361 matches
-
învață și se transmite de la o generație la alta”. 9. Dumneavoastră vă considerați un reprezentant tipic al culturii române? Argumentați. 10. Alcătuiți un eseu cu tema „Percepții ale banului în cultura română”. În redactarea eseului veți avea în vedere proverbe, zicători, aforisme (de exemplu: Banul este ochiul dracului, Dai un ban, dar stai în față, Banii nu aduc fericirea, Ban la ban trage) și/sau sinonime pentru cuvântul ban (arginți, biștari, lovele, cash, capital, marafeți, parale, ort, gologani etc.). 11. Alegeți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
distanța față de putere este mare, nu se desfășoară de pe poziții interpersonale, ci de pe poziția de rol; apelul la mit (credințe, superstiții, proverbe, tradiții) este convingător „în sine”, pentru o comunitate pancronică, ancorată în valorile neamului, vehiculate stereotip prin proverbe și zicători; argumentele emoționale sunt preferate în fața argumentelor logice, acestea din urmă fiind preferate în special de persoanele instruite. Orientarea socioemoțională a indivizilor îi face să fie sensibili în special la argumentele emoționale care reflectă experiențe de grup, trecute sau viitoare, bunele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu ierarhizarea lor prin coordonare), raporturile circumstanțiale dintre enunțuri sunt uneori implicite, redate prin intonații și pauze, nu prin conectori. Nu întâmplător în stilul informal apare un număr mare de termeni neaoși, comparații și metafore de sorginte populară, proverbe și zicători; este evocat astfel stilul conversațional autentic, românesc. În performarea actelor de vorbire există câteva tendințe generale. Aserțiunile se performează adeseori atenuat, eventual modalizate ca incertitudine, consultare a interlocutorului. Lipsa de asertivitate este, în cultura română, consecința prudenței; atenuarea aserțiunii dă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul practic Prudența Dorul Omenia Ilustrați valorile specifice culturii române cu proverbe, zicători, expresii specifice: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
3); ascult (2); ascultă (2); dialog (2); dinți (2); discurs (2); frumos (2); gînd (2); gîndește (2); grai (2); grăi (2); grăiește (2); minciuni (2); o vorbă (2); opinie (2); opune (2); plictisitor (2); povestește (2); sunet (2); vorbăreț (2); zicătoare (2); afirma; a afla; are; a asculta; ascultare; ascultat; așa; azi; bancuri; de bine; bîrfă; bun; bunătate; bunică; cald; cartea; ce; ce vrea; cine; cîntă; cîntec; comentează; comunica; a comunica; comunicativ; conversație; cooperare; copil; cui; cuminte; a cunoaște; curaj; cuvînta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu hainele cele mai bune pe care le-a avut, ca înfățișîndu-se înaintea lui Dumnezeu pe lumea cealaltă să fie curat. Prin unele locuri, un mort se așază cu picioarele spre ușă, adică gata de plecare. De aceea e și zicătoarea: „Vedea-te-aș cu picioarele înainte!“ Unui mort i se pune orar* pe frunte, ca să fie păzit de focul cel nestîns. Dacă se așază mortul cu capul spre ușă, tot neamul i se topește. în perna care se pune sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a merge la studii, la Socola. Își aduce aminte cu însuflețire de șezători, clăci și hore, de săteni, de "Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul"; parcă-i saltă inima de bucurie". Având un umor molipsitor, Creangă apelează la zicători: "Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă". Sensibil și sentimental, Nică vrea să evite plecarea spre Iași, atenționând că se va îmbolnăvi de dorul mamei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
insectelor. El se sfătuiește cu calul, care-l scapă de multe necazuri. Umanizarea personajului se face prin arta narațiunii, caracterizată de umor și oralitate, prin cuvinte și expresii populare, regionalisme: "se vede că mi s-a apropiat funia de par", zicători, proverbe și fraze rimate: "să-l văd când mi-oi vedea ceafa"; Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă, ori din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
expresia cea mai înaltă a originalității naționale a unui scriitor.Originalitatea lui Creangă constă în arta povestirii, în umorul poveștilor, fantasticul folosit, erudiția paremiologică. În legătură cu erudiția paremiologică, Ion Creangă avea o cultură vastă și temeinică legată de studiul proverbelor și zicătorilor. El preia aceste vorbe de duh din popor și le introduce prin formula ―vorba ceea-. Umorul Umorul face parte din întreaga creație a lui Creangă, nelipsind din operele sale. Umorul lui Creangă parcurge o întreagă gamă. Autorului îi place să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dat de plăcerea de a spune, de jovialitate și umor, de exprimarea mucalită. Pentru a stârni râsul, autorul folosește ironia, zeflemeaua, scene comice, citate, expresii, vorbe de duh, tratarea comică a unor situații dramatice. Sursele umorului sunt susținute și prin zicători rostite în versuri: ―La plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută. Creangă folosește proverbe și zicători care deși nu sunt rostite în versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și albaștri-, ―cine poate oase roade, cine nu nici carne moale-, ―fiecare pentru sine croitor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și albaștri-, ―cine poate oase roade, cine nu nici carne moale-, ―fiecare pentru sine croitor de bine-. În roman, proverbele și zicătorile sunt prezente la tot pasul. Înspăimântat de amenințarea moșului care-l păcălise eliberând pupăza, băiatul fuge înapoi spre Humulești zicând: ―Vorba ceea: lasă-l măi! L-aș lăsa eu, dar vezi că nu mă lasă el acum!sau ―Milă mie
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
habar de normele duelului este chiar armata română, nota de ironie cu iz sarcastic merită a fi din nou reținută: "Nouă germanilor ne place mult duelul. Noi prusacii, mai ales, avem toți tăieturi...Ei bine, noi avem un fel de zicătoare: Nu te bate în duel cu unul care nu știe să se bată, că e periculos...".199 Ignoranța, dublată uneori și de infatuare, este cu mult mai periculoasă decât orice adversar pe care îl întâlnești într-un turnir. Este o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
oamenilor/ darmite de cel al obiectelor/ de uz casnic/ (...)/ Dar noi trebuie să avem mare încredere/ în serviciile meteorologice/ în oficiile farmaceutice/ și în buletinele de identitate/ trebuie să transmitem/ Urmașilor mei Văcărești/ cotele apelor Dunării/ minunatele noastre proverbe și zicători/ și alte comori/ Lupul își schimbă părul/ fiindcă nu cunoaște adevărul/ Ceasurile latră/ în cușca de piatră/ Ziua bună/ e de două ori pe lună/ Cine se scoală de dimineață/ trece prin piață/ Prin Piața Unirii/ să se pupe mirii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
urmează, vom folosi, așadar, aceste repere pentru a analiza discursul lui Vasile Voiculescu în cele două opere anunțate anterior, ca un demers, în fond, de lingvistică a textului (am aplicat această grilă pentru analiza spațiilor pragmatico-discursive ale generării proverbelor și zicătorilor în viziunea lui I.L. Caragiale, în studiul nostru citat anterior). 1. Discursul voiculescian în prima ipostază: tehnicianul predicator 1.0. Pentru un "contract de comunicare" Voiculescu, în cadrul unor anumite SPD, avem în vedere, în primul rând, faptul că autorul, în calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pentru tine Un vechi proverb englezesc spune: „Politețea nu costă nimic și cumpără orice!” Regula de bază, în orice împrejurare, este să te porți cu ceilalți așa cum ți-ai dori să se poarte și ei mereu în minte o cunoscută zicătoare, care spune: „Ce ție nu-ți place, altuia nui face!”. Să vorbim puțin despre bunele “Codul bunelor maniere” este alcătuit dintr-o mulțime de reguli care urmăresc în primul rând o idee importantă: să nu-l deranjezi pe semenul tău
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
fiindcă rațiunea literară cere ca eroii țărani să vorbească țărănește”. Aparenta oralitate a poveștilor se naște, în primul rând, din predominanța acestui vocabular țărănesc. O altă sursă a presupusei oralități a lui Creangă ar putea fi multitudinea de proverbe și zicători care apar la fiecare pagină. Autenticitatea vorbirii pe care o susține această încărcătură paremiologică nu trebuie confundată însă cu naturalețea. E greu de crezut că un țăran adevărat ar putea vorbi astfel, presărând în fiecare frază câte o vorbă de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
frază câte o vorbă de duh. Introducerea la tot pasul a acestor „ziceri” cu sens aforistic este specifică nu țăranului, ci scriitorului Creangă care dă dovadă de un real rafinament erudit. Formula prin care sunt introduse în text proverbele și zicătorile („vorba ceea”), devenită ea însăși proverbială, stârnește râsul și întreține mereu vie atenția cititorului anunțând intențiile ironice ale autorului. De fapt, efectul de ansamblu pe care îl vizează Creangă prin „înțelepciunea” construită de zicerile tipice este umorul. Inepuizabila dorință de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dublu raport (femeie-bărbat; văduvă-cap al familiei), așadar un dublu obstacol în comunicare. Bătrâna nu poate fi atât de directă ca Neacșu. Ea își exprimă părerea "îmbrăcând-o" în straiele "formulelor" bătrânești ce trimit mai degrabă la predicile bisericești decât la zicătorile populare. Mesajul e același ca în cazul tatălui Siminei. Grăitoare în acest sens e ultima intervenție a bătrânei la plecarea ei, în vederea sărbătoririi Paștelui, de la Moara cu noroc. Fără mască, la persoana a II-a plural (aici se adresează ambilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa Întreaga familie, cu mic cu mare. În timp ce mâinile lucrau se ascultau povești, snoave și zicători. Mai veneau și vecinii și atunci această Întrajutorare devenea un fel de clacă. Cel care găsea știuleți cu grăunțe roșii trebuia să fie răsplătit. Și de se Întâmpla să fie vreun flăcău, fetele trebuiau să-i dea câte un sărut
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zicală: Decât un car de minte, / Mai bine un dram de noroc. Sau Prost să fii, noroc să ai. Și mai e ceva, proverbul: Capul plecat, sabia nu-l taie, nu indică oare nepăsare, fatalism? Bineînțeles că aceste proverbe și zicători au o arie destul de mare de răspândire. Nu cred Însă că ele sunt cunoscute de nemți și de japonezi. Un alt proverb pe care l-am auzit rostit de consătenii mei Încă de când eram copil, care are o circulație mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
altele. C. Mit, ritual și estetică: * gândire magică; * folosirea magiei pentru a prelungi viața, a câștiga iubirea; * credințe despre moarte; * credințe despre boală; * credințe despre noroc și nenoroc; * divinizarea; * încercări de a controla vremea; * interpretarea viselor; * credințe și povestiri; * proverbe, zicători; * poezie/retorică; * vindecare, practici, medicină; * obiceiuri legate de nașterea copiilor; * ritualuri de trecere; * muzică, ritm, dans; * joc; * jucării; * ritualuri de înmormântare, de jale; * ospețe; * podoabe corporale; * coafuri; * mituri despre dragoni; * creație, mituri despre sfârșitul lumii. D. Tehnologie: * adăpost; * controlul focului
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
atribute/ caracteristici • Poate fi realizată o descriere sau o explicație pe larg a ceea ce consideră subiectul că este caracteristic pentru felul de a fi al olteanului 4.1.2. Ne puteți spune, vă rugăm, una sau mai multe expresii (proverbe, zicători, versuri etc.) care să surprindă foarte bine imaginea și felul de a fi al olteanului? Obiective: • Pot fi folosite citate, proverbe, expresii populare • Se pot face trimiteri către poezii, cântece, cărți, opere de artă 4.1.3. Prin ce anume
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a problemei. Vom încerca în paginile ce urmează să selectăm doar o parte din multitudinea de expresii și structuri ce fac referire la viața ca artă, cele mai relevante, zicem noi, pentru această temă, fie că este vorba de proverbe, zicători și expresii idiomatice sau simple replici ale persoanelor și personajelor din scrierile lui Ion Creangă. * VOL. I SOACRA CU TREI NURORI ( Poveste ) p. 5, r. 16 18 : „și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
bărbații cu familie; 98 p. 175, r. 12 13 : „Bată-l focu de urât! Urâtu-i posomorât.” lipsa calităților fizice atrage cu sine și o stare de spirit anostă, posomorâtă, spre deosebire de frumusețe, care merge în tandem cu veselia, cu jovialitatea. ROSTIRI, ZICĂTORI, CUVINTE p. 176, r. 17 : „Gura lui era clopot.” unele persoane, prin locvacitatea lor luată drept viciu, sunt cele ce dau de știre tuturor despre orice eveniment, transformându-se în mijloace de transmitere a informațiilor; p. 177, r. 2 3
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]