2,443 matches
-
bunurilor respective, datoriile și creanțele soților, unul față de celălalt, precum și față de terțele persoane. Indiferent că partajul este voluntar sau judiciar, el nu produce efecte dacă a fost realizat fără participarea tuturor copartajanților, deoarece astfel, ar însemna să se valideze o împărțeală în cadrul căreia s-a dispus de drepturile altuia. Disp.art.797 C.civ. prevăd că partajul efectuat fără participarea tuturor coproprietarilor este sancționat cu nulitatea.112 Stabilirea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art.797 C.civ. prevăd că partajul efectuat fără participarea tuturor coproprietarilor este sancționat cu nulitatea.112 Stabilirea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de probă 113. c) Măsuri de conservare Patrimoniul supus împărțelii este acel existent la data partajului, inclusiv contravaloarea bunurilor comune care au fost înstrăinate în mod nelegal până la partaj. Dacă până la împărțirea bunurilor comune există primejdia ca unul din soți să înstrăineze o parte din bunuri, în detrimentul celuilalt sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
născut dreptul de proprietate comună. În temeiul caracterului declarativ al partajului, fiecare copartajant este considerat că ar deveni proprietar exclusiv asupra bunului sau părții din bunuri ce i s-a atribuit din totalitatea bunurilor chiar din momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu are caracter translativ și nu reprezintă o înstrăinare, ci doar o individualizare și o materializare a unor drepturi indivize. e) Hotărârea de partaj Hotărârea de partaj rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
caracterului declarativ al partajului, fiecare copartajant este considerat că ar deveni proprietar exclusiv asupra bunului sau părții din bunuri ce i s-a atribuit din totalitatea bunurilor chiar din momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu are caracter translativ și nu reprezintă o înstrăinare, ci doar o individualizare și o materializare a unor drepturi indivize. e) Hotărârea de partaj Hotărârea de partaj rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare, indiferent dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fi folosită ca mijloc de probă pentru dovedirea dreptului său de proprietate asupra acelui bun, drept care nu se pierde prin neuz). Partea din hotărârea de partaj prin care se constată calitatea de copărtași a părților din proces, masa bunurilor supusă împărțelii, precum și cotele ce revin fiecăruia din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune nu este susceptibilă de executare și sub aceste aspecte, hotărârea de partaj nu-și pierde puterea lucrului judecat prin trecerea termenului privind prescripția executării. O nouă acțiune de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
precum și cotele ce revin fiecăruia din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune nu este susceptibilă de executare și sub aceste aspecte, hotărârea de partaj nu-și pierde puterea lucrului judecat prin trecerea termenului privind prescripția executării. O nouă acțiune de împărțeală a bunurilor comune ale soților este admisibila dacă, cu ocazia judecării unei prime acțiuni n-au fost cuprinse în masa partajabilă toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei, fără să poată opune, ca fine de neprimire prescripția extinctivă sau puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ocazia judecării unei prime acțiuni n-au fost cuprinse în masa partajabilă toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei, fără să poată opune, ca fine de neprimire prescripția extinctivă sau puterea lucrului judecat. În cadrul celei de a doua acțiuni de împărțeală a bunurilor soților nu vor mai trebui incluse în masa partajabilă bunurile care deja au fost împărțite și asupra cărora soții au dobândit un drept de proprietate exclusivă, având loc, un partaj suplimentar, dreptul la acțiune este imprescriptibil, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
loc, un partaj suplimentar, dreptul la acțiune este imprescriptibil, ca și cel inițial pe care îl desăvârșește. f) Stabilirea masei partajabile și determinarea cotei de contribuție a soților Întinderea dreptului de proprietate al fiecăruia din soți se stabilește cu ocazia împărțelii, sub forma unei cote unice asupra universalității de bunuri comune, iar nu printr-o pluralitate de cote în raport de fiecare bun în parte sau categorie de bunuri mobile sau imobile 118. * Stabilirea pe cale judecătorească a cotei de contribuție a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
plătite de un soț din veniturile sale obținute prin muncă în executarea unei pensii de întreținere nu se includ în masa partajabilă. Aceste împrejurări vor fi avute în vedere pentru determinarea cotei-părți ce revine fiecărui soț din bunurile comune supuse împărțelii. În cazul unor soți cumpărători, cu clauză de întreținere, când numai unul din ei a prestat vânzătorului întreținerea, celălalt soț va putea cere împărțirea bunului cumpărat, în cadrul partajării bunurilor comune, urmând ca întinderea drepturilor asupra bunului să se stabilească în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
bunurilor exceptate de la urmărire.Stabilirea cotelor fiecărui soț,din bunurile exceptate urmează regimul juridic stabilit de lege potrivit naturii lor juridice, rămânând mai departe în posesia soților proprietari în devălmășie. Executarea silită se face numai asupra celorlalte bunuri, atribuite prin împărțeală în raport de cota-parte stabilită soțului debitor, inclusiv asupra sultei. În masa partajabilă a bunurilor comune nu se pot cuprinde pretinsele creanțe pe care soții susțin că le au împotriva unor terțe persoane. Drepturile ce ar decurge dintr-un împrumut
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sale la dobândirea bunurilor comune. Sumele de bani depuse la CEC pe numele copiilor devin, din momentul depunerii, proprietatea acestora, ele constituind daruri manuale, nesupuse, pentru validitatea lor, regulii solemnității actelor de donație. În consecință ele nu pot forma obiectul împărțelii bunurilor dobândite de soți în timpul căsătoriei. În cazul în care în timpul căsătoriei, prin rețineri din pensia sa, unul dintre soți plătește o despăgubire provenită din săvârșirea de către el a unei infracțiuni, contravaloarea sumelor plătite se include în masa bunurilor comune
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
avut loc schimbarea naturii juridice a bunului, ceea ce constituie bun comun al soților este numai sporul de valoare pe care l-a dobândit bunul propriu ca urmare a îmbunătățirilor efectuate în timpul căsătoriei 132. În cazurile în care printre bunurile supuse împărțelii se găsește și un autoturism, care, după despărțirea în fapt a soților a fost folosit în mod exclusiv de unul din ei, valoarea care trebuie luată în considerare este cea de la data despărțirii în fapt a soților și nu cea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
folosit în mod exclusiv de unul din ei, valoarea care trebuie luată în considerare este cea de la data despărțirii în fapt a soților și nu cea de la data partajării sau înstrăinării ulterioare a autoturismului după despărțirea în fapt, însă înainte de împărțeală 133. Sumele de bani depuse de oricare dintre soți la Casele de Ajutor Reciproc, ele pot să ajungă în total sau în parte în patrimoniul soțului nedeponent...134, fără a fi necesar acordul Casei de Ajutor Reciproc în calitate de deținătoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fără a figura ca parte". Caracterul personal și netransmisibil al drepturilor cu privire la aceste sume de bani există numai în raporturile dintre Casa de Ajutor Reciproc și membrii săi, cât timp aceștia îsî păstrează această calitate. Fac parte din masa supusă împărțelii și construcțiile ridicate fără autorizația organului administrativ, deoarece existența sau inexistența autorizației de construire vizează un raport de drept administrativ, cu reglementări și consecințe speciale, fără a aduce atingere raportului de drept civil născut între părți, în legătură cu dreptul de proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ambele cazuri este vorba de drepturi personale, iar nu drepturi reale. > Reglementarea împărțirii bunurilor comune Împărțirea bunurilor comune, atât în timpul căsătoriei, cât și după desfacerea ei se supune procedurii prevăzute de Legea nr.603/10 noiembrie 1943 pentru simplificarea procedurii împărțelilor judecătorești, conf. căreia, după ce se stabilește masa bunurilor comune care urmează să se împartă, se vor determina cotele-părți ce revin soților. * Modalități de împărțire a bunurilor comune Partajarea bunurilor comune presupune, așa cum s-a arătat, stabilirea calității soților de copărtași
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ce revin soților. * Modalități de împărțire a bunurilor comune Partajarea bunurilor comune presupune, așa cum s-a arătat, stabilirea calității soților de copărtași, masa bunurilor ce fac obiectul partajului, a întinderii dreptului de proprietate al fiecăruia dintre soți asupra bunurilor supuse împărțelii, precum și stabilirea modalității în care urmează să se facă împărțeala cât și atribuirea bunurilor în materialitatea lor concretă fiecăruia dintre copartajanți în proporția cotelor părți pe care aceștia le au din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune 135. Împărțeala bunurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
bunurilor comune presupune, așa cum s-a arătat, stabilirea calității soților de copărtași, masa bunurilor ce fac obiectul partajului, a întinderii dreptului de proprietate al fiecăruia dintre soți asupra bunurilor supuse împărțelii, precum și stabilirea modalității în care urmează să se facă împărțeala cât și atribuirea bunurilor în materialitatea lor concretă fiecăruia dintre copartajanți în proporția cotelor părți pe care aceștia le au din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune 135. Împărțeala bunurilor comune ale soților trebuie, în principiu, făcută în natură, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
supuse împărțelii, precum și stabilirea modalității în care urmează să se facă împărțeala cât și atribuirea bunurilor în materialitatea lor concretă fiecăruia dintre copartajanți în proporția cotelor părți pe care aceștia le au din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune 135. Împărțeala bunurilor comune ale soților trebuie, în principiu, făcută în natură, potrivit dispozițiilor art.741 și 742 C.civ., după care, numai în cazul în care nu este posibilă atribuirea către fiecare copartajant a unor bunuri în natură, instanța urmează să
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cazul în care nu este posibilă atribuirea către fiecare copartajant a unor bunuri în natură, instanța urmează să compenseze în bani drepturile reale ale unuia dintre ei. Art.9 din legea nr.603/1943 prevede in acest sens modalitatea de împărțeală în natură și numai în cazul în care aceasta nu este posibilă, partajul trebuie făcut prin atribuire sau vânzare prin buna învoială ori, în caz de neînțelegere, prin licitație publică. Prin partaj trebuie să se consacre, în toate cazurile în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu este posibilă, ceea ce, în mod evident, nu este cazul atunci când obiectul acțiunii de partaj îl constituie bunuri mobile. Vânzarea la licitație publică constituie tot o soluție de excepție, instanțele de judecată recurgând la aceasta numai în cazul în care împărțeala nu se poate realiza prin celelalte modalități, în ordinea determinată de art.9, Legea nr.603/1943. Instanțele de judecată au obligația să prevadă în hotărârea judecătorească criteriile avute în vedere la atribuirea în natura a bunurilor, iar în alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
poate realiza prin celelalte modalități, în ordinea determinată de art.9, Legea nr.603/1943. Instanțele de judecată au obligația să prevadă în hotărârea judecătorească criteriile avute în vedere la atribuirea în natura a bunurilor, iar în alegerea modalității de împărțeală, ele vor ține seama de voința copartajanților, deoarece "în cazul în care părțile nu sunt de acord asupra modalității de împărțeală, instanța nu poate să atribuie toate bunurile unui copartajant cu obligația de a plăti celorlalți echivalentul în bani al
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prevadă în hotărârea judecătorească criteriile avute în vedere la atribuirea în natura a bunurilor, iar în alegerea modalității de împărțeală, ele vor ține seama de voința copartajanților, deoarece "în cazul în care părțile nu sunt de acord asupra modalității de împărțeală, instanța nu poate să atribuie toate bunurile unui copartajant cu obligația de a plăti celorlalți echivalentul în bani al cotelor acestora, chiar dacă până la judecată el a folosit singur toate bunurile supuse partajului". * Imprescriptibilitatea acțiunii privind împărțirea bunurilor comune Dreptul la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
problemei patrimoniale pe cale amiabilă . . ." (T.m., dec. nr.710/1990, în Culegere de practică judiciară civilă pe anul 1990, p.20). 111 Vezi, Maria Harbădă, Dreptul familiei și starea civilă, op. cit. 112 Art.797 alin 1 C.civ. prevede: "Este nulă împărțeala în care nu s-au cuprins toți copiii în viață la deschiderea moștenirii și descendenții fiilor predecedați". 113 În literatura juridică, Ion P. Filipescu (op.cit., p.252) susține că, proba contribuției soților se poate realiza cu orice mijloc legal de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
lung... de la iarbă... de la pământ până înlăuntrul oamenilor. Și animalele cu țepi dușmănesc totul. Așa de ușor se sting luminițele aprinse. Și deodată sunteți d-voastră acolo, țapul întărâtat din luminiș. Trebuie să fi știut exact. Trebuie să existe o împărțeală pentru sine. (Se pune în fața compozitorului și își ridică rochia în sus) Nivelul cuprinzătoarei alegeri nu înseamnă nimic. Fructele foarte fructifere nu au nici o valoare. Nici un nivel... numai muntele, singurul meu vârf. Muntele meu trebuie să fii tu, pentru că eu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
plaselor, locurile de popas, chiar orele sunt tradiționale, fiind vorba de teritoriul de vânătoare stăpânit de oamenii din Okelataka de cel puțin un secol. Această activitate este în legătură directă cu trecutul, putând fi înțeleasă numai prin intermediul acestuia. În momentul împărțelii (într-un loc stabilit, de asemenea, de către strămoși) se manifestă cu deosebire natura anacronică a acestei vânători. O regulă generală simptomatică spune că vânatul nu poate fi vândut; el trebuie să fie consumat în sat. Această împărțeală se efectuează după
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]