455 matches
-
cuvântul a fost răstălmăcit. și cel puțin treizeci de ani după aceea liberalii n-au mai fost cunoscuți în politica internă decât sub numele de „colectiviști“. Se înțelege că, afară de câțiva inițiați și de ziaristul care a făcut cel dintâi zeflemeaua, toată celalaltă masă de oameni n-a știut niciodată de ce liberalii purtau această poreclă. Apoi ereau capetele de turc, adică acei liberali ale căror nume, încărcate de toate acuzațiile, ereau rostite cu oroare sau ereau prezentate ca oglinda vie a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
numai cu cele trimese. O! fiți îndurători!" Și așa mai departe. Apoi s-a dat lectură diferitelor compuneri în proză sau în versuri alcătuite mai toate de junimiști în gen umoristic pentru ocaziunea serbărei și prin care se lua în zeflemea pe membrii care scriau în Convorbiri și mai ales pe cei care nu scriau, pe membrii care vorbeau în "Junimea" și pe cei care nu vorbeau. Nimeni însă nu se supăra, căci toate glumele acestea, cu spirit sau fără spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu oamenii ăștia, pe urmă n-o să te mai poți debarasa de ei. N-ai nevoie de bumbacul lor mercerizat." "Stai liniștită, mamă, n-o să mă duc." " Foarte bine, dar ai inima să mă abandonezi aici, unde îndur bruftuieli și zeflemele, de dimineața până seara, și sunt lăsată să mor de foame?" Regretă imediat ce a spus. E rușinos să te joci astfel cu sentimentele copiilor. Și iarăși aude o voce extra-campină, fără legătură cu realitatea: "Vorbește-i, trebuie să-i vorbești
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
era opera Panaiotei, o căciulă passe-montagne, tricotată din aceeași lână ca și mănușile. Firește, femeile se înțeleseseră între ele. Învățătorul își puse căciula imediat și își roti în aer mâinile înmănușate: "Cum arăt?" Epatant! Nemaipomenit! Uluitor! Complimentele sfârșiră în ironii, zeflemele și râs general. "Acum poți să-ți scoți echipamentul alpin, zise Constantin, doar n-o să stai la masă cu toate astea pe tine." Ba nu! Mă simt bine în căldura pe care aceste mânuțe încântătoare mi-au dăruit-o, spuse
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
unde-și aflase moartea Desdemona cea inocentă, victimă a unui soț impulsiv! "Goethe!", replică iute Arcadi, parcurgând cu toată viteza drumul în sens invers, pentru a se apleca asupra suferințelor tânărului Werther, victimă a iubirii. "Cervantes!", i-o întoarse în zeflemea Ahile, insinuând că-și făcea iluzii acest cavaler al tristei figuri. "Dante!", se enervă Arcadi, admirator al sublimei Beatrice, și, traversând rapid Alpii, îi puse în față oglinda unui veșnic îndrăgostit: "Kafka!" "Joyce!", ricană Ahile. Îl vedea de-acum pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Voi m-ați făcut să ajung! îi strig, atingîndu-i brusc pieptul cu degetul arătător îndreptat spre ea. Eu? se miră ea. Ce ți-am făcut eu?! Ce ți-a făcut doamna Brîndușa?! Spune-mi, o întreb pe un ton de zeflemea, spui "doamna Brîndușa" pentru că vezi în ea o doamnă, ori numai pentru că poartă fustă și nu mai este fecioară?... Doamne!... scutură Tamara din cap. Refuz să cred că tu ești același cu... ...cu prostuțul blînd, de pînă acum, dispus să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Trebuie să fii tare mândru de el! E plin de calități! Și ce mișto desenează! Da, Georgiana îi zâmbea de-a dreptul ironic de pe perete, cu chipul ei pistruiat. De fapt, toate portretele atârnate pe pereți îl priveau parcă în zeflemea. Bobo simți cum îl cuprinde exasperarea. Se năpusti asupra pereților, dând jos toate portretele care îi împânzeau. Le smulse cu furie și totuși cu o oarecare grijă, chiar cu un soi de sfială în furia dezlipirii - ca și cum sfiala era un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Apa aia de mi-o adusese Ivenița o pusesem bine, în termos. Baba îmi zisese că era ceva mai special. Apa aia era făcătoare de minuni". Vijulie se uită lung la ea. În ochi îi licărește o undă elocventă de zeflemea: "Zău, fă? Făsea minuni? Se fel de minuni?". Era bună dă sănătate, dă spor în casă, dă..., dă multe, ce știi tu, păcătos cum ești? Uite, și acuma pui pariu că numai prostii și măgării îți umblă prin creierii ăia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tine, pentru că vin cu idei noi. Uite, dacă vrei, poți să faci și tu parte din echipă. Îți mulțumesc pentru ofertă. Dar n-am idei lucrative. Nu contează, o să te folosim ca muză. Ce zici, batem palma ? spuse el În zeflemea. — Hei, businessmanule, interveni Catinca, ți-ai terminat ceaiul ? Hai, șterge-o acum și lasă-ne și pe noi să mai discutăm de ale noastre, că nu ne-am văzut de o sută de ani ! De mutra ta sunt sătulă ! Hai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Sorin Lavric CONDIȚIA umorului nu e inteligența, ci detașarea. Trebuie să te desprinzi de un tipar ca să-l poți privi apoi cu ochi bufoneresc. De aceea, spiritul de zeflemea e rodul unei mișcări de schismă interioară: te rupi de o lume la care te întorci sub forma rîsetelor. Și totuși, detașarea singură nu naște umor decît dacă se altoiește pe un temperament burlesc. Îți trebuie seve nastratinești răzbătînd în
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
eseu, având ca dominantă drama cunoașterii, prezentă subiacent în povestiri. Scenariul parodic este evident: Carabăț, profesor de filosofie, ține o importantă conferință sub cupola circului - asociat, din nou, cu metafizica -, și un „Abracadabra” rostit aici pare a maimuțări cuvântul întemeietor, zeflemea cosmică ce prelungește nota urmuziană și în universul romanesc. SCRIERI: La țărmul clipei, Iași, 1971; Am inventat o planetă, pref. Liviu Leonte, Iași, 1978; Spațiul dintre cuvinte, Iași, 1981; Sfera cu raze inegale, Iași, 1985; Dincolo de geamanduri, Iași, 1990; Când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
pentru a-i dezinforma și a-i îndrepta spre o decizie rapidă și incorectă. Copiii care folosesc minciuna agresivă, sunt invidioși pe rezultatele obținute de colegii lor la activitățile școlare și extrașcolare, combinând o astfel de minciună cu ironia și zeflemeaua la adresa colegilor performanți. În ceea ce privește minciuna de apărare, putem spune că ea are uneori o nuanță nevinovată, alteori o tentă ceva mai conștientă. Iată,de exemplu, elevii procedează foarte bine folosind „minciuna nevinovată”în relația cu un necunoscut care este foarte
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
o cumpănită scară a valorilor. Lectura atentă a cronicilor, recenziilor și articolelor sale dezvăluie un excepțional critic al poeziei. Vladimir Streinu reliefează curajos unicitatea bacoviană: "...el este un poet unic în literatura noastră și dacă nu near fi teamă de zeflemeaua anonimă a cititorului român, am afirma că este un poet unic chiar în cadre mai largi dacât acelea ale literaturii noastre." Abordarea poeziei lui Bacovia (Plumb, Comedii în fond, Cu prilejul unui volum epuizat, I, IIĂ îi prilejuiește criticului o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
el însuși; în 1945 este primit în Societatea Scriitorilor Români, iar în 1948 devine membru al Academiei Republicii Populare Române, membru în prezidiul acesteia și director general al Bibliotecii Academiei (până în 1957). Primele versuri, pe care L. le publică în „Zeflemeaua” din 1901, sunt încercări în manieră umoristică, însă cu timpul lirica sa capătă accente sociale tot mai pronunțate. În 1902 redactează și publică la Botoșani revista „Victor Hugo” (număr unic, scos la o sută de ani de la nașterea scriitorului francez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț Într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe o temă propusă de ei, pot degenera fie În zeflemea funcțională (bataia de joc, de dragul acțiunii În sineă, fie În cea anti-persoană sau grup. Băieții intră mai des În faze de exagerare, impertinentă cu substrat sexual, cu o agresivitate marcantă În conduite și În vocabular. Prioritatea intervenției profesorului În acest
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe pozitii minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț Într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe o temă propusă de ei, pot degenera fie În zeflemea funcțională (bataia de joc, de dragul acțiunii În sineă, fie În cea anti-persoană sau grup. Băieții intră mai des În faze de exagerare, impertinență cu substrat sexual, cu o agresivitate marcantă În conduite și În vocabular. Prioritatea intervenției profesorului În acest
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
În raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț Într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe o temă propusă de ei, pot degenera fie În zeflemea functionalî (bataia de joc, de dragul acțiunii in sine), fie În cea antipersoană sau grup. Băieții intră mai des În faze de exagerare, impertinență cu substrat sexual, cu o agresivitate marcantă În conduite și În vocabular. Prioritatea intervenției profesorului În acest
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cu volumul Versuri, apărut în 1906. S-a aflat printre cei care în 1922 au întemeiat, la Craiova, revista „Năzuința”. Colaborează cu versuri și proză la „Adevărul”, „Epoca”, „Ramuri”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Dimineața copiilor”, „Sămănătorul”, „Floarea darurilor”, „Viața românească”, „Zeflemeaua”, „Luceafărul” ș.a. A semnat și Ellen, Fatma, Elena Fotino, Ileana, Ileana-Fatma, Andaluza. A fost distinsă cu Premiul Academiei Române (1908, 1920), Premiul „Femina” (1925), Premiul Național pentru Poezie (1937). Colaboratoare, după debutul în presa socialistă, la mai toate publicațiile sămănătoriste, F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
piardă și acest filon nostalgic, însă cei mai "vîrstnici" știu cu siguranță despre ce este vorba. Acest fapt devine negreșit unul dintre dezvantajele, dar nu și defectele filmului. La el se mai adaugă și un anumit limbaj, păsăreasca miștocărelilor, a zeflemelei cu formulele ei consacrate, a poantelor figurînd în armoariile crailor estivali pe cale de a ieși la pensie. Acest limbaj umoristic al unei fratrii aventuriere nu este traductibil, dincolo de cuvinte în spectrul evocării se află o întreagă lume în care ai
Ubi sunt valurile de altădată? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8018_a_9343]
-
Sois-le toujours!" Cinismul lui Caragiale (anafectivitate, versatilitate, bruscări ale conduitei etc.) nu e însă, din păcate, examinat mai stăruitor. Scăldînd într-o luminozitate continuă, întrucîtva idealizatoare, figura scriitorului, dl Vartic trece ușor peste ceea ce a provocat exasperarea lui Noica față de ,zeflemeaua" permanentă a lui Caragiale ("când m-am aplecat asupra românescului am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeau lui Caragiale"), ori decepția lui Mircea Eliade potrivit căruia caragialismul ar fi inhibat ,geniul etnic românesc". Aci nu e în chestiune cinismul antic
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
unor figuri narative precum focalizarea multiplă, descrierea focalizată și ambulatorie, în scena care întărește tematic oralitatea și devorarea în secvențele cu lupi și căpcăuni, în juxtapunerea dezinvoltă a registrelor diferite (uneori eroicul se învecinează cu burlescul, pateticul cu ironicul și zeflemeaua). Joaca și dezinvoltura se regăsesc și în juxtapunerea a două sau mai multe “moralitați” (învățăminte), care, opunîndu-se una alteia, invită la o lectură ne-univocă a poveștii; astfel prima “Moralitate” la Cenușăreasa laudă bunul simț și frumusețea fetei și le
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
cenacluri sau cercuri, cînd însă au ferment de duh, alcătuiesc oficine sau cluburi. Junimea este o oficină în care exercițiul culturii atinge pragul ritualului propriu-zis, pătruns de atmosfera uimitoare pe care o respiră participanții. O dispoziție orfică fără legătură cu zeflemeaua stupefiantă din paginile cărții lui Panu. Dar o dispoziție pe care o simți de îndată ce capeți un ochi alegoric, de umoare serioasă, un ochi care nu vede în anecdotele cărții niște episoade pitorești menite amuzamentului, ci preambulul unor sensuri pretențioase. În
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
a ediției italiene, scriitorul mărturisește că rupsese cu mâna lui partea de jos a afișului pe care "mârlanii" scriseseră iarăși Aiurea... Ah, Malaparte! Să confunzi cultura cu o cantitate de oțel lucrată sub amenințarea gârbaciului... Să nu fi prins finețea zeflemelei românești... O vorbă de duh, care, prin distanța ironică și bunul ei simț civil, anticipa dezastrul utopiei materialiste... Dar așa fuseră toți intelectualii fanatici de stânga, ceea ce s-a verificat și la noi... Curios e că, molipsit de umorul românilor
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
conducere a polemicii, într-un registru mai academic. Atenție solicită și "cronica" Unde dai și unde crapă sau Carnetul meu, iscălită Scapin 21, în care se reproduce din alt periodic (și se comentează ironic) scrisoarea unor liceeni, vexați de blînda zeflemea a lui Verax, care vizase disprețul pentru ortografie manifestat de tinerii aspiranți la gloria Parnasului. În sine, "cronica" nu are mare importanță, numai că, în paginile "Noutății", sînt și altele iscălite cu același pseudonim 22, mai toate în marginea faptelor
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
Să zicem, ca sugestie bipolară, Observator cultural versus România literară. Și că monopolul deciziei a dispărut, în ciuda pool-urilor mediatice. Că relativismul amenință să devină noul absolutism, asta-i altceva, poate la fel de periculos ca vechile puseuri absolutizante, care urau de moarte zeflemeaua relativizantă pe motiv de disoluție antinațională etc. Eu sunt pentru măsură în toate, pentru valorizarea negativului, pentru naționalismul luminat - respirând europenitate, nu americanism -, pentru decență, respect pentru tradiția locului, disponibilitate dialogală, ecumenism și voință constructivă. Sunt, deci, PENTRU multe, și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]