3,844 matches
-
feminin, un psihism specific; dacă ar mai fi să menționăm că o femeie prin activitățile pe care le are își dezvoltă un sistem de gândire unic, iată că tot pe această funcționalitate a creierului specific feminin există posibilitatea. Prezintă o zestre ereditară de neimaginat și tind să cred că la femeie prin acest al șaselea simț ea este direct conectată cu ‘magazia înțelepciunii universale’. Deoarece, i se prezintă și-i reprezintă ei simțul acesta o imagine, o idee, o stare ce
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
sta în pavilion cu boierii iar doamna se plimba cu fetele ei de onoare, într-o barcă frumoasă, pe baltă; pe mal le cînta meterhaneaua. Balta Floreasca se numea așa, căci acolo au fost vila și casele familiei Floreștilor, din zestrea bănesei Anica Hereasca și în ale căror sate și moară se lucra la înălbirea pînzelor și tăierea lemnăriei. Nu departe de acolo începea dumbrava Bănesii, proprietatea familiei Ghica, rămasă văduvei sale băneasa, ale cărei urme se păstrează pînă astăzi. La
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
sau materii prime de rapidă prelucrare. Elveția sau Olanda, țări eminamente sărace, sînt în realitate foarte bogate, deoarece au știut să muncească, fenomen curios, aproape ininteligibil pentru noi, românii". Chiar dacă putem socoti, pînă la urmă, în chip conciliant, că atît zestrea naturală cît și rodul muncii concură la conceptul de bogăție națională, energica subliniere laturii dinamice a acestuia ne dă un fior de satisfacție, cu atît mai vîrtos cu cît, în actualitate, procesul muncii se află în suferință... Dar ce e
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
sfârșitul săptămânii trecute, s-a reluat circulația pe Bd. 16 Decembrie 1989, după efectuarea lucrărilor de modernizare pe porțiunea cuprinsă între intersecția cu Bd. Tinereții (Piața Mocioni) și Podul Traian. Lucrările au urmărit racordarea la platforma liniilor de tramvai, păstrarea zestrei existente (fundația de beton) și remedierea degradării îmbrăcăminții existente, lărgirea părții carosabile. S-au înlocuit în totalitate bordurile cu altele prefabricate din beton, așezate pe fundație de beton. Colectarea apelor pluviale de pe suprafața carosabilă s-a realizat prin intermediul unor receptori
Agenda2003-18-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280960_a_282289]
-
astăzi ieșită din cărți, și nu numai din cauza faptului că trăiește de ani buni în SUA, dar și din cauză că noua critică o vede definitiv rătăcită printre dunele de nisip ale deșertului realist-socialist. Jurnalul ei publicat acum câțiva ani, Memoria ca zestre, dovedea o memorie atât de scurtă și de lacunară, încât n-a trezit nici un interes. Când te gândești câte ar avea de spus scriitorii din generația Ninei Cassian, dacă și-ar asuma un trecut plin, din păcate până la buză, de
O poetă (aproape) uitată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2809_a_4134]
-
contribuit financiar la construcția „Casei Austria“. La acest eveniment sunt așteptați și reprezentanți guvernamentali români, precum și oficialitățile locale. Programul inaugural va cuprinde o slujbă de sfințire a noului spital. Cu această nouă clinică medicală ce va avea un caracter regional, zestrea spitalicească a Timișoarei se va extinde cu o secție de intervenție politraumatologică, o alta pentru arși și o secție pentru chirurgie plastică reparatorie. LILIANA SCRIPCĂ Manifestare academică l Cu participare internațională Sub patronajul filialei timișorene a Academiei Române, în perioada 22-23
Agenda2003-20-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281007_a_282336]
-
înapoi (sau, poate, i-au pierdut urma, căci până și muzeografi de la Muzeul Crișurilor se mai întrebau, în anii ’90, ce s-o fi ales de bustul realizat de Oscar Han), chiar dacă abia în 1990 au reușit să-și îmbogățească zestrea de monumente cu unul dedicat lui Eminescu. Plăcile comemorative își au, și ele, propria istorie: Inspectoratul pentru Cultură găsise nimerit s-o amplaseze pe cea dintâi pe o stradă mai puțin circulată, dar pe o clădire care, pare-se, fusese
Agenda2003-3-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280600_a_281929]
-
a deveni un punct de atracție trebuie ca tivul alegoric care-i înconjoară identitatea să sufere o schimbare profundă. „Tiv alegoric“ insemnind: suita de umbre ilustre al căror spirit s-a intipărit in peisaj. Din acest motiv, Balcicul atrage în măsura în care zestrea de legende pe care o trezește în mintea vizitatorilor e mai bogată. Nu așezarea în sine are importanță, ci garnitura de simboluri plutind în jurul ei. E totuna cu a spune că, fără brîul de detalii prestigioase menite a deștepta pofta
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
că țăranul e în continuare mîndru de căpșunica și zaibărul pe care le obține din propria vie, fără să bănuiască măcar că are dea face cu rebuturi viticole. Mai mult, plaga filoxerei, care a distrus în secolul al XIX-lea (1877-1884) zestrea autohtonă de viță pură (Crîmpoșia, Grasa de Cotnari, Tămîioasa, Feteasca Regală, Albă sau Neagră, Negrul de Drăgășani etc.) le-a luat viticultorilor putința cultivării unor soiuri pure. Peste dezastrul provocat de filoxeră, s-a adăugat aberația viticolă din perioada comunistă
Înainte și după filoxeră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2688_a_4013]
-
și am fost bucuros că am putut să fiu o verigă de legătură între colegii din Armata Canadiană și cea Română. Viața dvs. profesional și socială cuprinde foarte multe realizări, care se sprijină pe un fundal foarte puternic. Ce conține zestrea de acasă? Înseamnă o familie frumoasă, prin care am acumulat atât cultura română cât și pe cea maghiară, pe linie maternă. Mama a fost profesoară de limba română, bunica a fost și ea în învățământ, iar bunicul matern a fost
Nuanţe româneşti la umbra frunzei de arţar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Cristina Balaj Mihai () [Corola-journal/Journalistic/93_a_105]
-
o confrerie a fricii și a urii. Vârsta de aur, magnifica vârstă a conviețuirii în bună pace între litere și politică, e departe de a se întrupa. Scriitorii europeni, prin cruciada lor literară, doresc ca omul conștient și mândru de zestrea quijotească, să-l hotărască să și-o revendice, să l învețe să o merite, pentru ca astfel să se înalțe ca om. Atitudinea lui Valery este atitudinea unui om singur care se luptă cu "morile de vânt". El se raportează la
"CAVALERUL NEBUNIEI" STRĂBATE LITERATURA EUROPEI. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/90_a_416]
-
fir?! Ia zi-mi, de unde avea Brătianu atâtea moșii? - De unde să le aibă? Le-a moștenit de la ta-su, din tată-n fiu. Lasă că și nevastă-sa, cu douăzeci de ani mai tânără decât el, a venit c-o zestre mare, tot să trăiască din câștig. - Hai s-o lăsăm moartă. Și tânără, și frumoasă, pe deasupra și bogată... îi prea de tot. Nu de alta, da’ s-a-ntors lumea pe dos! Cine știe ce idei le mai dăm și ăstora, că sticleți au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
din vremuri de demult: căpăstru, frâu, poivan, potcoavă, șea etc. Pe lângă tradiția milenară a colindatului am depistat în materialul cercetat doar două trimiteri la unul dintre obiceiurile vieții de familie și anume la muntă. Dacă în alte părți fetele primesc zestre ca în următorul exemplu: „Dară fetei de la noi / îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
recursul nostru la memorie și la istorie, trăim sub îndemnul șoaptei strămoșești, din timpuri de jale-amară, chiar și atunci când „s-au zguduit Carpații”, ne-am apărat visurile, idealurile, limba, credința, tradițiile, pământul. Pământul acesta eroic, românesc, furat de Ungaria din zestrea lăsată nouă moștenire de înaintemergători, ajuns sub cizmă străină, a fost cântat de George Togan, în poezia „Al cui e Ardealul?”: „Al cui e Ardealul?... Întreabă pădurile, șesul și dealul, / Întreabă câmpia, cântările, florile, / Întreabă amurgul, tăcerea și zorile, / Întreabă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
volumului de față, care a elaborat pe parcursul a 15 ani de trudă acest act colosal. Prin gestul său dl. Ioan Ciorca aparține Românei Profunde, care cu modestie, în tăcere, creează pentru veșnicie, pentru tezaurul culturii române, „că o ladă de zestre” a românilor în contextul globalizării. În continuare dl. Al. Florin Tene dă citire a două poeme, creație proprie, cu mesaj religios „Contemporan cu Dumnezeu” și „A înviat Iisus” prin care subliniază permanența credinței. Preotul Radu Botiș își mărturisește bucuria de
VECHIUL TESTAMENT (Adaptare în versuri) [Corola-blog/BlogPost/92697_a_93989]
-
prin țară pentru a primenii și pregătii sufletele românilor pentru Sărbătoarea de Craciun. ”Dascălul de colinde”, cum a fost el supranumit de către poetul George Țărnea, va concerta pe 13 decembrie, la Casa de Cultură, de la ora 20:00. ”Colindul, neprețuita zestre spirituală românească, este veșmânt de sarbătoare și lumină pentru cei care îl ascultă. Prin glasul lui Ștefan Hruscă pare că se aud cântând moșii și strămoșii care vestesc bucuria nașterii Mântuitorului. Colindele lui Hruscă refac liniștea și echilibrul sufletesc, facându-ne
Dascălul de colinde cântă la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98409_a_99701]
-
Ansamblul „Hâra” și Ansamblul „Kymata” - 11.40 - 12.10 Corul de copii Radio 12.10 - 12.40 Grupul de copii „Sunetul Muzicii” din București - 12.40 - 13.20 Grupul de copii „Mlădițe Ilfovene” din Clinceni - 13.20 - 13.50 Ansamblul „Zestrea Budureșii” din Bihor - 13.50 - 14.20 Ansamblul de copii „Mugurașul” din Dolj - 14.20 - 14.50 Ansamblul de copii „Cosăul” din Maramureș Program artistic scenă principala - 16.00 - 16.30 Orchestră Populară Radio cu Ioan Dragan, Ioana Ardelean, Ancuța
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
pe care o poartă mireasa se numește „munună” și este împodobită cu oglinzi, „bumbuști” și tidru. Cioburile de oglindă simbolizează viata frumoasă, îndestulată, strălucitoare a mirilor, iar „bumbuștile” sunt puse pentru ca mireasa să facă copii frumoși. Pentru că și-a păstrat zestrea de spirit, arta populară, obiceiurile și tradițiile, aici timpul pare ca s-a oprit in loc...Zile și Nopți frumoase, prieteni, oriunde v-ați afla.
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
planificasem cu o seară înainte. La un moment dat un prieten începe să facă jonglerii cu 2 căni destinate umplerii cu “Sfintele Paste”. Toată lumea era în genunchi, liniște, și dintr-o dată zbang-zdrag-zbeng (podeaua era din bârne de lemn, cană din zestrea bunicii, adică material sănătos, vă imaginați zgomotul produs). Toată lumea din biserică a ridicat capul că la comanda înspre pod, tintindu-ne amenințător. El, speriat cu atâtea priviri înspre el, se emoționează și strigă de la balcon: “Bună searaaaaa!”. Câștigătorii sunt, după cum
Căluţi, babe, zgomot, cioburi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20881_a_22206]
-
cuprindă tot ce a putut „cu privire la tradiții, la folclor, obiceiuri, istorie, legate de Câmpulung, de câmpulungeni, de acești oameni minunați care își poartă dulcea povară a doinelor și dorurilor, precum și măreția naturii în ei înșiși”. Este vorba de „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni” - Editura AXA, Botoșani, 2010, pe care am avut cinstea să mi-o ofere autorul, să o primesc la domiciliu și să o citesc până la sfârșitul acelei luni de august 2011. Vorbitorul ne-a mărturisit că nu intenționa să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
dezlipea. Era așezat în fața mea, dincolo de masa aceea mare, la o distanță apreciabilă care nu-mi permitea să citesc titlurile. Am reușit ceva mai târziu, în vreme ce domnul Sfarghiu le răsfoia ținându-le deschise înclinat. Am citit doar două: „Lada de zestre. Întâmplări ce se vor cu haz” - scris mare cu negru pe fond maroniu, ceva mai deschis ca al celei de pe mapa veche, roasă pe margini de nemiloasă și îndelungată folosință - și „Fel de fel” cu scrisul mai mare, de culoare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
C. Patza a făcut două mențiuni care mi-au atras atenția. Bunăoară, domnia sa apreciază că „Scriitorul Vasile Sfarghiu a intrat în conștiința cititorilor ca un maestru al prozei scurte. Volumele sale intitulate „Întâmplări bucovinene” (Ed. Amadoros, 2003) și „Lada de zestre” (aceeași editură, 2004) sunt reușite certe în acest domeniu”. Ei bine, doresc să spun că „O viață neobișnuită”, prin suflul său epic mai amplu decât al celor două cărți menționate, vine să întărească substanțial afirmația semnatarului acestei idei. Autorul se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
plus, personajul meu are o secvență destul de grea pe motocicletă, așa că era obligatoriu că actorul să aibă carnet și să știe să alerge puțin pe motor. Norocul meu că Dana (Dana Nălbaru, soția lui Dragoș - n.red.) a adus că zestre o Honda Shadow și de șapte ani îmi petrec verile pe motocicletă.” Rolul său presupune că Dragoș să tragă cîteva focuri înspre Ice Cube, personajul principal. L-am întrebat dacă “a reușit” să-l nimerească sau a tras prost. “Filmul
Dragoş Bucur, într-un film de acţiune american, la Hollywood [Corola-blog/BlogPost/97539_a_98831]
-
destinul, se putea prognoza că fata va avea un viitor minunat nu ca proastele numite Caterina sau Filofteia. Peste câteva zile când, absolut întâmplător, domnul Francu își văzu soția moșmondind la niște valize ceva mai mari decât o ladă de zestre, întrebă candid: - Pleci, undeva? Faptul că doamna Cleo nu a explodat și nici nu l-a ars cu flacăra privirii se datora unei nemărginite iubiri și, mai ales, înțelegeri, față de bunul ei soț, un tip absolut nostim, care semăna cu
EXCURSIA DE DOCUMENTARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383685_a_385014]