3,572 matches
-
lumenului, îngroșarea intimei și a mediei, rigidizare vasculară și disfuncție endotelială. Remodelarea vasculară, deși în contextul îmbătrânirii, apare în afara aterosclerozei, face peretele arterial remodelat foarte sensibil la factorii de risc aterosclerotici. Substratul modificărilor structurale ale arterelor senescente este reprezentat de îmbătrânirea celulară, disfuncția endotelială și modificările interstițiale, inclusiv fibroza matricei (10,11). Funcția sistolică la vârstnicul sănătos nu este alterată în repaus. Raportul dintre prevalența IC sistolice și cea diastolică este modificat în favoarea celei diastolice, în special la femei (12). Lusitropismul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
și modificările interstițiale, inclusiv fibroza matricei (10,11). Funcția sistolică la vârstnicul sănătos nu este alterată în repaus. Raportul dintre prevalența IC sistolice și cea diastolică este modificat în favoarea celei diastolice, în special la femei (12). Lusitropismul este afectat odată cu îmbătrânirea. Modificările pattern-ului de umplere ventriculară sunt progresive, inițial faza de umplere ventriculară este întârziată, ulterior treptat o proporție din ce în ce mai mare a umplerii ventriculare are loc către sfârșitul diastolei, în timpul sistolei atriale. În contextul apariției fibrilației atriale (FA), consecințele asupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
datorează reducerii numărului de receptori β-adrenergici, precum și a sensibilității lor odată cu vârsta (8). Receptorii α-adrenergici plachetari scad cu înaintarea în vârstă, la fel și vasoreactivitatea α-mediată arterială. Răspunsul contractil la stimularea dopaminergică scade de asemenea. Modificările sistemului autonom legate de îmbătrânire vor conduce la alterarea funcției baroreceptorilor și la răspunsuri față de diverși stresori fiziologici cu stimulare crescută parasimpatică (13). Atât fibroza structurilor cordului, inclusiv a sistemului de conducere, cât și scăderea numărului și a sensibilitații β-adrenoreceptorilor în nodul sinusal vor avea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
de mers și activitate fizică scăzută (14). Procesul central în fiziopatologia fragilității este sarcopenia - greutatea corporală cu două deviații standard sub media sex-specifică într-un eșantion tânăr, sănătos. Fragilitatea și comorbiditatea sunt manifestări clinice pentru două procese distincte legate de îmbătrânire: rezervele biologice diminuate, respectiv acumularea de procese patologice. Se suprapun adesea la vârstnici, putându-se adăuga și dizabilități care conduc la deprecierea calității vieții și statusului funcțional. Fragilitatea și multiplele comorbidități afectează pe multe nivele gestionarea patologiei cardiace, în diagnosticarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
sub 65 ani (16). Clasificarea IC cuprinde două mari categorii: IC cu funcție sistolică afectată și IC cu funcție sistolică prezervată, mai precis prin disfuncție diastolică (17). Disfuncția diastolică este principala modificare hemodinamică care face parte practic din procesul de îmbătrânire fiziologică a miocardului cu hipertrofia pereților indiferent de valorile tensionale, creșterea gradului de fibroză intramiocardică. Dacă la paciențiisub 65 de ani IC cu funcție sistolică afectată reprezintă circa 90% dintre cazuri (19),peste 70 de ani, ajunge să ocupe între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
limitat, DNA-ul mitocondrial este cel mai expus la agresiunea stresului oxidativ. Mutațiile „cumulative” în mtDNA și declinul capacității de a realiza suficiente copii ale genelor mitocondriale, poate constitui suportul molecular atât al diabetului zaharat cât și al procesului de îmbătrânire (inclusiv al aparatului cardio-vascular, nervos sau articular). 2. Funcție. Metabolismul mitocondrial (5, 8, 28) Mitocondria este sediul metabolismului oxidativ la eucariote. Ea conține toate enzimele necesare desfășurării acestui proces: piruvat dehidrogenaza, enzimele ciclului Krebs, enzimele necesare oxidării acizilor grași și
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
semnale pot fi grupate în trei mari categorii (26): (1) Leziuni ale ADN care nu pot fi reparate sau „scapă” mecanismelor fiziologice specifice; asemenea leziuni pot fi induse de viruși, expunere la radiații ionizante, toxice chimice sau de fenomene de îmbătrânire. (2) Activarea unor receptori specifici membranari sub influența unor liganzi specifici (peptide, citokine, specii reactive de oxigen, ATP, hormoni etc). (3) Diminuarea influenței unor semnale specifice, cum sunt de exemplu, deficite de factori de creștere, hormoni sau diminuarea interacțiunilor intercelulare
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
populației. Acest important fenomen al tranziției demografice se datorează modificărilor înregistrate de evoluția indicatorilor de bază ai mișcării naturale a populației - natalitatea și mortalitatea -, caracterizați printr-o tendință constantă de scădere. Fenomenul se caracterizează îndeosebi prin scăderea natalității și fertilității - îmbătrânirea „de bază” - și mai puțin prin creșterea duratei medii de viață - îmbătrânirea „de vârf”. Scopul studiului de față este evaluarea aspectelor demografice, sociale și medicale ale femeilor vârstnice (după vârsta de 60 de ani) în Republica Moldova. Rezultatele cercetării noastre au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
evoluția indicatorilor de bază ai mișcării naturale a populației - natalitatea și mortalitatea -, caracterizați printr-o tendință constantă de scădere. Fenomenul se caracterizează îndeosebi prin scăderea natalității și fertilității - îmbătrânirea „de bază” - și mai puțin prin creșterea duratei medii de viață - îmbătrânirea „de vârf”. Scopul studiului de față este evaluarea aspectelor demografice, sociale și medicale ale femeilor vârstnice (după vârsta de 60 de ani) în Republica Moldova. Rezultatele cercetării noastre au permis evidențierea unor particularități semnificative în ceea ce privește mediul de rezidență al femeilor, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
tendință constantă de scădere a natalității și fertilității, pe de o parte, și prin scăderea mortalității generale (dar mai ales a mortalității infantile, a copiilor și a adulților tineri), pe de altă parte, fenomen cunoscut sub denumirea de „tranziție demografică”. Îmbătrânirea demografică este un proces istoric, ireversibil, care afectează întreaga populație atât prin condiționările sale, cât și prin multiplele sale consecințe. Procesul de îmbătrânire a populației se datorează îndeosebi scăderii natalității - îmbătrânirea „de bază”, și mai puțin creșterii duratei medii a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a copiilor și a adulților tineri), pe de altă parte, fenomen cunoscut sub denumirea de „tranziție demografică”. Îmbătrânirea demografică este un proces istoric, ireversibil, care afectează întreaga populație atât prin condiționările sale, cât și prin multiplele sale consecințe. Procesul de îmbătrânire a populației se datorează îndeosebi scăderii natalității - îmbătrânirea „de bază”, și mai puțin creșterii duratei medii a vieții - îmbătrânire „de vârf”, noțiunile referindu-se la baza și vârful piramidei vârstelor. Asistăm deci, astăzi, în țările avansate, la fenomenul spectaculos al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
altă parte, fenomen cunoscut sub denumirea de „tranziție demografică”. Îmbătrânirea demografică este un proces istoric, ireversibil, care afectează întreaga populație atât prin condiționările sale, cât și prin multiplele sale consecințe. Procesul de îmbătrânire a populației se datorează îndeosebi scăderii natalității - îmbătrânirea „de bază”, și mai puțin creșterii duratei medii a vieții - îmbătrânire „de vârf”, noțiunile referindu-se la baza și vârful piramidei vârstelor. Asistăm deci, astăzi, în țările avansate, la fenomenul spectaculos al „răsturnării piramidei vârstelor”. Actualmente pe glob trăiesc 654
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
este un proces istoric, ireversibil, care afectează întreaga populație atât prin condiționările sale, cât și prin multiplele sale consecințe. Procesul de îmbătrânire a populației se datorează îndeosebi scăderii natalității - îmbătrânirea „de bază”, și mai puțin creșterii duratei medii a vieții - îmbătrânire „de vârf”, noțiunile referindu-se la baza și vârful piramidei vârstelor. Asistăm deci, astăzi, în țările avansate, la fenomenul spectaculos al „răsturnării piramidei vârstelor”. Actualmente pe glob trăiesc 654 de milioane de oameni, care au vârsta de peste 60 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
depăși pe cel al copiilor de până la 14 ani. În anul 2000, în țările dezvoltate trăiau 62% din numărul locuitorilor cu vârsta mai mare de 60 de ani. Către anul 2050 se prognozează o creștere a acestui număr până la 80%. Îmbătrânirea populației reprezintă un fenomen global, legat în mod direct de aspectele cotidiene ale vieții umane și vizează problemele de care depinde creșterea economică: investițiile și cheltuielile, piața forței de muncă, pensiile, impozitarea și transferul proprietății altei generații. Acest proces are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
familiilor, condițiilor de viață. Numărul persoanelor vârstnice crește în lume anual cu 2%, cu mult mai repede decât sporul natural al populației. Creșterea rapidă a numărului populației va necesita reglementări economice și sociale de perspectivă în majoritatea țărilor. Procesul de îmbătrânire demografică are numeroase consecințe și implicații. Astfel, modificarea raportului dintre populația activă și cea pasivă determină o creștere a populației dependenților, pe seama adulților neproducători, fenomen care creează probleme dificile de ordin medical și social-economic. Consecințe importante generează procesul de îmbătrânire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
îmbătrânire demografică are numeroase consecințe și implicații. Astfel, modificarea raportului dintre populația activă și cea pasivă determină o creștere a populației dependenților, pe seama adulților neproducători, fenomen care creează probleme dificile de ordin medical și social-economic. Consecințe importante generează procesul de îmbătrânire a populației în planul protecției sociale și al asistenței medicale a persoanelor vârstnice, care reprezintă cel mai numeros grup de populație ca adresabilitate, fiind în același timp categoria populațională în rândul căreia modificările de vârstă produc creșteri importante ale mortalității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
produce tranziția de la patologia infecțioasă specifică vârstelor tinere la patologia cronică degenerativă a vârstelor înaintate. Îmbolnăvirile la vârstnici au o prevalență ridicată, manifestând o accentuată tendință spre cronicizare și spre bolile asociate. O altă manifestare importantă a procesului global de îmbătrânire a populației planetei este creșterea numărului femeilor în populația persoanelor vârstnice și foarte vârstnice. Deoarece durata vieții femeilor este mai mare decât la bărbați, în prezent, la 81 de bărbați vârstnici revin 100 de femei, iar printre cei mai bătrâni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
crescut pe parcursul a circa 70 de ani (1930-2003) cu 126,3%, populația în vârstă de 60 de ani și peste a sporit cu 345%; în același timp, populația tânără a cunoscut o tendință continuă de scădere. Pentru Republica Moldova, procesul de îmbătrânire demografică a început să devină tot mai actual pe parcursul ultimului deceniu, raportul de dependență al populației vârstnice fiind de 21,6 în anul 2003. În prezent, în republica noastră, nu există o acoperire corespunzătoare cu fonduri a proceselor de îmbătrânire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
îmbătrânire demografică a început să devină tot mai actual pe parcursul ultimului deceniu, raportul de dependență al populației vârstnice fiind de 21,6 în anul 2003. În prezent, în republica noastră, nu există o acoperire corespunzătoare cu fonduri a proceselor de îmbătrânire a populației. Criza economică și efectele restructurării societății creează probleme dificil de rezolvat în ceea ce privește asigurarea unei protecții economico-sociale minime, în cadrul căreia ponderea cea mai importantă a beneficiarilor o dețin persoanele vârstnice. Diminuarea veniturilor după pensionare este mai accentuată în cazul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
vârstă. Starea de sănătate a acestui segment de populație prezintă o serie de particularități, ce se regăsesc la grupe populaționale similare cu cele din alte țări ale Europei. La această categorie de vârstă, în prim-plan apar consecințele medico-sociale ale îmbătrânirii, care includ următoarele probleme mai importante: morbiditatea și starea de sănătate a acestor grupuri de populație, nivelul mortalității specifice acestor grupuri, cauzele de deces și tendințele acestui fenomen, accesul la serviciile de sănătate și modul în care unitățile de profil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
la serviciile de sănătate și modul în care unitățile de profil asigură nevoile de asistență medico-socială a persoanelor vârstnice. Starea de sănătate a femeii în vârstă este consecința unui cumul de factori determinanți, între aceștia mai importanți fiind: nivelul de îmbătrânire demografică și dimensiunea procesului de feminizare; calitatea vieții așa cum este susținută de nivelul pensiilor și al altor măsuri de suport social și economic; existența unei legislații de protecție socială, alimentația, condițiile de locuit etc.; resursele financiare disponibile pentru programele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
a Moldovei, 2001, Chișinău, 259 pp. Popușoi, E., Berdaga, V., Ștefăneț, S., 1998, Sănătatea familiilor din Republica Moldova: aspecte demografice, medicale și socio-economice, materialele Conferinței „Probleme actuale medico-sociale, psihologice și demografice ale familiei”, Chișinău, pp. 71-72. Preda, M., 2005, Consecințe ale îmbătrânirii populației rurale asupra sistemului românesc de pensii din perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, Simpozionul internațional „Probleme demografice ale populației în contextul integrării europene”, Chișinău. Preda, Marian, 2002, Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Polirom, Iași, 208 pp. Constantin, Matei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
populația de 65 de ani și peste a crescut de la 14,7% în 2005, la 14,8%. La aceeași dată, vârstnicii de peste 80 de ani reprezentau 2,5% din populație. Structura pe vârste a populației este caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică. Mai lent dar sigur, România se înscrie în rândul țărilor în care populația îmbătrânește, cu toate consecințele care decurg de aici, la nivel individual și social. Acesta este contextul în care vom analiza acele componente ale standardului de viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Franța, Irlanda, Italia, Spania, Regatul Unit; - pensiile sunt insuficiente: Grecia, Portugalia. Europenii privesc cu pesimism onorarea contractului de pensionare în viitor. Se crede că pensiile vor fi mai puțin importante decât ar presupune impozitele și contribuțiile lor. Dezbaterea privind costurile îmbătrânirii populației a alimentat pesimismul sugerând amenințări serioase. „Există o impresie generală de incertitudine în ceea ce privește viitorul pensiilor” este una din concluziile anchetei la care ne referim. 1.5. Locuința Deținerea unei locuințe și confortul acesteia reprezintă un element important al condițiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ar fi acelea ale nediscriminării, categoriile de adecvare a sistemelor de pensii, sustenabilitatea financiară și modernizarea sistemelor de pensii. Capitolul 5 urmărește în continuare Provocări actuale asupra sistemelor de pensii în Uniunea Europeană. Actuala societate este nevoită să se confrunte cu îmbătrânirea populației, creșterea ratei de angajare, creșterea vârstei de retragere. Partea a III-a, Cadrul național: evaluarea sistemului românesc de pensii, are în vedere Premise istorice. Evoluția sistemelor de pensii de la Regulamentele organice până în prezent (capitolul 6), evidențiind evenimente istorice importante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]