3,853 matches
-
că este un fluture ce caută floarea preferată. Nefiind un bun dansator, nu îndrăzneam, să o invit în horă. Am urmărit-o cu privirea toată seara. În salon lume multă, mame, venite cu fetele la horă, vorbeau între ele despre zestrea fetelor. -Fata mea, spunea una dintre mame, sper să ia un băiat bun, să aibă casă, să stea singur, nu cu părinții, nu vreau ca fata mea, să trăiască cu soacră în curte. Nu vreau să mai îndure și ea
IUBIREA PENTRU...II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1468510657.html [Corola-blog/BlogPost/383903_a_385232]
-
IONEL ILIE * București: GÂNDURI, FRĂMÂNTĂRI, SPERANȚE (versuri, A5 manșetat, 72 pagini, ilustrații - pictor RADU BERCEA, Gura Humorului) Sintetica mesajului liric - evolutiv - este în direcția bună, în primul rând prin nevoia acerbă de a transmite succesorilor, nu neapărat o moștenire - ca zestre culturală, ci povețe fără urmă de perfidie, îndemnuri spre mai bine, spre dobândirea prosperității și liniștii sufletești mult-visate. Titluri precum Țara Vrancei, Satul, Scrisoare de la Cotul Donului, Biserica de brazi, Deschide, Doamne, Privește Cerul, Zâmbetul lui Dumnezeu, precum și motto-urile
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1449497147.html [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
Acasa > Strofe > Timp > EU N-AM TRECUT ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu n-am trecut! Port zestrea mea de clipe Și zgarda unui câine de pripas, Eliberat pe străzi eteroclite Din suburbia unui fost oraș. Iar tot ce văd e doar o'nchipuire De păpușar, cu negura decor, Orbecăind vâscos spre nemurire Și ornicul pe post de
EU N-AM TRECUT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442567875.html [Corola-blog/BlogPost/343951_a_345280]
-
pe post de vânător. De cine fug și înspre ce mă'ndrept? Statuia-mi face semn spre infinit. Încrezător ca orișice inept, Fac primul pas prin aziul risipit. Atât a fost! În juru'mi, neclintite, Flămânde, orologii își urlă Nesațul pentru zestrea mea de clipe, Strivindu-mă cu umbrele din turlă. Sub ciocul curb de buhă hrăpăreață Cad în răspântia lui azi cu mâine ... S-a rupt, deja, scămosul fir de ață ... Nici viitor nu are, bietul câine. *** Volumul " În valea umbrelor
EU N-AM TRECUT … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442567875.html [Corola-blog/BlogPost/343951_a_345280]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > PRIBEAGULE Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului PRIBEAGULE Pribeagule, de unde vii? Din care zare-ai apărut? De ce ca zestre, făr' să știi, Ai doar vioara și-un sărut? Din care vremuri vii pribeag? Din ce demult îmi ești aici? Și ce cărări, de al meu drag, Ai străbătut ca să m-atingi? De ce pe firul din vioară În sufletu-mi
PRIBEAGULE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463046217.html [Corola-blog/BlogPost/382169_a_383498]
-
cadou. El era adus într-o boccea . Dacă cadoul era acceptat era semn că și cererea în căsătorie era acceptată. Calitățile căutate la o fată erau de a fi bună gospodină, harnică, curată, cuminte. Datoria fetei era să-și alcătuiască zestrea, care era formată din câte 12 rânduri de haine și schimburi ( pentru ea și pentru soț) , inclusiv 12 batiste (cevrea)pe care soțul le purta la brâu sau șold mai ales în zile festive. Pe insulă, din 1940, costumul de
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
acasă , ea înainte de a trece pragul răstoarnă un vas cu apă, cană sau lighean, spre a invoca belșugul. De asemenea când mireasa este adusă acasă mirele pune pe capul miresei un batic din care se rostogolesc zaharicale, spre bucuria copiilor . Zestrea era depusă în sandâkul păstrat în dormitor, aranjată în boccelâkuri pe categorii de bunuri cămăși, batiste, bete, etc. Când se năștea un copil moașa venea și-l vopsea sub ochi cu surme spre a-l feri de duhurile rele. Despre
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
mai e nici lapte, nici iaurt sub clanță, Moș Crăciun, o vreme, cică e-n spital. Noi vom fi aceia fără de prihană, cînd nebunii, greieri vor mînca pe străzi, și, cu foi de varză puse peste rană, vom dormi pe zestrea tainică din lăzi. O nevoie oarbă curge peste case, lung e timpul nopții cînd te scalzi în var, sîntem la origini trunchiuri sănătoase, putrezind în ceața unui timp bizar. Mai vegheam cu rîndul, se schimbau istorii, tot cei buni, desigur
OARBA NEVOIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1485688752.html [Corola-blog/BlogPost/382829_a_384158]
-
Autorului Oraș cu străzile înguste Și țigănci cu înflorate fuste Cu birturi unde dorm lângă pahar Hoți de găini și hoți de buzunar Cu bunici care se țin de șale Și cu perdele vechi pe la ferestre Cu fetele bătrâne, fără zestre Citind anunțuri matrimoniale Primarul ce mai dă câte-o amendă Pentru câinii vagabonzi Ultimii din pudibonzi Își fac din aură legendă Orășel cu străzile înguste Plin de molii și lăcuste Cu birturi unde dorm lână pahar Cerșetori și ultimul țepar
ORAŞ CU STRĂZILE ÎNGUSTE de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Oras_cu_strazile_inguste.html [Corola-blog/BlogPost/355772_a_357101]
-
volume purtând semnătura lui Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848”, a fost reprezentată de către d-na Alexandra Blendea, redactor, care a conturat și mai mult tabloul reprezentat de zestrea folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile între care oscilează prezentarea pe care o face acesta decorurilor, personajelor și lexicului regional arhaic, care se constituie într-un material de studiu veritabil al legendelor, credințelor și superstițiilor din Munții
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
reședința Patsalos), unde dacă intri simți că timpul s-a oprit undeva în trecut. Tot ansamblul de mobilier vechi, sculptat, oglinzi înrămate în cadre de lemn dăltuite cu măiestrie, costume populare și nobiliare alături de colecția inedită de broderii dantelate sunt zestrea culturală a localității de care, mărturisesc cu toată sinceritatea, eu m-am îndrăgostit. Împrejurimile Lefkarei sunt numai bune pentru relaxare, cu sate frumoase, curate și ademenitoare, chiar dacă le privești numai de mai departe: Vavla, Ora, Meline, Odou, dar și Vavatsinia
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_10_lefkara_georgeta_resteman_1344246131.html [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
clădește, se mărește și la sfârșit de joacă, povestea adevărată se ivește, un text pe care specialiștii în film, oamenii mari în cinema, scenariu l-au botezat, cum altcumva”. „...Oamenii scot la lumină, precum apa din fântână, din lada de zestre a omenirii, legende cu greci și troieni, cu daci și romani, care peste ani și ani aduc în fața voastră copii, neîndoite mărturii. După încă un an, eu am filmat, iată, legenda calului Troian”. Și mai spune autoarea la pagina 15
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_1405584914.html [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
De-a lungul secolelor au fost formulate mai multe legende și povești despre viața și faptele sale. Cea mai frumoasă poveste ne vorbește despre un om sărac care avea trei fiice. Acestea nu se puteau căsători din cauza că nu aveau zestre. Atunci când fata cea mare a ajuns la vârsta măritișului, a găsit în pragul casei un săculeț cu galbeni. Același lucru s-a întamplat și pentru celelalte fete. Ultimul săculeț a aterizat într-o șosetă, iar tatăl fetelor, pus la pândă
SFÂNTUL NICOLAE VINE ÎN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_nicolae_vine_in_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350801_a_352130]
-
simboluri ne ajută să-l recunoaștem pe Sf. Nicolae. Ele s-au dezvoltat din povestirile cele mai populare: Mitra - acoperământ al capului în formă de cupolă, purtat de episcopi. Toiagul - simbol al păstorului peste popor. Trei bile de aur - reprezintă zestrea acordată fecioarelor; sunt folosite mere sau portocale pentru a simboliza darul. Monedele de aur sau punguțele - altă modalitate de a reprezenta aurul fetelor. Pantofii - puși în așteptarea darurilor. Nava sau ancora - asociația Sf. Nicolae cu marinarii, oferindu-le protecție împotriva
SFÂNTUL NICOLAE VINE ÎN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_nicolae_vine_in_belgia.html [Corola-blog/BlogPost/350801_a_352130]
-
și Muzică în fruntea căreia Vidu se afla deja de șapte ani. Mutarea la Brașov a lui Popovici cu un an mai târziu a determinat trecerea de la relațiile directe dintre cei doi colegi și prieteni la comunicarea indirectă, prin scrisori. Zestrea epistolară dintre Vidu și Popovici este săracă, dar suficientă ca să ateste o prietenie sinceră și durabilă la care compozitorul bănățean plecat în Ardeal ținea mult, căci legătura cu „Doinitorul Banatului“ însemna, de fapt, contactul permanent cu ținutul de baștină atât
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU by http://uzp.org.ro/la-comemorarea-a-150-de-ani-de-la-nasterea-compozitorului-ion-vidu/ [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
fost poftit într-o odaie alăturată, ce părea mai aranjată, în care se aflau pe pat perne stivuite una peste alta, alături de o altă stivă înaltă cu cergi de lână și tot felul de alte țoale frumoase. Probabil că era zestrea fetei, mi-am zis. Că, oricum, fata părea de măritat, și poate chiar își găsese vreun fecior prin sat. Patul mi l-a aranjat chiar stăpâna casei, punându-mi o pernă mare, moale, și așternând o cergă mițoasă care m-
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan sau din bronz masiv, pe care se citea patina zecilor de ani trecuți
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
în domeniu. În 2009 a renunțat la învățământ și s-a dedicat activității de meșter popular. Ca artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
ochiul lui Dumnezeu, soarele, serafimi (îngeri), Iisus răstignit. Soarele este reprezentat sub forma unei rozete. Sărărițele sunt cutii în care se ține sarea. Domnul Moldoveanu Vasile și-a susținut lucrarea de licență la Facultatea de Sociologie cu tema lada de zestre, obiect util vieții cotidiene, devenit apoi operă de artă prin operații repetate, finisări și decorări. Aceasta a fost un obiect foarte important în viața unei familii și în general al femeii, inclusiv în perioada interbelică. În fiecare casă era o
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
vieții cotidiene, devenit apoi operă de artă prin operații repetate, finisări și decorări. Aceasta a fost un obiect foarte important în viața unei familii și în general al femeii, inclusiv în perioada interbelică. În fiecare casă era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
în perioada interbelică. În fiecare casă era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
de antichități. Ne reține atenția în mod deosebit expoziția domnului Ștefănescu Eugen din Târgu-Jiu, restaurator, membru al Uniunii Creatorilor Populari din România, dornic să recupereze obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară de care îl leagă amintirile copilăriei. Lăzi de zestre, dulăpioare, piuliță (piuă), putinei, postăvioare, copăiță, ceramică veche, unelte pentru țesut, rămase fără utilitate în lumea satului, pot fi admirate la început de secol XXI, în curtea Muzeului Țăranului Român din București, ca o dovadă a unui mod de viață
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
Nu fi, mamă, răutăcioasă. Ne-am cunoscut la un banchet, ne-am plăcut reciproc și cum eram fiecare fără un angajament, ne-am împrietenit. Atâta tot. Vom vedea ce va urma pe parcurs. - Sper că nu este o vânătoare de zestre și o situație material mai mult decât onorabilă? - Nu mamă, nu știe decât că suntem în relații destul de reci și că tata este medic, iar tu profesoară. Nu știe nimic de vilă, mașină, etc. - Știi cum sunt părinții, nu vor
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426486529.html [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]