încă din start
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o coincidența convenabilă, în caz că și-ar fi uita vreodată vârsta, nu trebuie decât să întrebe în ce an erau pentru a afla. Fața, fără buze, îi era brăzdată de riduri adânci, iar ochii abia de i se vedeau. Avea corpul zbârcit, dar compact și nu era multă, fizic vorbind, însă nu era nici firavă. Trecerea timpului îi tocise orice urmă de moliciune, făcând din ea un exemplar demn al condiției umane. Umerii îi erau drapați cu un șal enorm negru, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
secure asupra lui. Mi-a mai spus că avea sânge pe ea. Porfiri suspină din greu. În acel moment, ușa de la intrare se deschise larg. Porfiri își ridică privirea și văzu o mogâldeață rotundă de femeie pășind în cameră. Fața zbârcită abia îi mijea din broboada cu care îi era acoperit capul, iar ce nu îi era înfofolit în zdrențe, era acoprit de viclenie. Aducea un pachet învelit în hârtie maro și legat cu sfoară. ă Babușca! strigă Vera. Abandonându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
la vedere, În lumina asfințitului, roșul originar al cărămizilor. Rareori trecea câte un automobil În zilele acelea. Ce vedeai erau trăsuri, camioane cu gheață, camioane cu bere și cai uriași care le trăgeau. Deosebeam oamenii după fețele lor roșii, albe, zbârcite, pătate sau netede; zâmbărețe sau violente, ori mânioase, ochii lor, gurile, nasurile, vocile, picioarele și gesturile. Cum se mai aplecau ca să facă haz sau să iscodească sau să sâcâie sau să tortureze În glumă un băiețaș. Dumnezeu mi‑a apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]