483 matches
-
la configurarea unei teme natale diurne, sau al unei nașteri petrecute cu ani în urmă (ceea ce necesita un calcul foarte complicat), au fost alcătuite tabele care arătau în decursul timpului, locul pe care îl ocupă fiecare planetă pe cer în raport cu zodiacul. Aceste efemeride i-au îndepărtat pe astrologi de la observarea cerului, răpindu-le astfel ocazia și meritul de a fi continuatorii științei adevărate. Astăzi, se găsesc destui astrologi care, alcătuind horoscoape doar din cercetarea efemeridelor, sunt incapabili să arate pe cer
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
7 piese mișcătoare descriu zeci și sute de figuri, numite aspecte. Soarele, în mișcarea lui aparentă în jurul pământului, trece prin 12 constelații asemuite oamenilor: Gemenii, Vărsătorul de apă, Fecioara, Săgetătorul; cele mai multe cu animale însă (de unde îi vine și numele de zodiac: zoon=animal): Berbecul, Racul, Taurul, Peștii, Scorpionul, Leul, Capricornul; și una singură unui obiect - Balanța. Ordinea în care sunt străbătute anual de Soare este următoarea: 1-Berbecul, 2-Taurul, 3-Gemenii, 4-Racul, 5-Leul, 6-Fecioara, 7-Balanța, 8-Scorpionul, 9-Săgetătorul, 10-Capricornul, 11-Vărsătorul, 12-Pești (într-un poem
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
casele cerului, cu ajutorul unor segmente de cerc presupuse fixe și imobile. Un astru sau o constelație, datorită mișcării de rotație diurne, străbate pe rând cele 12 case. Prima, cea mai importantă numită chiar horoscop, era cea dinspre răsărit, în locul unde zodiacul taie orizontul. Se numea casa vieții. Cea de-a doua, a bogăției, a treia a fraților, a patra - a legăturilor de rudenie, a cincea - a copiilor, a șasea - a sănătății, a șaptea - a căsătoriei, a opta - a morții, a noua
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
adunate. Rezultatul a fost construcția piramidei monumentale a faraonului Ku-fu (pe numele grecesc Keops; piramidele erau numite poetic: Orizontul lui Keops - Mare este Kefren -Divin este Micerinos), păzită de Sfinxul deșertului - cel care unește întruchiparea celor patru semne principale ale zodiacului: Leu, Vărsător, Scorpion și Taur. Evident, aceste construcții enorme au constituit morminte regale, dar la fel de sigur este și caracterul lor astronomic. Datele matematice și astronomice revelate de dimensiunile piramidei, ca și raporturile lor, sunt descrise pasionant de abatele Th. Moreau
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
din urmă "de a fi întrebat astrologii și magicienii asupra căsătoriei prințului". Fig.22 - Tema astrologică numită "planisfera bianchinis". In cercul interior se văd constelațiile polare: Ursa și Dragonul. In cercul următor sunt figurate semnele celor 12 animale ale "dodecaoros"; zodiacul ocupă cercul următor, urmat de un al doilea zodiac asemănător primului. Câte trei figuri în picioare în stil egiptean, așezate deasupra fiecărui semn, reprezintă decanii. Tema mărginită de busturile celor patru vârste (dintre care numai una s-a păstrat), a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
asupra căsătoriei prințului". Fig.22 - Tema astrologică numită "planisfera bianchinis". In cercul interior se văd constelațiile polare: Ursa și Dragonul. In cercul următor sunt figurate semnele celor 12 animale ale "dodecaoros"; zodiacul ocupă cercul următor, urmat de un al doilea zodiac asemănător primului. Câte trei figuri în picioare în stil egiptean, așezate deasupra fiecărui semn, reprezintă decanii. Tema mărginită de busturile celor patru vârste (dintre care numai una s-a păstrat), a fost găsit pe Aventin și se află păstrat la
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
precum era de așteptat, numai pentru o lună! Se înțelege că în fața acestei situații, partida este pierdută. Bisericii nu-i mai rămâne decât să încline steagul și să primească șerpi străini în casă. Pe zidurile unei catedrale italiene este pictat zodiacul (pe vârful sulițelor din biserica Serbești din Câmpulung Muscel, se văd o stea, Luna și Soarele), iar triada babiloniană s-a prefăcut în Sfânta Treime. Nașterea lui Isus este cunoscută de trei magi astrologi, care sosesc conduși de o stea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în 7 ore canonice, săptămâna creștină are tot 7 zile, ca și cea chaldeeană. Fig.25 - O alegorie creștin-astrologică, în care se caută o îmbinare armonioasă a celor două credințe opuse. Paradisul plin de sfinți, este o sferă care înconjoară zodiacul ceresc. Clement al V-lea a ordonat prin bula papală "de Magistris" ca în "Universitățile din Paris, Oxford, Bologna, Salamanca, să fie savanți catolici care să aibă cunoștiințe suficiente ale limbilor ebraică, greacă, arabă și chaldeeană". Acum situația este limpede
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a scăpat, în ajunul nunții sale, de masacrul protestanțillor din noaptea Sfântului Bartolomeu (ordonat de prea cucernica catolică Catherina), și s-a încredințat în sfaturile prea înțeleptului medic și astrolog La Riviere, cel care prescria medicamente după poziția astrelor în zodiac. Cînd fiul lui Henric, viitorul Ludovic al XIII-lea, se năștea, făcîndu-i horoscopul, La Riviere îl numi "Cel Drept" (deoarece se născuse în zodia Balanței); iar când copilul lui Ludovic al XIII-lea (Ludovic al XIV-lea) venea pe lume
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și 17 20. - Ptolemeu 21. - Harta astrologică numită "Planisfera lui Bianchini" 22. - Cum își imaginau oamenii din secolele trecute că arată cometele 23. - Altarul astrologic de la Gabies, văzut de sus și din lateral 24. - O alegorie astrologico-creștină, reprezentând paradisul și zodiacul 25. - Un instrument astronomic folosit în secolele 16 și 17 26. - Gravură din secolul 15, reprezentând nenorociri aduse de planeta Saturn 27. - Theophrast Bombast von Hohenheim, cunoscut mai ales sub numele de Paracelsus - vestit medic, astrolog și alchimist din secolul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
București, 1978; La Răspântii, Iași, 1979; Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea), București, 1980; Arșița, Iași, 1981; Declinul elegiei, București, 1983; Scrisori, București, 1988; O anume fericire, Iași, 1989; Uite viața, nu e viața! Poezii de lume, Iași, 1992; Zodiacul în doi peri, Iași, 1995; Lume, lume și iar lume!, București, 1997; Legământ de eternă neuitare (în colaborare cu Alex. L. Iosif), Bacău, 1998; Închis... pentru inventar, Bacău, 1998; De viață, de moarte, de lume - Of Life, of Death, of
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
În paralel cu activitatea literară își continuă studiile muzicale la Viena (1928-1930) și la Schola Cantorum din Paris (1930-1932). Revine în țară, unde frecventează un timp cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. Colaborează la diverse reviste și ziare, precum „unu” , „Zodiac”, „Bilete de papagal”, „România literară” , „Adevărul” , „Discobolul” ș.a. În 1933 îi apare volumul de versuri Febre, văzut de critică și de poetul însuși ca un nou debut, deoarece se dovedea diferit și superior stilistic și imagistic celui anterior, chiar dacă influența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
a dispărut, fraza a cîștigat În fluență. Simplitatea naivă a desenelor lui Brâncuși ce Împodobesc ediția princeps se armonizează perfect cu substanța lirică a volumului. ZODIILE POEMULUI Considerată În ansamblul operei lui Ilarie Voronca, a șaptea sa carte de poeme, Zodiac (1930), nu pare, la prima vedere, să producă schimbări importante la nivelul universului imaginar și al tehnicii discursive. Poetul rămîne În continuare o sensibilitate prin excelență deschisă, cu aceeași extraordinară disponibilitate de a surprinde „miracolul” metamorfozelor universale, cu o frenezie
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și de aici la mijloc. Ca Într-o pajiște de luxuriantă vegetație, te pleci să culegi o floare, o pui la butonieră, sau o azvîrli, culegi alta sau renunți, căci n-ai ispita să iei un buchet Întreg. // Nici În Zodiac nu surprindem disciplina interioară a poemelor acestui virtuos de metafore și excesiv amator de personificări”. Și criticul Își particulariza observația adăugînd că: „Printre grindina de imagini a acestui volum străbate și o nedezmițită aspirație poetică, un fel de apel cosmic
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
amator de personificări”. Și criticul Își particulariza observația adăugînd că: „Printre grindina de imagini a acestui volum străbate și o nedezmițită aspirație poetică, un fel de apel cosmic, de confundare În ritmul interior al elementelor naturii”. Iar Perpessicius vedea În Zodiac un „al doilea moment al suitei panteiste”, urmînd celui ilustrat, după părerea sa, de Brățara nopților, și evidenția, la rîndul său, un „elan cosmic, arborescență imagistă și pînă și briza, cînd expansivă și cînd potolită, a imnurilor de expresie umanitară
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nouă, deschizînd, de fapt, o altă etapă a scrisului lui Voronca, din ce În ce mai angajat În afirmarea idealului umanitar, cum urmează s-o dovedească ultimele sale culegeri de poeme publicate În limba română, Petre Schlemihl și Patmos. Funciara sa neliniște primește, o dată cu Zodiac, note acut personale, poetul asumîndu-și mai mult decît oricînd pînă acum condiția dramatică, echilibrată Însă de un autentic sentiment al solidarității umane. Dar autorul Zodiac-ului rămîne, În fond, același poet fantezist, descoperind cu o febrilă emoție spectacolul sărbătoresc al
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de poeme publicate În limba română, Petre Schlemihl și Patmos. Funciara sa neliniște primește, o dată cu Zodiac, note acut personale, poetul asumîndu-și mai mult decît oricînd pînă acum condiția dramatică, echilibrată Însă de un autentic sentiment al solidarității umane. Dar autorul Zodiac-ului rămîne, În fond, același poet fantezist, descoperind cu o febrilă emoție spectacolul sărbătoresc al lumii, tulburat temporar de amenințări secrete, Într-o atmosferă poate mai puțin agitată totuși, de reverie Într-un univers de feerie onirică, scenă pentru delicate
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nu Întreagă suprafața imensului vitraliu e la fel de strălucitoare, rămîn destule fragmente care dau măsura talentului de excepție al autorului lor. DISCURSUL ÎNSTRĂINĂRII ȘI AL FRATERNITĂȚII Evoluția poeziei lui Ilarie Voronca de după Incantații indică o distanțare definitivă de lirismul jubilatoriu-spectacular: Între Zodiac și Petre Schlemihl (1932), apoi Patmos și alte șase poeme (1933), această carte apare ca un ultim interludiu, care e și un capăt de drum. Căci ultimele două volume amintite continuă mai degrabă filonul elegiac al operei, cu discursul poetului
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pentru că poetul ar aborda cu totul imagismul somptuos (performanțe de tipul celor trecute În revistă pînă aici continuă să se producă În fiecare pagină) și nici pentru că „discursivitatea”, a cărei pondere În organizarea textului era În creștere mai ales de la Zodiac Încoace, ar fi dispărut pe de-a-ntregul. Dar În noua carte registrul imaginar altădată atît de entropic, atinge, În sfîrșit, un grad de coeziune rareori realizat pînă acum, prin exploatarea și intensificarea unei viziuni de factură onirică. Ceea ce un Pompiliu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de a se combina”, - implicînd opoziția față de formele Închiderii și stagnării, exprimată uneori (și mai ales În ultimele poeme) chiar la modul retoric mai tradițional, Într-o discursivitate care a atras atenția criticii Încă În momentul publicării unor cărți ca Zodiac sau Petre Schlemihl. Scrieri ce recurg În mai mare măsură la forma „clasică” - cel puțin la nivelul versificației -, precum Incantații, nu renunță totuși la tehnica asociaționistă exploatată pînă la exces, cu o virtuozitate de excepție, - iar aceasta rămîne fără Îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
crește tocmai pe acest teren al nostalgiei comunicării, al profundei comuniuni cu universul exterior. Lamentația sa vizează, iarăși și iarăși, „această-ntemnițare a omului Într-Însul”, „somnul” oamenilor „Îngrășați de tenebre” sau „lanțul [care] Înnoadă glezna”, „apăsarea perpetuă” din gînd (În Zodiac), după ce, În Brățara nopților, glosase pe aceleași teme ale Închiderii: „Și trupul se Întoarce Într-Însul fără zare ca o barcă părăsită În nisip / Trupul se Închide În cristalul gestului mereu același / Fără mîna care să se frîngă În curelele
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tavan ne-apasă, prieteni, viața scundă” - putem citi, bunăoară, În Incantații, de unde e de reținut, Între altele, și acest vers rezumativ pentru o Întreagă dramă a noncomunicării: „În geamul viziunii, asculți, nu bate nimeni”, - vers amintind de un altul, din Zodiac, care nota o similară absență: „cînd nici o unghie nu zgîrie peretele exaltării”; sau, prelungindu-se, În Petre Schlemihl, În Întrebări ca acestea: „Nici o cometă cîntec incendiind o voce? /.../ Nici un pămînt În hohot să nu-ți deschidă trepte, / În peșteri să
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
zgomotele universului sună mă Încing ca un chimir”... Spațiul privirii devine astfel un loc de trecere, Întotdeauna deschis, receptiv, gata să primească În fiecare clipă noi Încărcături de imagini: „Și-n ochi revin corăbii cu-o-ncărcătură nouă” - citim În Zodiac, V, după ce Încă din primele versuri ale ciclului ne Întîmpinase o suită de „deschideri” dintre cele mai caracteristice pentru modul În care Voronca Își concepe „obiectul”, văzut mereu În perspectiva unei mișcări transformatoare, a unei metamorfoze imaginare, ca nucleu de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
stagnante, să-i insufle forța transfiguratoare. Așa Încît programul poetului poate viza În egală măsură cuprinderea a cît mai mult din profunziunea elementelor și evenimentelor exterioare, acea „Încărcătură nouă” revenind În ochiul pururi curios sau - ca În alt vers, din Zodiac, care cere „Să-ți umpli ca o tolbă ochiul de sicomori și gazéle” - implicarea În procesul transformator: „Șoim, ochiul răscolește somnul lînced al plantelor” (Brățara nopților, V). Oriunde am deschide cărțile lui Voronca, eul poetic se definește ca fiind prin
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pune pe dinăuntru o fundă de culoarea nufărului / Și toamna aduce brocartele și panopliile ei În rugină / pentru gloria plantelor” etc. Iar cînd Își propune să „scuture din somnul” inerției „oamenii Îngrășați de tenebre”, - cum se Întîmplă, de exemplu, În Zodiac - poetul o face sub același impuls către universala deschidere a ființei, solicitată de toate orizonturile: Iată: avîntați-vă acum ochiul asemeni uliului peste șesurile Europei Rătăciți pe drumurile somptuoase ale Babilonului Scăldați-vă În fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]