288 matches
-
și-a dus existența mai poate fi întîlnit, în romantismul nostru, doar în cazul lui Eminescu. Pe măsură ce anii au trecut peste acel noiembrie 1852, cînd istoricul se stingea la Palermo părăsit de toți, mitul și personajul literar Bălcescu aveau să pună în umbră existența terestră reală a lui Nicolae Bălcescu, conferindu-i celui ce propovăduise martirajul statutul de martir oficial al națiunii române, cu toate consecințele culturale ce decurg de aici. Iar cea mai evidentă dintre ele o reprezintă semnul hiperbolic sub care
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
întotdeauna în mișcare. Așa cum vor apărea apoi în primele filme, nu întâmplător numite tocmai Ťmotion picturesť (imagini în mișcare). Impulsul documentar a rămas esențial, însă forța publicității și a propagandei s-au dovedit a fi suficient de puternice pentru a pune în umbră, la răstimpuri, Ťdovada vieť văzută de cineva." Autorul știe ce spune: atât mama, cât și tatăl lui Andrei Codrescu avuseseră câte un studio foto în orașul transilvănean din care, peste ani, fiul s-a pus el însuși în mișcare, reușind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
va prinde un smalț minuțios ce-i va defini ființa, și chiar dacă părinții o vor muta din clasa a cincea într-un liceu din București, ea va păstra tiparul limfatic al unei ființe străvezii, al cărei spirit disciplinat îi va pune în umbră virtuțile feminine. Așa se face că la Sadova moliciunea calidă a cochetăriei femeiești lipsește, contemporanii recunoscîndu-i o bruschețe tăioasă al cărei efect stă în absența nurilor. Sadova nu e o femeie frumoasă, și totuși are ceva din fascinația acelor ființe
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
părerea mea, o chestiune esențială - "rămâne de scris o carte despre continuitatea elitelor conducătoare în Franța și în Germania de la cel de-al doilea război mondial la perioada postbelică" (p. 107). Această continuitate mi se pare cu adevărat cheia problemei, pusă în umbră foarte puternic de propagandă și de fapt, din păcate, puțin conștientizată de marele public, din cauza confruntării ideologice din perioada Războiului rece. Cum a fost, de pildă, posibil ca în fruntea Germaniei să stea mulți ani fiul ministrului-adjunct de Externe al
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
gândul sinuciderii, proiectează asupra celorlalți eșecurile, dramele, mizeria existențială, dar și lașitatea, aceasta descrisă ca trăsătură etnică definitorie), cu ambele valențe temporar dezafectate, își concentrează halucinat atenția asupra prieteniei cu pictorul Orlando, interesul său frisonant pentru cuceririle amoroase ale acestuia, punând în umbră admirația pentru pictura sa. O gelozie complicată și imprevizibilă îi coordonează toate gesturile și tot ea e și ingredientul prin care degustă propria relație amoroasă cu Anamaria. Horațiu este un moralist de vacanță, lăsat în voia impulsurilor de moment și
Schimb de dame by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4139_a_5464]
-
nu și-au spus lor înșile bizantini. Termenul este o invenție făcută cu scopul de a distinge între creștinii ce se închinau Romei și cei care gravitau în jurul Noii Rome (Constantinopolul). Efectul nociv al acestei noțiuni aparent inofensive este că pune în umbră influența grecească, furînd Imperiului Roman de Răsărit marca definitorie a elenității sale. Bizantinul devine astfel altceva decît omul elen, un fel de cetățean imperial lipsit de rădăcini grecești și de conștiința unui trecut care descinde de mitologia greacă. Mai mult
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
poezii sau după volumul de debut, dacă ucenicul-scriitor era hărăzit unui destin mai înalt. Descoperirea lui Eminescu, aprecierea elogioasă a lui Caragiale, notele maxime acordate lui Slavici și Creangă, revelarea talentului lui Goga ori Sadoveanu reprezintă oricum performanțe unice, care pun în umbră generozitățile fară acoperire din Direcția nouă... sau gafele comise cu seninătate prin elogierea unor I. Cerchez sau T. Robeanu. Relativa pauperitate a literaturii române din vremea lui l-a obligat să selecteze noutatea valoroasă și să o pună în evidență
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
obișnuite, bizare și normale, etc." Criticul constată, ca în treacăt, că imaginea întrucâtva ,demonică" a romancierului este: ,produsul deprinderii obstinate de a-l discuta prin prisma doar a unui mănunchi de eroi, aproape mereu aceiași". Or, prisma cu pricina a pus în umbră ,densitatea oamenilor buni" din această operă. Valeriu Cristea își numește scrierea: ,o lucrare personală", un MONODIC}IONAR, adică ,rodul strădaniilor unui singur autor" - conștient că o întreagă echipă de critici ar fi avut de ce să se ocupe... Loial și emoționant
Florina Ilis Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10789_a_12114]
-
Rodica Zafiu Bătăliile lexicale purtate în jurul neologismelor au pus în umbră, în genere, opțiunile sintactico-stilistice ale limbii române literare. Cultivatorii limbii n-au dat multă importanță sintaxei, în domeniul căreia întîlnim puține normări explicite (recomandarea unor construcții, interzicerea altora). În evitarea unor îmbinări sintactice par să acționeze mai mult simțul individual
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
însă - prin inflație și insistență -, căci de la un moment dat poetul pare să se ia la întrecere cu sine însuși în epuizarea tuturor asocierilor posibile dintre animale și metamorfozele organelor interne. Contorsiunile imagistice sunt atât de căutate, încât depășesc și pun în umbră experiența traumatică din spatele lor. Așa se face că până și scenele pline de cruzime capătă aspect decorativ: „izbutesc uneori să-mi declanșez mici explozii prin cap/ și atunci totul devine limpede/ atât de limpede încât ori de câte ori clipesc bucățele de sticlă
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
respectiv, nu avea cum să îi intuiască adevărata amploare și pe care îl subsuma vieții culturale, dar care a ajuns, treptat, să se extindă la toate aspectele existenței noastre ca ființe sociale. „Flecăreala” despre subiecte importante, minorul, anecdoticul, cancanul ce pun în umbră semnificativul ne țin adeseori cu ochii ațintiți asupra evenimentelor, împiedicându-ne totodată să înțelegem resorturile profunde ale acestora, să distingem adevărul de minciună și binele de rău. O cultură politică mai dezvoltată ne-ar putea oferi posibilitatea unei vieți mai
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
aș fi poftit să se prindă într-o horă sfântă și să joace pe o câmpie înverzită; nu păreau că aleargă la chinuri, ci ca să primească flori de mai, cu care să se încununeze. Prin râvna lor cea mare au pus în umbră toate pedepsele mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 400) „I-a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
victoriile sale ostășești. Devenise, într-un fel, figura centrală a opiniei publice franceze. Semnul cel mai drag eroului a fost primirea sa ca membru al Institutului francez, secția de științe fizice și matematice. Acest succes, care nu mai era militar, punea în umbră toate lingușelile ce-i erau adresate. Istoria avea un ritm alert În funcția de ministru de externe al Franței a fost numit, la 14 iulie 1797, Talleyrand, care avea să marcheze semnificativ influența Franței în Europa și în lume. O
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
a salvat Dumnezeu. Totuși am căzut sub influ ența lui total negativă pentru mine. Nu tu publi citate, nu tu comerț, nu tu agent, nu tu să te pui în prim-plan. Nimic. Am fost totdeauna cea care s-a pus în umbră. Asta i-a reușit. Restul nu. Să-ți spun o poveste cu dra maturgul și actorul Eduardo de Filippo, care ne era pri eten apropiat. Omul avea o mare admirație pentru mine și ar fi vrut să fac filme cu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
decît cel drept. Aleea străbătea un deal cu un teren de golf deasupra și terenuri de fotbal dedesubt. Cerul avea o ton neutru și palid și dincolo de culmi, o lumină cenușie, pragmatică lumina coamele locuințelor și fabrici, fără să le pună în umbră sau să le îmbogățească. Dincolo de deal, printre castani și păducei, era un lac pentru bărci de agrement. Deseori o pojghiță de funingine se instala în timpul nopții peste apa liniștită, și o rață, abia pornită dintr-o insulă, lăsa o dîră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar nu erau decît vreo cîțiva șilingi. Peste o săptămînă, un grup în care se aflau domnul Smail și pastorul intră în biserică. Domnul Smail spuse jovial: — O tînără dorește să-ți vorbească, Duncan. Thaw coborî de pe scară. Doamna era pusă în umbră de un bărbat înalt cu un aparat de fotografiat scump. Persoana și hainele ei erau cam neglijente, dar se mișca atît de încrezătoare și zîmbitoare că acest detaliu era inobservabil la prima vedere. îi întinse mîna, spunîndu-i: — Peggy Byres, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și că locurile nu vor fi o problemă. Yunhe nu-și poate controla lacrimile. Eroina cucerește până la urmă dragostea iubitului ei. Însă lacrimile ei nu sunt pentru personaj. Sunt pentru ea însăși, pentru victoria ei, pentru faptul că și-a pus în umbră rivala și nu mai poate fi ignorată. Și pentru că a făcut de una singură ca toate astea să se întâmple. În culise, pe când e ajutată să-și îndepărteze machiajul și să-și scoată costumul, izbucnește din nou în plâns. Hohotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Anul Nou care strălucește luminând calea spre căldură. Grația ei oferă încântare, iar vorbele ei aduc apropiere. Dintr-o prestigioasă familie influențată de lumea occidentală, Wang Guang-mei are o educație aleasă și e sigură de sine. Nu intenționează să o pună în umbră pe Doamna Mao Jiang Ching, dar deoarece Mao nu-și prezintă niciodată în mod public soția, vizitatorii din alte țări o consideră cu toții pe Wang Guang-mei drept prima doamnă a Chinei. Deși Wang Guang-mei îi acordă atenție lui Jiang Ching
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
scenă. Unele au și fost, cu un important succes de public. Oricum, de la „autoficțiunea feminității de provincie“ din Drumul egal al fiecărei zile până la ficțiunea exilului ca imposibilă întoarcere din Întâlnirea (două vârfuri care n-ar trebui, cu nici un chip, puse în umbră de Dimineață pierdută), traseul Gabrielei Adameșteanu a fost unul de căutări sinuoase, laborioase, tenace, contrapunctat de „sateliții naturali“ ai unei proze scurte inconfundabile, de hi fi psihologic. Și, de fiecare dată când a „lovit“ cu un roman, a lăsat urme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ea o formațiune exemplară de categoria a doua, care își va da măsura în pretențioasa simfonie a 8-a de Mahler. Dacă aș paria pe orchestrele invitate pe locul întâi aș pune Orchestra Filarmonică din Rotterdam. Teoretic și ea este pusă în umbră de o mare orchestră, cea de la Concergebouw din Amsterdam, tot așa cum cine se gândește la Dresda pronunță întâi numele Orchestrei Capelei de Stat. Dar, la Rotterdam, sub bagheta lui Valeri Gergiev, se face muzică de cea mai bună calitate și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
se alipise de geam ca o petală.” Pe fața ei mobilă eroul citește un surâs tragic, poate o invitație, dar idila se sfârșește pentru că japoneza coboară în stația următoare. Germanii, priviți ca o națiune în plină expansiune, prusacii cuceritori sunt puși în umbră de micuța japoneză, un exponent al unei civilizații cu un cult pentru economia spațiului, al unei civilizații ce nu încurajează relații directe, ci ceremonialuri. Personajul masculin nu vrea numai să sufere puternic, ci și să sufere „frumos”, adică spectaculos. „Se
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
susține că aș fi dat înapoi. Și cu toate acestea - adevărată sau greșită - rămâne o apreciere critică pe care cu greu o poți aștepta din altă parte. la București se pare că politica, ridicată la rangul de activitate spirituală, a pus în umbră pentru multă vreme literatura. În orice caz, îngustimea conștiinței omenești este cu greu în stare să cuprindă deodată două direcțiuni, pe cea politică și pe cea literară; coexistența lor simultană în una și aceeași conștiință aduce daune unuia din cele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
astfel legat în memoria mea de relația pe care am început-o atunci cu Noica și nu am să simt decât părere de rău că una dintre cele mai rafinate minți speculative - în discuțiile noastre avea o strălucire care ne punea în umbră pe noi ceilalți, poate și pe Andrei, mai târziu, când am făcut în trei un seminar cu Meditațiile metafizice a lui Descartes - ne-a părăsit cu vremea, închizîndu-se în logica lui, în care trăiește de fapt inconfortabil, suferind că nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe ale nașterii și ale vieții, ale regenerării și ale transformării. Chiar dacă panteonul cu zei-bărbați ai invadatorilor indoeuropeni a pus în umbră zeitățile feminine autohtone, precum și ritualurile specifice (ale nașterii, morții și fertilității), multe din ele și-au perpetuat importanța și forța sub înfățișări noi. Astfel, „În perioada creștină, Născătoarea și Mama-glie au fuzionat cu figura Sfintei Fecioare. De aceea nu este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe ale nașterii și ale vieții, ale regenerării și ale transformării. Chiar dacă panteonul cu zei-bărbați ai invadatorilor indoeuropeni a pus în umbră zeitățile feminine autohtone, precum și ritualurile specifice (ale nașterii, morții și fertilității), multe din ele și-au perpetuat importanța și forța sub înfățișări noi. Astfel, „În perioada creștină, Născătoarea și Mama-glie au fuzionat cu figura Sfintei Fecioare. De aceea nu este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]