1,953 matches
-
Manly la buza Oceanului Pacific. Sunt de câteva zile în Sydney. Mă "vântur" prin marele oraș ca pe ulițele copilăriei, cu sentimentul că viața mea a înmugurit dogorâtă de soarele australian. Cu fața în nisip, cu mâinile căuș la urechi, ascult zbuciumul oceanului și mă afund tot mai adânc în amintiri. Mă plimb prin creierul meu ca printr-o mâzgă. Vreau să scriu o carte, dar nu știu de unde să o apuc. Personajele mă vizitează, dar nu le găsesc încă locul în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
va înțelege tot, se va conforma în cele mai mici amănunte, el întreabă deodată: sunteți măritată domnișoară, eu răspund sincer nu, nu am avut timp pentru așa ceva, mint ca o scroafă, m-aș fi măritat de milioane de ori după zbuciumul pe care îl auzeam în trupul meu, numai că nu găsisem un prăpădit care să fie în stare să-mi domolească acest zbucium, toți te călăreau la mare repezeală, apoi se scuturau ca niște cocoși împintenați, să nu rămână vreo
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
avut timp pentru așa ceva, mint ca o scroafă, m-aș fi măritat de milioane de ori după zbuciumul pe care îl auzeam în trupul meu, numai că nu găsisem un prăpădit care să fie în stare să-mi domolească acest zbucium, toți te călăreau la mare repezeală, apoi se scuturau ca niște cocoși împintenați, să nu rămână vreo urmă de praf din ființa ta pe ei". Doamne, mă gândesc în sinea mea, femeia asta chiar că are un suflet rănit. Mă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Îi fusese imposibil să se despovăreze de mărturisirea Olgăi. O ținuse într-un plâns continuu, marcată de o tristețe care depășea orice limită. Alex îi respectă încercarea prin care trecuse, dar se întreba în sinea sa: oare merită Olga atâta zbucium sufletesc din partea Inei, oare merită? Căută câteva cuvinte liniștitoare: - Ina dragă, nu cred că faci bine, te poți îmbolnăvi. Înțeleg, dacă ar sluji la ceva plânsul tău, aș fi de acord, dar tu nu ai cum să-i redai sănătatea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mai vedea! Nu începem chiar de mâine să ne ocupăm de casa asta despre care tu spui că ne ar aduce atâtea probleme. S-ar putea chiar să nu să se realizeze planul nostru, deocamdată e un vis. Merită atâta zbucium pentru ceva care abia se însăilează!? S-ajungem noi acolo, mamă! Oarecum liniștită de vorbele Inei, mama ei găsi cuvinte consolatoare la adresa ginerelui, pe care cu câteva clipe în urmă îl dusese la marginea inimii ei. - Băiatul ăsta n-a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să vină. Alungă din amintiri și faptul că, după plecarea țiganilor, prinsese o brățară albastră, cu numărul 15, băiatului țigăncii ca și cum acesta ar fi fost al Inei, având același număr pregătit și pentru Ina. După o noapte de chinuri, de zbucium și de chibzuință însă, gândind că fiece clipă poate fi ultima, se hotărî să o cheme pe Ina și, cu toate riscurile și umilințele la care ar fi fost supusă, să-i expună situația reală, așa cum de fapt se derulase
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
casă. Adia și un pui de vânt, mai mult o boare, care-l legăna, pe om, în valurile cele mai încântătoare ale vieții. și pe Domnișoara Secretară o cutremurau valuri de bucurie, de fericire, de plăcere, dar, și de un zbucium cum nu mai trăise, niciodată, în patruzeci de ani. Mergea pe alee, dar, parcă nu era pe alee; mergea prin seară, dar, parcă nu era prin seară; înnainta, dar, parcă nu înnainta. Mai mult sărea, țupăia, decât mergea liniștit. și-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
de jos. Era, însă, frumos. Frumos, nevoie mare! și iscusit. La fel, iscusit, nevoie mare! I-au fost suficiente aceste două atribute, ca să ajungă mare miliardar. și, cu orice femee dorește, la picioare. Dar, cu ce preț? Cu prețul veșnicului zbucium, cu veșnicul neastâmpăr; cu veșnica sete de bani și de femei! Dar, nici una dintre aceste devenite de-acum metehne, nu i-a adus și nici nu-i va aduce, vreodată, liniște. Nu. Pentru că, la bani, se impune să ai tot
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Olga, Mașa și Irina, n-au com plexitatea lui Verșinin, caracterul paradoxal al lui Tuzenbah, ori umorul lui Solionîi. De asemenea, Platonov și Ivanov sunt mult mai „cărnoși” decît femeile care-i iubesc, Arkadina niciodată nu l-a atins, ca zbucium sufletesc, pe Treplev, frumoasa Elena Andreevna nu-l egalează, În amplitudine a partiturii, pe Voinițki, Ranevskaia nu are șansa pitorescului lui Gaev ș.a.m.d. Nina Zarecinaia e un rol mare, just : dar de ce oare mai toate actrițele care-i
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
gândurile încep să năvălească în capul tău și face o retrospectivă negativă, detaliată a zilei ce-a trecut și bineînțeles începe anticiparea zilei care va urma, dar tot pe negativ, că ai făcut imprudența să dai startul cu televizorul și zbuciumul intern a început dar într-un final adormi cu acel război intern, grea povară pentru creierul nostru. Conștientul a adormit, dar subconștientul nu doarme niciodată și muncește săracul din greu 24 din 24 fără întreruperi sau concediu. Dimineața ne trezim
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
străzi cu hopuri, mărginite de blocuri; pe lîngă care curgeau În zadar trotuare; și magazine alimentare; sufletul ei auster și supus, izbăvit de păcate, pluti lin către cer; se ridică tot mai sus, deasupra a tot și a toate; unde zbuciumul lumii s-a stins, nici păsări nu zbor, nici vîntul nu bate; abia se zăresc printre nori, la mari depărtări, orașe și sate; nu vezi oameni nervoși, nici femei cu sacoșe de plastic În mînă; pe care, spre un scop
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un mare incendiu izbucnise În Stockholm, flăcările amenințînd să-i cuprindă și propria casă, unii dintre prietenii cu care petrecea au zîmbit politicos și ușor amuzați. Stockholm se afla la trei sute de mile distanță. Mai apoi, după cîteva ore de zbucium, Swedenborg s-a liniștit pe neașteptate, mărturisind prietenilor și mulțumindu-i totodată lui Dumnezeu că focul s-a stins la a treia casă de la casa lui, iar ei au ridicat Încă o dată veseli paharele, făcîndu-și complice din ochi. Abia a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a scos un sunet dogit care i-a făcut pe protagoniști să stingă imediat lumina slabă. Noaptea, În singurătate Îmi Închipui un act sexual universal În care copaci, flori, păsări, aștri, pietre, munți, oameni, gândaci, șobolani, case, totul e un zbucium sexual ce produce o clătinare uriașă pe care o aștept cu respirația tăiată. Afară, Întunericul a Început să coboare ușor. În casă obiectele Își pierd conturul. Îi place Întunericul, se simte bine În el, abia atunci Își poate pune În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Un moment spune Mihai, făcîndu-l pe Muraru să rămînă lîngă ușă. Aseară mi-ați cerut niște bani. Curios! încearcă un surîs Muraru. Cum de v-ați oferit să-mi împrumutați așa, fără ezitare? În studenție am trăit un moment de zbucium, cînd o... cunoștință mi-a zis că... Închipuiți-vă ce greu mi-a fost să fac rost de o mie de lei. Așa puțin? Mai mult era sigură că nu obține. Stați că nu-nțeleg devine Muraru curios, făcînd un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a fostului discipol. "Ce ușor e să vorbești acum, cu sînge rece, despre ce a fost în urmă cu douăzeci de ani! Mucosul ăsta era abia la descifrarea alfabetului, cînd alții întorceau pe șapte fețe fiecare cuvînt..." Și-n centrul zbuciumului, din albul zăpezii de dincolo de ferestrele mari crește chipul unei fete la brațul căreia a coborît scările de marmură ale Teatrului de Operă, îndreptîndu-se spre garderobă. Uite ce-i afară! a șoptit cu groază fata, arătînd prin ușa deschisă. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ațintită tot timpul spre copii, începe să-l enerveze, simțind în ea întregul reproș că nu a știut să fie alături de fetiță cînd era nevoie. A fost orgolioasă totuși murmură el. Nici măcar nu m-a căutat, să-mi spună. În zbuciumul ăla? Cui i-ar mai fi ars?! face un gest de neputință bătrîna. Deși întoarce privirea spre profesor nu-mi amintesc nici ca dumneata s-o mai fi căutat... Ba chiar, am înțeles de la ea, îți reluaseși o veche prietenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să vorbim... Ochii bătrînei vor să recheme splendoarea Veneției, în luna de miere alături de Bujoreanu; Parisul, Londra, Roma... o Europă fascinantă pentru ea, îngrijorătoare pentru proaspătul ei soț, ai cărui ochi, obosiți de studiu mai tot timpul, se pierdeau în zbuciumul gîndului după fiecare lectură a ziarului de dimineață. Dar de dincolo de voința ei revine obsedant în amintire seara cu viscol, vizita bărbatului în haine de șiac, orele dimineții cu nămeți cît gardurile, prin care s-a pierdut bărbatul, gîndul nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nimic, pentru că nu a existat și nici nu va exista. Nu și-a dat seama niciodată cît a stat locului, paralizat. Crede că și-a revenit a doua zi, a treia, după o lună, dar uneori, în momentele lui de zbucium, ca acum, înțelege că nu și-a mai putut reveni. Un timp s-a simțit hăituit hăituit de idee: "un copil cu fata unui reacționar!" -, ocolea lumea, căuta ostentativ refugiu printre cărți, pornirile virile și le potolea singur, bolnăvicios, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
te jignesc, iar dacă am făcut-o pînă acum, te rog să mă ierți! Oricum, nu lua invitația la spectacol ca pe o insistență. Ochii lui privesc cu calm în ai fetei, în adîncul cărora tremură flacăra mocnită a unui zbucium. Înainte de a întinde mîna spre cutia cu vodcă, Mihai o învăluie pe Cristina în privirea sa, insistînd asupra celor două părți ale lanțului de la gîtul fetei. Ce noroc nebun au obiectele de aur! murmură el, încrețindu-și colțul gurii într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
însemna că-s un om mic, mărunt, pradă patimilor limitate animalic. Fata aceea, Cristina, și ce dacă-i doar șefă de magazin?! m-a răscolit profund, rupîndu-se brutal din îmbrățișare în clipa de extaz, trimițîndu-mă conștientă, cu cinism, în ghearele zbuciumului de acum, lăsîndu-mi gustul amar al întrebării: de ce? Are o legătură cu unul însurat, cum mi-a spus nea Toader, iar madam Săteanu mi-a rîs în nas că n-aș fi în stare să arunc cinci mii de lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
capabil să-l facă din nou bărbat. În timpul în care Bull unea mental punctele care trasau axa feminității sale latente, puncte marcate de roșelile din vestiar și conexiunile emoționale ratate, Alan era cu el - alături de el - înțelegându-l, empatic la zbuciumul intelectului care, la fel ca micuța locomotivă din cărțile pentru copii, se străduia să dea o semnificație propriei identități. Acasă, Naomi se postase în capul scărilor. Gura bebelușului, amorțită de somn, se lipise de locul de pe gât unde se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Alan, aceasta atinsese spatele lui Bull. Tânărul devenise rigid, dar nici nu se opusese și nici nu țipase... Vai, câtă cruzime în această păcăleală! Cum ar fi putut Margoulies să știe că până și în clipele acelea de cădere, de zbucium, lucrul pe care Bull îl dorea cel mai tare era, desigur, atingerea liniștitoare și uscată a doctorului? În scurt timp, Alan se întinsese alături de Bull. Lungit pe podea, ca și el. Buzele căutau căldura gâtului lui Bull, mâinile i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
niște datorii față de Patrie. Să fie cuminți, să stea încolonați, să-și țină mâinile la spate, să mănânce tot (nu numai tocana, pilaful și ciulamaua, chiar și borșul cu știr, care, pentru unul ca Paul, era un prilej de lacrimi, zbucium și eternă răzvrătire), să învețe poezia, să cânte cântecelul, să-i dea în dar mămicii de 8 martie inima (și, în plus de asta, tot felul de ghiocei desenați și lipiți cu pelicanol pe cartoane), să numere un, doi, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sus pe buza podului, se chirci cu genunchii la gură și așteptă nemișcată să vină Dan s-o caute. Vezi să nu! Băiatul o ghici pe Ema, îl găsi pe Doru ascuns în cireș și după încă alte minute de zbucium îl dibui pe Silviu pitit în stradă. Fiind deja obișnuit cu ciudățeniile Luanei, o căută în locurile știute după care, negăsind-o, renunță să se mai obosească. Bica făcuse clătite umplute cu dulceață și înfometați copiii dădură buzna la farfuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fac la anu'? Am să intru peste el în casa Emei și-am să-l întreb de la obraz: "Ce ai, nene, de nu vii și la mine?" Bica tare ar fi avut poftă să râdă dacă ar fi putut. Acest zbucium nevinovat o înlăcrima iar îndărătnicia ginerelui de a nu intra în casa Luanei o umplea de ciudă. Disputa absurdă pe tema jucăriilor, între părinții Emei și Sanda, se desfășura, an de an, pe spinarea așteptărilor zadarnice ale fetiței. În a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]