480 matches
-
cu un desen de Victor Brauner, „Tipografia Capitalei”, București, 1929 Voronca, Ilarie, Zodiac, cu coperta și un desen de M.H. Maxy, Editura unu, București, 1930 Voronca, Ilarie, Act de prezență, Colecția „Cartea cu semne”, Tipografia „Bucovina”, București, 1930 Voronca, Ilarie, Zodiac, poezii. Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Ion Pop, Editura Minerva, București, 1992 Voronca, Ilarie, A doua lumină, Scrieri III. Proze, Editura Minerva, București, 1996 Zamfir, Mihai, Palatul fermecat. Antologia poemului românesc în proză, Editura Minerva, Colecția „Biblioteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
TU NOAPTE BUNĂ MAMĂ TI!!! Emma citi și reciti mesajul, În timp ce junghiul acela de neliniște care Îi tăiase respirația se dizolva Încet, de parcă literele acelea ar fi făcut să se evapore un blestem. Se simți ușoară, aproape eterică. Pe terasa Zodiacului, sus de tot, pe Monte Mario, vântul se simțea puternic - se Înfioră. Dedesubt, În fața lor, Roma era un carusel de lumini. TI ȘI EU, răspunse, trimițând mesajul. Învățase de la fiica ei acea stenografie de celular. Îi plăcea să spună mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Înfurie. - Vrei ca maică-ta s-o sfîrșească la fel ca ei? Îl Întrebă ea cu brutalitate, arătînd spre sicrie. - Nu, firește că nu, răspunse Ronan pierzîndu-și cumpătul. Nu știu unde s-a dus, dar azi dimineață mi-a cerut să scot Zodiacul și să-l amarez la Lancouët. - Dacă așa stau lucrurile, n-o să ajungă departe, zise Philippe. Bujiile și-au dat duhul. Lancouët. Un golfuleț adăpostit de vînturile dominante, pe estuarul cu același nume. La mai puțin de un kilometru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
rapizi. Respirația cuiva? Părăsi poteca, o tăie de-a curmezișul landei, Începu să alerge, indiferentă la ramurile care Îi biciuiau obrazul. Pașii se auzeau mereu, se apropiau, avea impresia unei suflări calde În ceafă. Ajunse gîfÎind la malul estuarului. Vederea Zodiacului ancorat la pontonul unui mic golf o liniști. Lungi și mai mult pasul, desprinse rapid capătul frînghiei, Îl aruncă În barcă și sări la bord. Se năpusti spre motorul de cincizeci de cai-putere, trase ca o nebună de cablu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la capăt. - De ce sau de cine anume voiai să fugi, Gwen? De justiție? De ucigaș? Fiica Yvonnei dădu ușor din umeri și păstră tăcerea. - Sau poate te duceai să recuperezi prada naufragiului? Tot În picioare, În echilibru instabil la bordul Zodiacului care se legăna ușor, Gwen avu dintr-odată o privire extrem de obosită. - Nu pricepi că am pierdut totul, Marie? Fratele tău este singurul bărbat pe care l-am iubit vreodată, spunea că nimic nu va putea să ne despartă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
întotdeauna o populație îndestulătoare de șoricei neprevăzători. A privit și va privi fără patimă prăbușirea unui oraș și ridicarea altuia, prin fisurile căruia vechile veninuri țâșnesc cu forță înzecită - verzi, albastre, liliachii, jerbe precum cele ce scânteiau odată în Fântâna Zodiac, la intrarea în Parcul Libertății. Pascal Ciortea a stat odată de vorbă cu această pasăre, într-o seară caldă de iunie, cu mulți ani în urmă. Luna era în primul pătrar și lumina ei cădea pe piatra cubică din curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pantof, ca pe un ștergător de parbriz. - ...Primul dintre depozitari e un neica nimeni, e un puști. E născut în Zodia Peștilor. Mă mir cum ai încredințat atâta avere la el... Are ascendentul în Vărsător. Este Bivol de Lemn după zodiacul chinezesc... Și mai este Pin. Șase-șapte reîncarnări la activ. Glorie, sănătate, casă de copii. - Ce ne pasă nouă? și doar o jumătate de platoșă de sămânță scuipată se adăugă moviliței, care se ondula, încoace și-ncolo, ca un tufiș de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a dispărut, fraza a cîștigat În fluență. Simplitatea naivă a desenelor lui Brâncuși ce Împodobesc ediția princeps se armonizează perfect cu substanța lirică a volumului. ZODIILE POEMULUI Considerată În ansamblul operei lui Ilarie Voronca, a șaptea sa carte de poeme, Zodiac (1930), nu pare, la prima vedere, să producă schimbări importante la nivelul universului imaginar și al tehnicii discursive. Poetul rămîne În continuare o sensibilitate prin excelență deschisă, cu aceeași extraordinară disponibilitate de a surprinde „miracolul” metamorfozelor universale, cu o frenezie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și de aici la mijloc. Ca Într-o pajiște de luxuriantă vegetație, te pleci să culegi o floare, o pui la butonieră, sau o azvîrli, culegi alta sau renunți, căci n-ai ispita să iei un buchet Întreg. // Nici În Zodiac nu surprindem disciplina interioară a poemelor acestui virtuos de metafore și excesiv amator de personificări”. Și criticul Își particulariza observația adăugînd că: „Printre grindina de imagini a acestui volum străbate și o nedezmițită aspirație poetică, un fel de apel cosmic
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
amator de personificări”. Și criticul Își particulariza observația adăugînd că: „Printre grindina de imagini a acestui volum străbate și o nedezmițită aspirație poetică, un fel de apel cosmic, de confundare În ritmul interior al elementelor naturii”. Iar Perpessicius vedea În Zodiac un „al doilea moment al suitei panteiste”, urmînd celui ilustrat, după părerea sa, de Brățara nopților, și evidenția, la rîndul său, un „elan cosmic, arborescență imagistă și pînă și briza, cînd expansivă și cînd potolită, a imnurilor de expresie umanitară
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nouă, deschizînd, de fapt, o altă etapă a scrisului lui Voronca, din ce În ce mai angajat În afirmarea idealului umanitar, cum urmează s-o dovedească ultimele sale culegeri de poeme publicate În limba română, Petre Schlemihl și Patmos. Funciara sa neliniște primește, o dată cu Zodiac, note acut personale, poetul asumîndu-și mai mult decît oricînd pînă acum condiția dramatică, echilibrată Însă de un autentic sentiment al solidarității umane. Dar autorul Zodiac-ului rămîne, În fond, același poet fantezist, descoperind cu o febrilă emoție spectacolul sărbătoresc al
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de poeme publicate În limba română, Petre Schlemihl și Patmos. Funciara sa neliniște primește, o dată cu Zodiac, note acut personale, poetul asumîndu-și mai mult decît oricînd pînă acum condiția dramatică, echilibrată Însă de un autentic sentiment al solidarității umane. Dar autorul Zodiac-ului rămîne, În fond, același poet fantezist, descoperind cu o febrilă emoție spectacolul sărbătoresc al lumii, tulburat temporar de amenințări secrete, Într-o atmosferă poate mai puțin agitată totuși, de reverie Într-un univers de feerie onirică, scenă pentru delicate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nu Întreagă suprafața imensului vitraliu e la fel de strălucitoare, rămîn destule fragmente care dau măsura talentului de excepție al autorului lor. DISCURSUL ÎNSTRĂINĂRII ȘI AL FRATERNITĂȚII Evoluția poeziei lui Ilarie Voronca de după Incantații indică o distanțare definitivă de lirismul jubilatoriu-spectacular: Între Zodiac și Petre Schlemihl (1932), apoi Patmos și alte șase poeme (1933), această carte apare ca un ultim interludiu, care e și un capăt de drum. Căci ultimele două volume amintite continuă mai degrabă filonul elegiac al operei, cu discursul poetului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pentru că poetul ar aborda cu totul imagismul somptuos (performanțe de tipul celor trecute În revistă pînă aici continuă să se producă În fiecare pagină) și nici pentru că „discursivitatea”, a cărei pondere În organizarea textului era În creștere mai ales de la Zodiac Încoace, ar fi dispărut pe de-a-ntregul. Dar În noua carte registrul imaginar altădată atît de entropic, atinge, În sfîrșit, un grad de coeziune rareori realizat pînă acum, prin exploatarea și intensificarea unei viziuni de factură onirică. Ceea ce un Pompiliu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de a se combina”, - implicînd opoziția față de formele Închiderii și stagnării, exprimată uneori (și mai ales În ultimele poeme) chiar la modul retoric mai tradițional, Într-o discursivitate care a atras atenția criticii Încă În momentul publicării unor cărți ca Zodiac sau Petre Schlemihl. Scrieri ce recurg În mai mare măsură la forma „clasică” - cel puțin la nivelul versificației -, precum Incantații, nu renunță totuși la tehnica asociaționistă exploatată pînă la exces, cu o virtuozitate de excepție, - iar aceasta rămîne fără Îndoială
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
crește tocmai pe acest teren al nostalgiei comunicării, al profundei comuniuni cu universul exterior. Lamentația sa vizează, iarăși și iarăși, „această-ntemnițare a omului Într-Însul”, „somnul” oamenilor „Îngrășați de tenebre” sau „lanțul [care] Înnoadă glezna”, „apăsarea perpetuă” din gînd (În Zodiac), după ce, În Brățara nopților, glosase pe aceleași teme ale Închiderii: „Și trupul se Întoarce Într-Însul fără zare ca o barcă părăsită În nisip / Trupul se Închide În cristalul gestului mereu același / Fără mîna care să se frîngă În curelele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tavan ne-apasă, prieteni, viața scundă” - putem citi, bunăoară, În Incantații, de unde e de reținut, Între altele, și acest vers rezumativ pentru o Întreagă dramă a noncomunicării: „În geamul viziunii, asculți, nu bate nimeni”, - vers amintind de un altul, din Zodiac, care nota o similară absență: „cînd nici o unghie nu zgîrie peretele exaltării”; sau, prelungindu-se, În Petre Schlemihl, În Întrebări ca acestea: „Nici o cometă cîntec incendiind o voce? /.../ Nici un pămînt În hohot să nu-ți deschidă trepte, / În peșteri să
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
zgomotele universului sună mă Încing ca un chimir”... Spațiul privirii devine astfel un loc de trecere, Întotdeauna deschis, receptiv, gata să primească În fiecare clipă noi Încărcături de imagini: „Și-n ochi revin corăbii cu-o-ncărcătură nouă” - citim În Zodiac, V, după ce Încă din primele versuri ale ciclului ne Întîmpinase o suită de „deschideri” dintre cele mai caracteristice pentru modul În care Voronca Își concepe „obiectul”, văzut mereu În perspectiva unei mișcări transformatoare, a unei metamorfoze imaginare, ca nucleu de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
stagnante, să-i insufle forța transfiguratoare. Așa Încît programul poetului poate viza În egală măsură cuprinderea a cît mai mult din profunziunea elementelor și evenimentelor exterioare, acea „Încărcătură nouă” revenind În ochiul pururi curios sau - ca În alt vers, din Zodiac, care cere „Să-ți umpli ca o tolbă ochiul de sicomori și gazéle” - implicarea În procesul transformator: „Șoim, ochiul răscolește somnul lînced al plantelor” (Brățara nopților, V). Oriunde am deschide cărțile lui Voronca, eul poetic se definește ca fiind prin
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pune pe dinăuntru o fundă de culoarea nufărului / Și toamna aduce brocartele și panopliile ei În rugină / pentru gloria plantelor” etc. Iar cînd Își propune să „scuture din somnul” inerției „oamenii Îngrășați de tenebre”, - cum se Întîmplă, de exemplu, În Zodiac - poetul o face sub același impuls către universala deschidere a ființei, solicitată de toate orizonturile: Iată: avîntați-vă acum ochiul asemeni uliului peste șesurile Europei Rătăciți pe drumurile somptuoase ale Babilonului Scăldați-vă În fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și a substitutelor ei În planul energiei afective a eului este dintre cele mai frecvente. De foarte multe ori, miraculoase mutații se petrec „precum la atingerea baghetei” (Brățara nopților), a „nuielei fermecate” („Ca o nuia fermecată privirea peste pianul colinei” - Zodiac, XI) sau a „toiagului” magic („Cu un toiag Învie În literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
frecvente. De foarte multe ori, miraculoase mutații se petrec „precum la atingerea baghetei” (Brățara nopților), a „nuielei fermecate” („Ca o nuia fermecată privirea peste pianul colinei” - Zodiac, XI) sau a „toiagului” magic („Cu un toiag Învie În literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, În consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o pasăre sub frunte”, „SÎngele tău e-n trîmbițele vinelor chiotul / Care va deștepta cocoșul sălbatec și pantera”, „tictacul deșteptător al ierbii”, „Piciorul trezește vioara potecii, o Încoardă” - sînt exemple culese doar din Brățara nopților. Foarte Întinsa „ars poetica” din Zodiac este construită, practic, În Întregime tocmai pe ideea puterii transfiguratoare a cuvîntului ca bun conducător al tensiunilor interioare și agent, ca atare, al metamorfozelor celor mai neașteptate. Bucuria poetului e, Înainte de orice altceva, aceea de a surprinde momentul „cînd elanul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se adună /.../ Cărțile sunt Încă umede de sărutul mașinelor /.../ Cărțile vin pe buzele mele ca toate șipotele / Ca toate păsările / Cărțile: cîte lacăte la poarta de stejar a solitudinii / Cărțile: cîte trepte spre ferestruica deschisă nevăzutului”... Urmînd imediat Brățării nopților, Zodiac indică deja - deși menținînd Încă multe „barochisme” de pînă acum, Începutul unei anumite degajări de supraîncărcarea imagistică, odată cu accentuarea notei de discursivitate ce va domina În Petre Schlemihl și Patmos, restrîngînd dispersia asociativă. Trebuie să căutăm mult pînă să descoperim
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
citadine, către cristalizările imnice cunoscute și amintind mai curînd de modernismul moderat decît de fronda avangardistă. Nota de discursivitate la care se referă și G. Călinescu nu lipsește nici din aluvionara Brățară a nopților, și ea se va accentua În Zodiac și mai ales În Petre Schlemihl, certificînd Înrudiri whitmaniene (detectabile Încă În Ulise) și anunțînd accentele de retorică umanitaristă din lirica de expresie franceză a poetului. Pentru a nu mai vorbi de Incantații, carte care ar putea fi revendicată aproape
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]