311 matches
-
readus la forma lui specifică, fiindcă a suferit un proces de atrofiere. Odată îndeplinite condiția veștmintelor și a bidiviului cu funcție magică, mezinul primește de la babă ultima indicație rituală: aflat pe celălalt tărâm, el trebuie să ofere o ofrandă apariției zoomorfe: „să-i frigi clisă și să-i dai de mâncare, c-aceea te poate scoate din toate relele”. Cunoașterea acumulată îl poartă pe neofit către următorul maestru inițiator, căci baba nu pătrunde niciodată în sacru, ea vine doar la frontiera
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
știu undi ti duci tu”. „Carnasier devorator, lupul mușcă și macină timpul care trece (. Evoluat însă din perspectiva cunoștințelor dobândite, el mai este și inițiatorul, adică tatăl”. Basmul nu a făcut nici o referire până în acest moment la numele eroului, maestrul zoomorf îi dă o identitate în context mitic și-i hotărăște destinul eroic. Funcția psihopompă a lupului pare aici subordonată voinței tânărului, fiindcă el nu urmează fiara, ci o încalecă la invitația ei, semn că i s-a supus și îl
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu lupul, de care îl apropie și funcția psihopompă, leul reprezintă timpul mistuitor, în fața căruia lupta fizică sau armele sunt zadarnice. Puterea magică a legării abolește durata limitată și repornește devenirea de la momentul inițial. Mijloacele improprii de confruntare cu ipostaza zoomorfa sunt înlocuite cu o strunire a energiilor clocotitoare, în regim temporar însă. Coborârea pe uliță aduce în scenă exclusiv prezențe feminine, cu rolul de a echilibra balanța principiilor și de a anticipa finalitatea maritală. Alte colinde dau leului și dulfului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
optativ primește valoare imperativă în imprecațiile mamei care își menește fiul să treacă prin moartea simbolică a înghițirii inițiatice. Șarpele se adresează în același registru „Spargem’ țasta capului”, așa cum o face și bourul cu leagăn între coarne, semn că întrupările zoomorfe își cunosc rolul de animal donator și, pentru a fi împlinit, ele se substituie maestrului inițiator. Adverbul tare constituie o altă marcă stilistică a planului morfologic. El formează frecvent în texte un superlativ al intensității cu care acțiunile se derulează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
grija pentru ornamentarea exterioară a unor locuințe, figurația desenului și coloritul care s-a menținut identic până la noi; ar fi insuficient de justificat să atribuim acestor elemente tradiționale un rol de legătură între ceea ce a fost medicina la Cucuteni. Elementele zoomorfe și antropomorfe descoperite la Cucuteni (în mai multe din fazele culturii Cucuteni) s-au transmis ca laitmotive care denotă respectul pentru imaginea femeii obeze, cu sâni foarte mari, sugerând probabil nu doar preferințe estetice, dar și convingeri despre anume relații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
decît luptând cu Răul. Bestiarul folcloric românesc, „Fiziologul latin”, canoanele biblice și pasiunea medievală pentru simbologie Față de cel occidental, ce răspunde precumpănitor misticii, bestiarul românesc își are sursa în morală. în ceea ce privește simbolul ales de Neagoe Basarab, avansăm ideea că simbolizarea zoomorfă s-a născut dintr-o raționalitate semnificantă alimentată mai degrabă de codul arhitectural și cavaleresc medieval, în care blazonul era similar avatarului, vital pentru alteritatea navigantului de pe Internet, decât de orientarea spre un gen de artă ca cel prezent în
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular Castan Jenică. Continuând undeva tradițiile din Tansa care a aparținut ținutului istoric al Vasluiului el lucra, acolo, ghivece, farfurii din lut, în ornamentarea cărora predominau elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru, maro, roșu, într-o alternanță care ocolea îngrămădirile cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate fi întâlnit pe cele mai variate obiecte din lemn. Din ornamentica zoomorfă, motivele cel mai des întâlnite sunt „șarpele” și „calul”, ambele ca vestigii ale unor vechi credințe și mituri. în practică întâlnim numeroase combinații. Astfel, decorul de rozete alternează cu registrul în romburi, motivul solar poate fi reprezentat prin cercuri concentrice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
practică întâlnim numeroase combinații. Astfel, decorul de rozete alternează cu registrul în romburi, motivul solar poate fi reprezentat prin cercuri concentrice sau prin rotițe detașate din masa principală. Dintele de lup se asociază cu motive vegetale (bradul, frunza de stejar), zoomorfe (șarpele) sau simbolice (stele, sori, cruce). După cum am mai afirmat, la Epureni vom întâlni motivele semnalate mai sus pe linguri, căușe, talgere, coveți, creațiile contemporane aparținând în cea mai mare parte lui Ticu Ungureanu. în principal, însă, talentul și dăruirea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cunoaștere / 17 III. Dimitrie Cantemir și cultura română. Probleme de apartenență / 33 IV. Scrierile de tinerețe ale lui Cantemir între teologie și filosofie / 67 V. Ce este un animal în Evul Mediu? / 83 VI. Cantemir și tradiția creștină a simbolului zoomorf / 119 VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
realitatea diferă sensibil. Scriind despre modul de a se apropia de Evul Mediu al studioșilor grăbiți, Michel Pastoureau atrăgea atenția asupra "celui mai mare pericol" care îl paște pe istoric atunci când are de a face cu lumea animală, cu reprezentările zoomorfe, cu iconologia bestiarelor: anacronismul 2. Cum e vorba de o "metodologie" descrisă de un specialist care a schimbat imaginea despre Evul Mediu într-o cultură cu o imensă tradiție în domeniu, precum cea franceză, nu îmi refuz plăcerea de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ambiția de a exprima totul. În acest mod, literatura aparține unui proces de cunoaștere de cea mai pură speță, care absoarbe elemente de filosofie, de retorică, de dialectică, de teologie, de etică și profită de un imens repertoriu de reprezentări zoomorfe simbolice, cu forță normativă, cu care nu ezită să intre într-un dialog polemic, ludic. Totul de dragul tezei pe care trebuie să o confirme, de dragul unei viziuni asupra lumii care abia începând cu această carte câștigă maturitate. III. DIMITRIE CANTEMIR
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să inventarieze și apoi să comenteze un bestiar al artelor plastice medievale și din zorii modernității. Există însă unele tentative care nu intenționează să epuizeze subiectul. Dintre acestea, cea mai bună este lucrarea lui Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23. Lipsită de ambiția "de a întreprinde un inventar exhaustiv al temelor și motivelor zoomorfe"24 (și câtă nevoie ar fi de așa ceva...), autorul acordă uneori o pondere mai mare valorilor simbolice ale cutărui animal, prezenței
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tentative care nu intenționează să epuizeze subiectul. Dintre acestea, cea mai bună este lucrarea lui Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23. Lipsită de ambiția "de a întreprinde un inventar exhaustiv al temelor și motivelor zoomorfe"24 (și câtă nevoie ar fi de așa ceva...), autorul acordă uneori o pondere mai mare valorilor simbolice ale cutărui animal, prezenței sale în sursele textuale (Fiziolog, Floarea darurilor etc.) decât reprezentărilor sale plastice. Dar chiar și cu această miză fragmentară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această miză fragmentară, cartea reprezintă, deocamdată, o bună introducere în defrișarea acestui domeniu. În plus, un proiect de amploare ar întâmpina din start mari probleme, fiind azi aproape imposibilă o reconstituire cât mai precisă a locului și frecvenței acestor reprezentări zoomorfe în arta plastică, decorativă, heraldică din veacul de mijloc românesc, dat fiind faptul că, spre deosebire de mediul occidental, puține monumente au supraviețuit, la noi, în timp. Specialistul este nevoit să lucreze cu fărâme de realitate, care de cele mai multe ori nu permit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Victor Simion sunt de maximă importanță și pentru tentativa noastră de a amplasa Istoria ieroglifică a lui Cantemir într-un context cultural, mental, ideologic și istoric pertinent. Pe de o parte, observă cercetătorul, statistica arată că, în reprezentările plastice zoomorfe, ponderea cea mai mare revenea animalelor familiare acestui spațiu geografic: "Popor de agricultori și crescători de vite, trăind lângă tâmpla verde a codrilor un timp ce se măsura nu cu minutul și secunda, ci cu marile diviziuni ale anotimpurilor de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rândurile păturilor mici și mijlocii ale societății medievale), repertoriul de forme și de modele potrivit preferințelor afective, gustului lor pentru frumos sau semnificațiilor și implicațiilor pe care le-au avut în contextul vieții cotidiene. Așa se face că în repertoriul zoomorf, majoritatea animalelor ce apar figurate în cadrul diverselor creații artistice sunt cele ce aparțin acestui areal geografic"25. Într-un studiu care se ocupă chiar de fauna Moldovei din secolele XVII-XVIII și reflectarea acesteia în Istoria ieroglifică 26, Al. Filipașcu, după ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Hameleonul, Strutocamila, Papagaia majoritatea personaje cu roluri importante în desfășurarea intrigii. Acest lucru demonstrează încă o dată că Dimitrie Cantemir nu își culege sursele din rezervorul tradiției autohtone și, mai ales, faptul că ceea ce îl interesează este funcția simbolică a măștilor zoomorfe, posibilitatea lor de dialog semantic, nu gradul lor de familiaritate. Nu simte nevoia să aleagă animale ușor de recunoscut de către cititorul vremii, semn că scrierea sa sfidează orizontul de așteptare specific debutului de secol XVIII. O altă observație a lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gradul lor de familiaritate. Nu simte nevoia să aleagă animale ușor de recunoscut de către cititorul vremii, semn că scrierea sa sfidează orizontul de așteptare specific debutului de secol XVIII. O altă observație a lui Victor Simion merită atenție. Comparând reprezentările zoomorfe din arta medievală românească și din cea occidentală, autorul sesizează o diferență de viziune, ba chiar "o atitudine religioasă diferită": "În timp ce Occidentul vădește o preferință pentru formulele unei expresivități șocante, menită a înspăimânta, a obseda, a supune prin teamă, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de altfel îi lipsesc, în general vorbind, excesele, ostentația, agresivitatea. Această deosebire poate fi pusă și pe seama faptului că, în timp ce reprezentările ce aparțin bestiarului occidental răspund cu precădere unei morale precumpănitor și adesea rigid mistice, cele ce țin de universul zoomorf românesc implică într-o măsură mai mare imagini ce își au sursa și în modelele unei morale laice"27. Sigur, nu absolutizez o asemenea ipoteză; ba chiar voi fi nevoit să aduc în discuție destule cazuri care o contrazic, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scene din Biblie, accentul căzând asupra compoziției, poziționării fiecărei figuri în scenă, nu asupra amănuntelor. Chiar și așa, e limpede că un astfel de document, oricât de zgârcit ar fi el cu aspectele secundare, ne ajută la refacerea unui imaginar zoomorf. Mai mult decât atât, nu trebuie uitat că pictura bisericească nu doar că avea o autoritate mult mai mare decât orice altă sursă laică, dar ea era la îndemâna credincioșilor în viața lor de zi cu zi, care se învârtea în jurul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
căpcăuni (oameni cu cap de câine). Ilustrațiilor edițiilor din secolul al XVIII-lea au insistat asupra acestor ființe înspăimântătoare 60. Multe dintre scenele romanului popular au pătruns în pictura bisericească, în folclor chiar, fiind unul dintre ingredientele speciale ale imaginarului zoomorf, și nu numai, românesc 61. Cantemir, cu hibrizii săi, cu monștrii săi nu venea, deci, pe un teren virgin. Rolul Alexandriei este acela de a fi conturat o tradiție nu doar discursivă (rudimentară, dacă o comparăm cu performanețele narative ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de morală creștină (calul, șoimul, vulturul, albina, cucul sunt prezențe simbolice, investite cu sensul normativ din icnografia creștină), cercetat cu minuțiozitate, pentru întâia oară de Maria Magdalena Székely, care conchide, în urma analizei atât a stemelor domnitorului, cât și a ocurențelor zoomorfe din lucrarea sa: "Neagoe Basarab a utilizat foarte adesea simbolurile zoomorfe, atât în propria sa viață, cât și în scrierea care i se datorează. Viețuitoare emblematice, care-l reprezentau pe el însuși sau puterea sa, dar și altele, care ofereau
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]