3,501 matches
-
fusese profund mișcat de cuvintele înflăcărate ale lui Atila, se îndepărtă împreună cu Mandzuk pentru a se alătura restului mingan-ului său. O mică siluetă cu părul răvășit îi alergă în întâmpinare și, acolo, în mijlocul războinicilor, se ghemui în el într-o îmbrățișare strânsă și tăcută, împingându-se cu capul în pieptul său. — Go-Bindan! exclamă Balamber, fericit să o revadă și surprins de izbucnirea aceea de afecțiune. încercă zadarnic să se elibereze din îmbrățișarea ei. E totul în ordine, micuță războinică. Sunt întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
acolo, în mijlocul războinicilor, se ghemui în el într-o îmbrățișare strânsă și tăcută, împingându-se cu capul în pieptul său. — Go-Bindan! exclamă Balamber, fericit să o revadă și surprins de izbucnirea aceea de afecțiune. încercă zadarnic să se elibereze din îmbrățișarea ei. E totul în ordine, micuță războinică. Sunt întreg, vezi? Fără să-i răspundă, ea se strânse în el cu și mai multă putere, fără să ia în seamă mirosul de sudoare pe care îl emana și sângele ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
explicații? Să fie secretos? Era o problemă. Sărutul Anrellei a fost lung și prelungit. Gura ei era fierbinte, gesturile aprinse. Degetele ei îi atingeau obrajii într-un gest de mângâiere, pe când îl eliberă și se retrase în același timp din îmbrățișarea lui posesivă. O clipă îi veni greu să-și amintească faptul că o auzise spunând pe o voce sonoră, hotărâtă, ceea ce spusese celor adunați în salon, la amiază. Anrella privi la el și spuse: - Arăți obosit, dragă. Du-te în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
simții înfiorîndu-se. În adevăr, razele soarelui nu mai aduceau căldură. Trebuia să ne întoarcem. I-am pus șalul pe umeri. M-am despărțit de el. Dar aveam o compensare: gestul de a i-l pune pe umeri era aproape o îmbrățișare - compensare cu atât mai prețioasă cu cât, din rezerva mișcărilor ei, dictate de nevoia de a simplifica operația, am simțit că și pentru ea gestul meu împrumuta aceeași semnificație. Lăsarăm drumul obișnuit și ne coborârăm de-a dreptul. Dar ploile
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
durere Înspăimântător de dulce Între coapsele sale Întredeschise, nechezând ca un armăsar nărăvaș; durere ce-o făcea să scoată gemete teribile care puteau scula până și morții din mormânt. Atunci când simțurile se Încălzeau, pudoarea Mașei devenea vulnerabilă. Atunci, În nebunia Îmbrățișării, nici un gest nu i se părea a fi nelalocul lui. De la decență la indecență și de la răceală la furie nu era decât un pas. Acum Însă, slavă Domnului, simțurile nu luaseră Încă foc. Nu se Încinseseră. Când nu era cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ce era pe cale de realizare. De aceea orice promisiune nu-l durea gura s’o facă!! Emoția, bucuria lui atingea dimensiuni astronomice. Tremura din toate mădularele deoarece era pe cale de-a beneficia de o asemenea mană Cerească, de-a simți Îmbrățișarea unei fete „Virgine”, pentru prima dată În viața lui. Îi șopti stăpânindu-și vizibil emoția. „Dragă Atena, visez cu ochii deschiși, un vis minunat. Această „Idilă”, a luat naștere atunci când sufletul meu rătăcea pendulând În singurătate, fără speranță, pierdut În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
necesar să se relaxeze, mai ales să centralizeze toate fazele Înbolnăvirii sale,În cea mai deplină singurătate...! A doua zi la birou, Atena Îi sări de gât cu lacrimi curgând șiroaie. „Nando m-a informat...” - suspină ea copleșindu-l cu Îmbrățișările. „Am fost atât de speriată....! Dece n-ai dat un telefon?” Tony Pavone strânse mâna lui Nando care-l privea duios, apoi trecu În revistă persoanele care-l așteptau. Șefi de echipă, muncitori cu mărunte probleme, beneficiari, În timp ce Întregul colectiv
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Tony Pavone care era În proporție avansată narcotizat, făcea efort să nu adoarmă.Privea la Gică Popescu și nu realiza cine-i omul care-i ținea companie.Gândul lui Încețoșat, o vedea pe frumoasa Tatiana apsolut goală, Într’o supremă Îmbrățișare, dezmierdând-o. Deodată se ridică de la masă aproximativ În echilibru trăgându-l pe Gică Popescu după el. Cum depozitul de vinuri nu se afla prea departe, se năpustiră În biroul de lucru al Directoarei Tatiana,cu evidente eforturi de-a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nervoasă asupra acelora ce au o viață normală...!! După părerea mea, cine a născocit religia catolică inclusiv canoanele preoților acestei religii,nu a fost prea bine inspirat...! Adică cum...? Lucrătorii religiei catolice să nu beneficieze de dragostea și tandrețea În Îmbrățișarea a unei femei șoptindu-i tandru, te iubesc...? Cum vine asta, dumnealor nu au apărut odată cu noi pe această planetă...? Animale, păsări și tot ce mișcă În jurul nostru, beneficiază de acest elixir a-l vieții În timp ce preoții catolici sunt pedepsiții
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
excesul de zel al unor beneficiari răutăcioși, Îi invita pe rând la unul din restaurantele de prim rang al capitalei unde Împăcarea spiritelor se făcea până târziu după miezul nopții cu parale cheltuite din propiul buzunar dar, În final cu Îmbrățișări, cu sărutări, simpatii și promisiuni din cele mai bizare...!! Într’una din toate diminețile extrem de tumultoase când la biroul său venise mulți șefi de echipă cu probleme profesionale, șoferi ce așteptau planul de muncă pentru ziua În curs, doi-trei beneficiari
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
constatat și de ce-i trei avocați ai apărării, la dosar nu se aaflă nici un fel de probă a vinovăției sale. Mai departe avea scrisorile primite de afară În care era avertizat de punerea În libertate pregătindu-i-se o triumfală Îmbrățișare. Nu putea neglija nici pledoria virulentă a avocaților convinși de nevinovăția sa, În caz contrar riscau ei Însuși să fie cercetați penal pentru favorizarea infractorului...! Dacă se mai adaugă și asigurarea fermă a unor pușcăriași recidiviști care se Înghesuiau să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
două zile, ve-ți părăsi penetenciarul...!!” O fracțiune de secundă, Tony Pavone privi la Maistrul de șantier fără a Înțelege prea bine despre ce-i vorba. Avea senzația unor halucinații În timp ce cuvântul „Liber” venea din abisuri de necuprins. Se desprinse din Îmbrățișarea Maistrului, privindu-l neîncrezător. „Vă ține-ți de glume...?” „Departe de mine gândul...!” - ripostă Maistrul de șantier hotărât. „Judecătorul de recurs a apreciat nevinovăția dumitale, anulând decizia instanței de fond! Nu mai Încape discuție, În două zile vei părăsi penetenciarul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dat uitării, se consuma preparate culinare de deosebită specialitate acompaniate de vinuri premiate peste hotarele țării, extraordinar de scumpe ca după douăzeci - douăzeci și cinci de sticle, colonelul și Șeful Șantierului se făceau pulbere, făcând cele mai stupide promisiuni, sfârșind cheful cu Îmbrățișări și pupături...! Tony Pavone era optimist și credea În promisiunile Colonelului de Securitate Gerard: Îl chemase să vină personal cu un taximetru desigur, pentru a nu pierde timpul având importante informații benefice poate chiar, să-l asigure de mutarea individului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-l norocului care, Îl abandonase În favoarea aprigului destin...! Atena țipă sfâșietor. „Pentru câțiva dollary să comiți o asemenea crimă...?? Nu, nu se poate...!!” - mai avu putere să strige apoi căzu leșinată, contopindu-se cu Tony Pavone În ultima lor supremă Îmbrățișare...!! În depărtare sirena salvării solicita drum liber, Însă, infermierii se grăbeau doar, pentru a rosti profesional, cuvântul - mort...!! EPILOG Numai ideologia comunistă a reușit să producă criminali de mare calibru precum dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu ce Împreună cu clanul lui familiar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ventuze iar de multe ori plictisit, onoram centrul orașului privind frumoasele dar afurisitele fete ce erau greu abordabile dacă nu vorbeai ungurește...! În a-l noulea Cer fericit de isprava mea și, pierdut În imensitatea spațiului galactic, Încă savuram parfumul Îmbrățișărilor prietenei mele dragi și făcând pronosticuri de zilele ce vor urma după lasarea mea la vatră după Încă un an de zile căt mai aveam de executat, am aruncat neglijent corpul delict Într-un sertar al biroului cu gândul de-
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să trăiesc fără asta în toți acești ani. Trebuie să fi fost o scenă destul de comică - micul pretendent ridicându-se pe vârfuri ca să ajungă la doamna lui de vârstă mijlocie, bicicleta căzând la pământ. Dar elementul burlesc al primei lor îmbrățișări pare să-i fi scăpat întotdeauna Shebei. Dacă își dăduse seama totuși, n-a spus-o niciodată. În schimb vorbea despre căldura lui Connolly, despre mirosul lui de săpun, despre părul aspru de la ceafă, despre textura bluzei lui și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dăduse seama totuși, n-a spus-o niciodată. În schimb vorbea despre căldura lui Connolly, despre mirosul lui de săpun, despre părul aspru de la ceafă, despre textura bluzei lui și o mulțime de alte detalii obositoare legate de această primă îmbrățișare. Dar nici o vorbă despre cât de stupidă trebuie să fi părut toată scena. După ce bicicleta a căzut la pământ, a fost un moment de confuzie și o îmbrățișare fără cuvinte. Connolly a vrut s-o ajute s-o ridice, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
lui și o mulțime de alte detalii obositoare legate de această primă îmbrățișare. Dar nici o vorbă despre cât de stupidă trebuie să fi părut toată scena. După ce bicicleta a căzut la pământ, a fost un moment de confuzie și o îmbrățișare fără cuvinte. Connolly a vrut s-o ajute s-o ridice, dar ea i-a făcut semn să plece. Își amintește că s-a uitat în jur să vadă cine ar fi putut fi martor la sărutul lor. O femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
întâmple cu ea dacă el murea. Dacă ne decidem s-o dăm în judecată, oare șeful tău ar accepta să ne preia cazul ? a întrebat-o ea pe Mary. Aceasta s-a albit la față și s-a retras din îmbrățișarea Jinei. A, nu știu ! Nu crezi că ... adică, dac-o dăm în judecată, e ca și cum am recunoaște că totul e adevărat. Or acum nimeni de la mine de la serviciu nu crede asta. Nu cred c-aș putea să fiu atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
asemenea, alături de un guvernator zâmbăreț. Tot spectacolul n-ar fi reprezentat altceva decât o amintire lipsită de importanță cu care să se întoarcă înapoi în California. Asta dacă o parte dintre reprezentanții Gărzii Naționale nu s-ar fi oprit din îmbrățișări la vederea lui Naji și a lui Ahmad. Irene trebuia să recunoască faptul că soțul ei și fratele acestuia erau persoanele cu pielea cea mai închisă din aeroport. Diferența dintre ei și ceilalți era atât de evidentă încât privirile îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Mike era agent FBI; știa că în cuvinte nu poți să ai întotdeauna încredere. Mult mai relevant era felul în care Jina plângea sub duș, presupunând că acolo n-o s-o audă nimeni, felul în care i se desfăcea din îmbrățișare chiar înainte s-adoarmă și cum aluneca în vise cu trupul rigid. Jina mai fusese măritată de două ori, așa că Mike își închipuise că era prudentă. Iar el fusese dispus să-i lase timp. Și tocmai din acest motiv cererea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
sufletului. înfloresc la fiecare respirație a morților ce nu le-am trăit. mă simt iubită foarte iubită! ești sângele meu fărâmă prin timp amprentă renăscută. unesc palmele într-o rugăciune de iertare și de multumire. te iubesc, să nu uiți! Îmbrățișare la reflux Port în inimă grăunte din clepsidra ce-a unit o dulce îmbrățișare perla iubirii îmi crește la reflux simt dorul disperarea dorința ecoul valurilor chemările din asfințit mă logodesc cu orizontul din privirea ta fără hotar în zori
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
iubită foarte iubită! ești sângele meu fărâmă prin timp amprentă renăscută. unesc palmele într-o rugăciune de iertare și de multumire. te iubesc, să nu uiți! Îmbrățișare la reflux Port în inimă grăunte din clepsidra ce-a unit o dulce îmbrățișare perla iubirii îmi crește la reflux simt dorul disperarea dorința ecoul valurilor chemările din asfințit mă logodesc cu orizontul din privirea ta fără hotar în zori surâs pe țărm Crina ALBU <biography> Născută în comuna Gârleni, județul Bacău, pe data
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ca pe vremuri iartă-mă poate o mai aștepți Neatingere aripi uitate pe muchia cerului sugrumat de lumină orbește inima de dor în brațele zborului albastrul acestei ierni adormit sub zăpezi milenare te caut mă cauți în nesomnul veșniciei aleg îmbrățișarea clipei ascunse sub pleoape de necuvinte între mine și mine un abis de neuitare cântecul meu țipăt de cocori a toamnă vreau să uit această neatingere Poem întemnițat cad nopți a uitare peste buzele mele ultima stea pe cer mă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
paralele ne trăim singurătățile în vieți paralele de parcă am dormi la umbra iubirii ne trăim fericirea din scurt-circuituri fugare ca un foc de artificii pe ceruri reunite și poate la capăt de lumină timpurile noastre se vor curba într-o îmbrățișare... ultima iarnă iarna vine uneori pe furiș chiar în plină vară se strecoară ca un șarpe în frigul dintre noi oricât aș fi vrut să te încălzesc iarna s-a așezat ca o brumă de vară pe nisipul încins atunci
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]