231 matches
-
cu un gest brusc, de parcă ar fi spus „până aici”!. A privit-o de sus, din picioare, cu dispreț, dar nu și-a răcit gura cu nicio remarcă. Când a ajuns în dreptul meu, mi-a trecut cu mâna prin păr zburlindu-mă în joacă. Așa își lua uneori la revedere de la mine. O priveam cu ochi rugători să mă ierte, iar ea înțelegând, mi-a zis doar atât: Ai grijă ce faci! Marius s-a oferit să o conducă până la ușa
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de noroios, iar caii se stropiseră până la urechi. Sfidând, în tăcere, ploaia din noaptea trecută și starea drumului, întreaga armată se târa abătută, spre Sakamoto. În dreapta se afla țărmul lacului, în stânga, Muntele Hiei. Vântul, care sufla în jos de pe munte, zburlea pelerinele de paie ale oamenilor, făcându-i să arate ca niște arici țepoși. — Ia priviți acolo, stăpâne. Seniorul Mitsuharu v-a ieșit în întâmpinare, îi spuse Masataka lui Mitsuhide. Castelul de pe malul lacului - Sakamoto - se afla drept în față. Mitsuhide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o credeau mai rezistentă decât o anvelopă de camion. „Bing-bong“, se auzi soneria la ora șapte; Dave intrase în vestibul și stătea cu mâinile în șold; gura îi era întredeschisă, iar claia de păr sârmos, de culoarea nisipului, i se zburlise într-o parte, atingând gulerul jachetei militare uzate. Haina era semnul său distinctiv, iar Dave 2 o numea „uniforma mea“. În fiecare zi se echipa de campanie. Unul dintre buzunarele de la șold era umplut până la refuz cu pachete de Benson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
părăsiți, scuipați și batjocoriți de popoarele lumii, așa zis civilizate, cărora să le mulțumim cu plecăciune și nespusă deferență, când ne mai dă câte o pomană amărâtă, invariabil însoțită de un strașnic șut în fund... Marea migrațiune Ieri că cam zburlisem eu un pic pe presa aceasta care mă stresează, ori de câte ori intru în contact cu vreun produs din această categorie, care odată cu trecerea timpului și-a sporit, an de an toxicitatea. Într-o formă seacă și precisă, fără a folosi eufemisme
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
o oală sub presiune cu capac de sticlă. Peste buză a curs ceva maroniu și lipicios; dosul capacului de sticlă e aburit de condens. Pășește înăuntru și-mi dă oala. Își dă jos tenișii și-și trage tricoul peste cap, zburlindu-și pletele. Își pune tricoul peste oala pe care o țin în mâini și-și ridică piciorul, ca să-și dezbrace pantalonii de trening, mai întâi un crac, apoi celălalt. Își pune pantalonii la mine-n brațe și se proțăpește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
este feng-liu, care înseamnă literal „a curge cu vântul”, un mod poetic de a spune „a sfida convențiile”. Acești adepți și-au urmat propriile impulsuri interne de-a lungul vieții și nu s-au bucurat decât de ocazia de a zburli penele confucianiștilor prin purtarea lor excentrică. Erau extrem de sensibili la frumusețile naturii și credeau că vinul îi apropie de tao. Totuși, adepții Conversației Pure nu erau foarte interesați de alchimie, dietă, yoga sexuală și alte discipline pentru prelungirea vieții, deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pe coropișnițele ce le-ai adus - le trebuie, hoarcă - le fierb și le toacă în chichița șopronului, unde și-a înjghebat fermecătoarea o făbricuță de conserve... Mișcîndu-se cu îndemînare în beznă și părîndu-i-se că-și reperase dușmanii, deșiratului i se zburli părul de pe spinare și trase, c-o mișcare scurtă, decojind husa de pe un morman de cărți. Sărind în dreapta ca un popândău speriat, seceră prin exterior o vitrină orizontală, dintr-acelea în interiorul cărora se expuneau Operele tovarășului Nicolae Ceaușescu, la intrarea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prăduitori ce poate că-i vor aduce ei putrezirea... Cartierului, demolarea... Nouă, moștenirea ei de cocîrț. Iar lor, Celor șapte nasoi, porecla de ... Bunghește-te! E și periculoși și o trupă: fermecătoarea umblă deja cu viitorul belit. O pală de vânt zburli blănița rozătorului, își aminti cu precizie Gabi cel Norocos. O altă pală săltă, parcă folosindu-se de o mână, 59 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Intuind ora din jocul schimbător al luminii, străinul trânti capacul portbagajului și se îndreptă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a pitulat în WC-ul ăla public, săpat cu excavatorul, pe mâna dreaptă, cum pătrunzi dinspre Herăstrău în Piața Romană și, înhăitîndu-se cu doi proaspeți folkiști, care la viața lor nu-l studiaseră decât pe Victor Socaciu, lălăiau, chirăiau, își zburleau bărbile și mustățile, răcneau până își făceau franjuri bojocii, făcând 80 DANIEL BĂNULESCU Fulgerător, din direcția pistelor pentru avioane, își făcu apariția, în zbor, o trăsură de jucărie. Caleașca era mânată de loviturile de bici ale unui vizitiu de jucărie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cele ale unor vânzători de sclavi. O dată cu taximetrul înainta și-o maree a abjecției, crimei și marilor semne din soare, stele și lună. Has-Satan mișca imperceptibil din cap, salutând demonii fiecărei străduțe bucureștene pe care o străbătea și care ieșiseră, zburlindu-și făpturile și prezentându- i onorul. La primul rond de la Șosea, reindentifică înduioșat fostul loc de scaldă, unde, odinioară, birjarii și vizitii bucureșteni își executau voioși scunfundările lor igenice, asistați de animalele de tracțiune. Și unde, optzeci de ani mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Sus, pe tăblărie, Relu și Doru își lipiseră urechile de planșeul capotei, să nu scape nimic din ceea ce se rostea cadențat înăuntru. Genel se freca încetișor de spătarul banchetei, să-și culce la loc firele de păr ce i se zburliseră pe spinare. - ...? - Ei, ți-a surâs ?... Ce părere ți-ai făcut de poezie, jigodiosule? - ...În viața mea n-am întîlnit un tip așa beat și care să bată atâția câmpi. Și care s-o ia, atâta, pe arătură... Păi, d-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din casa Nicoloaicei, despicând în două miresmele nocturne de cimbrișor, ciuboțica cucului și izmă creață ale cartierului. Cercetă cronometrul și, când se lămuri că să se făcuse deja 4,30 dimineața, părul de pe piept și de pe șira spinării i se zburli. Anti-botezatul din seara aceasta se dovedise a fi un bou. Putea să-i pună și el nenorocitului ăla de Spiridon un nume mai scurt! Pescui, ca pe un os de pește, din gâtlejul Dulcelui Doru, un dosărel de cadre. Bagă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
stomacuri. Și nici Patricia nu e vreo proastă. Și ea l-a iubit pe Robin. Unei cumnate, ajutată de-o soție răzbunătoare, îi vine rușinos de lesne să prepare cele mai justițiare feluri de mâncare din lume. O otrăvitoare!... se zburliră, pline de respect, măruntaiele emoționate ale lui Pinky, măruntaie care se înfruptaseră și ele, doar cu puțin înainte, din arta justițiară și gastronomică a bătrânei. Concertase pe mai toate scenele importante ale lumii. Halise pe la jumătate din recepțiile tipilor care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înhățau, întocmai ca niște cârlige de rufe. Pe Stoian Militaru se îmbulzeau (și din trei în trei, dădeau buzna la stînga) tot mai multe tărăboanțe, la volan cu nepoftiții, cu curioșii lor. Joia și sâmbăta, după masă, către două, se zburli cîte-o ploicică, norii și cerul scurgîndu-se precum niște covorașe de scamă, scuturate în bătăturile curților. Doru își derulă peste șchioapele mobilierului său, ca peste un baldachin, o prelată uriașă, foșnitoare, din plastic, curată ca dosul de nou-născut. Prelata îi fusese
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se întinse învăluitoare și plicticoasă pe șesul celor șase ore obișnuite. Cârmaciul o pronunță la fel de bâlbâit. O coregrafie, fluturând din brațe, cam la aceleași pasaje. Atâta doar că, spre final, din mijlocul seninului pasaj destinat tradițional siderurgiei, Brav Conducătorul își zburli părul de pe spinare și sări direct la gâtul "celor ce continuau să încurajeze manifestările superstițioase, înapoiate, obscurantiste". Într-o clipă, se dezlănțui în cel mai plin de pucioasă și de trăsnete discurs pe care îl fulgerase vreodată împotriva religiei. Optsprezece
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
demodate și fără formă, în vreme ce picioarele erau încălțate cu genul acela de pantofi solizi și confortabili, preferat de stewardese. Părul șaten și fără volum, lung până în dreptul umerilor, nu era deloc coafat, așa că avea un aspect fără viață și se zburlea lejer în preajma urechilor. Julia și-a spus că Deborah ar fi arătat de o mie de ori mai bine dacă ar fi recurs la unele retușuri, la mici trucuri de imagine. Al doilea motiv era acela că, spre deosebire de Julia, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cu rândurile de scânduri albe, ca niște coaste uriașe. Mă-ncearcă un fel de compasiune, dar apoi mi se face rușine si Înghit În sec, scârbit de clipa mea de slăbiciune. Scot un urlet Înfiorător și mă arunc În luptă, zburlind liniștea ce mă Înconjura. După izbituri puternice, repetate În valuri, iar și iar, patul trosnește din toate Încheieturile și geme adânc. Forța e stăpâna mea acum, ea Îmi Îmbată spiritul și-mi călăuzește pașii. După alte lovituri, aplicate cu măiestrie
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pi păreț‟... au coadă și cornițe, șî trăiesc în iad... - Așa‟i... au coadă, și cornițe, da‟ mai vin șî pe pământ. Șî, jucau în jurul faunului. - Aaa...vai di mini! făceau ei, cu mâna la gură, înfricoșați că li se zburlea părul pe cap. - Șî, i-ai văzut, mata, tatai? îl întrebară toți într-un glas. - Da, da... i-am văzut, așa cum mă videț‟ voi pi mini. - Tț.. tț..tț.. făceau ei înfiorați. Și, înainte de culcare, șopteau între dânșii: „oari, chiar
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ale vieții de codru se dezvoltau tot mai mult. Era însă o dezvoltare tainică. Șiretenia lui nou născută, îi dădea și stăpânire de sine. Adulmeca cu ochii larg deschiși, noaptea scrutând întunericul, văzduhul, cu nările fremătânde, în vreme ce coama i se zburlea valuri-valuri... Dinspre adâncurile pădurii se auzea chemarea aceea, tot mai clar și mai precis ca niciodată, ca un urlet prelung, pe care o recunoscu înlăuntrul lui, în fibra genetică, pe care o mai auzise cândva, demult... nu știa când... poate
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vrei? ridică el glasul ofensat. - Nu pot, ți-am spus! -Ei... nu vrei!.. zise el, care nu cunoștea opreliști, și o apucă de mână, s-o tragă în joc. În aceeași clipă, Pârvu mârai și blana de pe spinare i se zburli ca la lup... dar, și o voce se auzi autoritar... din mulțime. - Lasă fata în pace, Lisandre! ..și, un tânăr înalt, tot ca Lisandru, chipeș, își făcu loc prin mulțime, spre ei. Era Tudor, feciorul Privighetorului de Fălciu, abia venit
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
direcția parcului. Game over. Tocmai atunci, o pală puternică de vânt a măturat strada, făcând să fâlfâie copertinele. Câțiva trecători au rămas fără pălării. Demiurgul uitase geamurile apartamentului deschise, iar acestea se zbăteau ca niște aripi din sticlă. Curentul a zburlit foile de hârtie lăsate În spatele ferestrei, Împrăștiindu-le ca pe vrăbii, iar una, după ce a ezitat puțin, asemenea unui parașutist Înaintea saltului, și-a luat zborul În stradă. Am rupt-o la fugă pe culoar și am coborât scările mai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și se scufundă cu grație. De aceea fotografiez eu perfect. Iar acum desfă picioarele! Constat cu ochiul meu de artist amator că iar nu te‑ai spălat, așa cum ți‑am ordonat. Părul trebuie să arate mătăsos, nu ca o tufă zburlită de ciulini. Mereu te pui în calea realizării mele personale, care este fotografia nud. Îmi vine să‑ți crăp capul ori de câte ori te împotrivești astfel incursiunilor mele în lumea fotografiei. Otti, dar nu mă împotrivesc deloc incursiunilor tale în lumea fotografiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
vedem câți rezistă! Motanul sare peste el în pat. Rar i se întâmplă lui câte un moment din ăsta de tandrețe! Tubuliiiică! Privește atent în întuneric - birmanezul s-a înțepenit pe abdomenul lui. Are o poziție bizară - blana îi e zburlită, coada e ridicată ca mânerul unei pompe de apă. De sub coadă încep să sară biluțe negre, mici. - Zât, fir-ai al.... L XXV Foamea și chiria tind să devină halucinante. Dau un anunț în ziar: „Vând calorifer electric cu ulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la dreapta. Dă-te jos și fă-i de petrecanie. E un leu splendid. Atunci Îl văzu și Macomber. Stătea În picioare, În profil, cu capul său mare Întors către ei. Vântul ușor de dimineață, care sufla Înspre ei, Îi zburlea coama Întunecată și leul părea uriaș, profilat pe creasta malului În lumina cenușie a dimineții, cu greabănul masiv și cu trupul umflându-se ca un burduf. — La ce distanță e? Întrebă Macomber, ridicându-și carabina. — Vreo șaptej’ de metri. Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
la cramă Eu, răspund ca bun creștin, Printr-o scurtă telegramă: Vin! -Ia aminte, vere, la frumusețea vorbirii din bucata: „O întâmplare veche”: Bunicul era un bărbat înalt, spătos, chipeș și se purta cu barbișon. Când, la mânie i se zburlea barbișonul și cu mustățile bârzoi prindea a răcni, mare spaimă cutremura pe cei greșiți. Dar toți îl iubeau, că era om bun. Și fiind el de feleșagul său lumeț și vesel la inima lui, de vinul acătării nu îi era
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]