1,154 matches
-
în vârstă de 92 de ani, care dorea să-l cunoască pe autorul articolului pentru a-i da unele informații „din interiorul” Bisericii, între care și informații în legătură cu biserica Enei socotită de Sorin Ullea „o perlă în mijlocul Bucureștiului... cea mai zveltă și mai elegantă... izbea ochii prin verticalismul ei poruncitor, mai accentuat decât la surata ei Krețulescu” și pe care o examinase imediat după cutremurul din 1977. Biserica nu suferise nici un fel de deteriorări, nici măcar mărunte, așa cum de altfel constataseră și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
pe mine atunci. Cert este faptul că într-o bună dimineață, domnul Arsu a intrat în clasa noastră cu o tânără și frumoasă doamnă: - Poftiți, poftiți, coană preoteasă! a invitat-o dumnealui galant, cum îi era felul. De talie mijlocie, zveltă, grațioasă, cu taior și fustă roz-bombon, cu aplicații albe de broderie și cu eșarfă roz, “coana preoteasă” era primăvara personificată în acele zile de început de martie. Obrazul rotund, cu pielea ca piersica, fină și catifelată, asortată în ton cu
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
material refractar emitea, pe fundal, o blândă lucire roșiatică. Lângă banc, poetul văzu un bărbat ce părea să aibă aceeași vârstă ca și dânsul, care Îl privea curios, În timp ce se Îndeletnicea cu pisatul unor ierburi uscate Într-un mojar. Era zvelt la trup, cu părul negru ca pana corbului și cu ochii Întunecați, ușor alungiți, precum orientalii. Privirea Îi era vie, inteligentă, cu ceva felin În mobilitatea sa. Pupilele Îi emanau o ușoară fosforescență, În lumina felinarului așezat pe banc. — Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
tinereții, la fel cum celălalt se găsea de acum pe povârnișul bătrâneții. Era complet goală, așa cum artiștii cutezaseră să o reprezinte numai pe Eva. Recunoscu chipul Antiliei, sânul ei ridicat, pântecul triumfător. Îndărătul gambelor puternice ca niște coloane, cu gleznele zvelte Încercuite de aur, artistul reprezentase profilul unei cetăți stranii, lipsite de ziduri și de creneluri, Înțesată cu turnuri În trepte, tipice pentru pustiurile de la Răsărit: un nou Babilon, cârmuit de femeia aceea, care domina peste oraș asemenea unei regine. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ei, la dreapta patului cu baldachin roșu, trona un lavabou. O sobă mică, de tuci, duduind plăcut, ocupa un colț al încăperii. Un discret miros de levănțică și năut se înfiripa dinspre dulapul sculptat din stânga patului în fața căruia o măsuță zveltă, cu picioare subțiri acoperite pudic de-o față de masă străvezie dădea un aer șic fotoliilor somnoroase ce-o înconjurau. Lângă sobă, pe perete, era un păretar de pânză înfățișând cu măiestrie o gospodină surprinsă cu lingura în oală. Pe păretar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se uita la mine cu atâta bunătate, că de-atunci m-am jurat să nu-l iubesc decât pe El. — Și ți-ai ținut jurământul, copilă dragă? - întrebă Metodiu. — Ținut, părinte. — - Și-atunci, care-i necazul? - întrebă Metodiu. — Părinte - suspină zvelta femeie - după cum se vede, eu dudui de sănătate și de la o vreme visez aiurea. — înțeleg - făcu Metodiu și-și mângâie aspra barbă. Se gândi puțin apoi spuse: Cu dovleac ai încercat? Nu. Ce să-ncerc? — Să mănânci dovleac, dovleac copt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
stat destul. Dacă dânșii tot pleacă - interveni căpitanul Tresoro - n-am putea să le reținem noi porțiile? — Ei, atunci, la revedere! - zise Metodiu. — Să ne scrieți! - spuseră lăcrimând surorile Acetosa. — Aveți grijă la răscruci, sunt hoți - îi sfătui doctorul Peleto. Zvelta Laura sări de la masă și-n timp ce călugării noștri ieșeau în fața stabilimentului căutând din ochi o gondolă liberă, ea îi ajunse din urmă. — Știi, preacuvioase - spuse cu însuflețire plăcuta femeie - vreau să-ți mulțumesc din suflet: aseară, după ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zise Cosette •— s-ar fi tras din Egipt, dacă pe drept cuvânt nu se trăgea din India, iar eu am fugit cu domniile-lor de jugul amar al turcilor. Episodul 179 SUFERINȚELE TINEREI COSETTE Vorbele înțelepte ale gazdei o făcură pe zvelta țigăncușa să plece capul. Cum stătea așa sfioasă, părea mulțumită, fericită chiar că este martoră, ba uneori și părtașă la sfatul unor asemenea oameni, fețe simandicoase, boierești, rang mare. Și totuși, cine ar fi zăbovit mai mult cu privirea asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
știu dacă se vor întoarce la timp, spuse. Și chiar dacă se vor întoarce, mă tem că n-o să fie singura călătorie pe care vor fi nevoiți s-o facă. — Ce vrei să spui? întrebă îngrijorată Aisha, care devenise o femeie zveltă și frumoasă. Crezi că mai avem mult până o să dăm de apă? — Mă tem că da, interveni Suleiman, care până atunci nu-și spusese niciodată părerea în această privință. Am impresia că va trebui să săpăm mai bine de treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
vînt, o viață frumoasă Încă și Încă... ne apropiem de Vama veche, ne apropiem de graniță, ne apropiem de țară nimănui. Dincolo de golfuri În urma noastră sute de trupuri goale Întinse cu indiferența cadavrelor la morgă după un cutremur. Picioare mușchiloase, zvelte, groase, flasce, infirme. SÎni rotunzi, alungiți, impertinenți, triști, umili. Sfîrcuri palide plictisite, Întărîtate, negre, roșii ca moțul curcanului cafenii, ca lobul unei urechi de copil malaez. Păr blond, păr negru, arămiu În unghiul interior al coapselor. Membre bărbătești agresive, aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bine? întrebă sfioasă Ileana, fără să ridice privirea din farfurie. Vocea ei, destul de puternică dar plăcută totodată, îl făcu pe Cristi să o privească cu interes. Avea aceiași ochi cenușii ca și taică-său dar asemănarea se oprea aici. Era zveltă și nu prea înaltă, iar mâinile îi erau subțiri cu degete lungi și delicate. Bineînțeles! o asigură Cristi. M-am refăcut complet. Dacă nu m-ar mai ține puțin aici sub umăr, aș putea spune că sunt ca nou. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
își văzu de drum. Răritura se terminase de mult, acum se afla pe o ridicătură. În față, cât vedeai cu ochii se întindea un făget tânăr amestecat cu mesteceni albi. Scoarța lor subțire se desprindea ca niște scame de pe trunchiurile zvelte. De pe platoul pe care stătea privea în vale printre copaci. Pârâul scobise în stânca de dedesubt un șanț adânc ce se bifurca în două brațe. Cursul de apă se despărțea în două șuvoaie ce se scurgeau năvalnic la vale. Zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
erau ei doi, protagoniștii principali. Acum, despre Ileana nu putea băga mâna în foc, dar în ceea ce-l privea pe el, era sigur nu-l bătea nici un gând de însurătoare. Ce-i drept, fata nu arăta rău de loc, era zveltă, frumușică foc și cu mintea brici, așa că, nu i-ar fi displăcut. Își amintea că de fiecare dată privirea îi zăbovea pe gleznele ei subțiri și coapsele ce se arcuiau atât de frumos sub rochiile ușoare de vară pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
haine negre își făceau de lucru acolo. Cazmaua se înfigea cu sete în pământul moale. Bărbatul arunca țărâna pe o bucată de folie groasă întinsă alături de marginea gropii. Săpa în tăcere, concentrat numai la munca lui. Pe mal, silueta mai zveltă privea atentă în jur. În curând, se auzi un zgomot înfundat când metalul lovi în sicriul de lemn. Aruncă cazmaua și luă o lopată cu care începu să curețe capacul coșciugului. Nu mai avem mult, șopti el fără să ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se deosebește de cel de la Scărișoara, amândouă fiind făcute dintrun metal de calitate inferioară, iar înlăturarea muchiilor de turnare s-a făcut prin ciocănire. Toporul din a doua categorie a fost descoperit întâmplător în satul Balaia (comuna Filipeni); are forma zveltă și elegantă, fiind lucrat îngrijit, cu o ornamentație bogată. Manșonul are partea superioară ușor arcuită și prelungită, cu un mic buton pe creastă. Are dimensiunile: î=14,9cm, L=6,58cm, lț=4cm; tubul de înmănușare=2,5/2,4cm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intensă, iluminată de doi ochi mari azurii. Era același chip care apăruse În biserică acoperit de un strat de machiaj lucios, pentru a imita ceara. Ridică mâna spre ea până când Îi atinse obrazul cu degetele. Nu purta nici o mască. Trupul zvelt Îi era acoperit, până dincolo de talie, de o cascadă de păr alb care, inițial, crea impresia unei bătrâneți Înaintate. Dar era vorba, iarăși, de o iluzie. Era curgător și splendid, un torent de zăpadă demn de un Înger adolescent. Exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de la Santa Maria Novella. La ora aceea, porțile erau Închise, dar străjerii nu ar fi făcut prea multe nazuri, mai ales dacă ar fi fost Încurajați cu câțiva bănuți. Dante se Întoarse spre femeie pentru a-i estima forțele. Era zveltă la trup, cu o musculatură puternică, și putea Înfrunta drumul lung. Dar mai apoi Își aminti de o căruță, Întrebuințată din când În când de bargello, și care era ținută În grajdurile de la San Piero. Îi făcu semn să Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de miez de vară și Amory a zărit-o pe maică-sa așteptând În automobilul electric, pe aleea cu pietriș din dreptul gării. Era un automobil electric străvechi, unul din primele tipuri, de culoare gri. Văzând-o cum stătea acolo, zveltă și dreaptă, și admirându-i chipul, pe care se citeau frumusețea și demnitatea, topite Într-un zâmbet de visătoare amintire, inima i s-a umplut brusc de mândrie. Când ea l-a sărutat distantă, iar el s-a urcat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dincolo de punctul de rupere, de unde au cedat-o unui cor fantastic. Amory a deschis ochii, cam speriat că ceea ce va vedea Îi va ruina iluzia de armonie. A oftat Încurajat. În capul plutonului alb mărșăluia Allenby, căpitanul echipei de fotbal, zvelt și sfidător, conștient s-ar fi zis de faptul că anul acesta colegiul Își punea toate speranțele În el, că cele optzeci de kilograme ale sale trebuiau să se strecoare, fentând, spre victorie prin rândurile dese, albastre și carmin, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
magnetism conștient, percepe o imagine bine conturată a spectatorilor din primul rând, și Isabelle reușise să-și cântărească oponentul. Mai Întâi, avea părul castaniu și, după dezamăgirea pe care o simțea, știa că se așteptase să fie brunet și la fel de zvelt ca băieții din reclamele pentru jartiere. În rest, o ușoară Îmbujorare, un profil armonios, romantic, efectul produs de un costum pe corp și o cămașă vaporoasă de mătase, din cele pe care femeilor le place să le vadă pe bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și Kerry erau viața grupului, dar nu neapărat centrul. Cumva, tăcutul Humbird și Sloane, cu trufia lui nestăpânită, constituiau centrul. Încă din primul an de facultate, Dick Humbir i se păruse lui Amory tipul perfect de aristocrat. Era un tânăr zvelt, dar bine legat, cu părul negru, cârlionțat, cu trăsături frumoase și tenul cam oacheș. Tot ce spunea suna intangibil de adecvat. Poseda un curaj infinit, o minte de inteligență medie, un simț al onoarei combinat cu șarm și noblesse oblige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
strălucesc cu luciul acela auriu a cărui imitare stă la baza industriei de vopsele de păr. Gura ei, oricând Îmbietoare la sărut, este mică, ușor senzuală, tulburătoare. Are ochii cenușii și tenul imaculat, cu două pete discrete de culoare. E zveltă, dar atletică, cu corpul dezvoltat armonioș și e o Încântare s-o urmărești cum pășește Într-o cameră, cum umblă pe stradă, cum leagănă În mână crosa de golf sau execută „roata țiganului“. Și o ultimă calitate: personalitatea ei vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În altele... ei bine, nu-s decât o fetișcană. Îmi plac soarele, lucrurile frumoase și veselia. Nu pot să sufăr responsabilitatea. Nu vreau să fiu obsedată de oale, de bucătărie și de mături. Vreau să mă preocupe bronzarea picioarelor mele zvelte vara, când Înot. AMORY: Dar mă iubești. ROSALIND: Tocmai de aceea trebuie să sfârșim. Nesiguranța doare prea tare. Nu se poate să mai trăim scene ca asta. (Își scoate de pe deget inelul primit de la el și i-l Întinde. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o pungă colorată de plastic, o scrumieră, un portofel mic și gol, mai multe cărți ferfenițite, câteva hărți turistice, un castron de porțelan cu ațe și ace de cusut. În capul lui Rainer vuiește marea, iar niște picioare bronzate și zvelte se îndreaptă înspre ea, picioarele aparțin Sophiei, iar a doua pereche de picioare, de asemenea bronzate, care tocmai își face apariția la orizont, aparține lui Rainer și se îndreaptă, la rândul ei, spre lichidul sărat. În fața mării toți sunt egali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
el și încercam să ghicesc melodia, când Herr Hirsch reveni cu soția lui și cu fata. Frau Hirsch era mult mai înaltă și mai tânără decât soțul ei. Probabil că nu avea mai mult de 50 de ani - o femeie zveltă și elegantă, cu un set din perle asortat. Își șterse mâinile de șorț și apoi își strânse fiica de umeri, ca și cum ar fi dorit să sublinieze drepturile ei părintești în fața unui posibil amestec al statului care era în mod declarat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]