34,380 matches
-
Andrei Moisoiu (Google) Aurul din Apusei a jucat un rol crucial în istoria României, încă de pe vremea când dacii au fost cuceriți de împăratul Traian pentru că erau posesorii unor resurse cheie. Într-o analiză geopolitică, publicată pe pesurse.ro, deputatul PC, Ovidiu Raetchi, spune că reconfigurările majore ale istoriei se fac în jurul resurselor-cheie. Militare, materiale, energetice. ”Aurul din Munții Apuseni le-a venit de
Ce interese au SUA, Rusia și Ungaria față de Roșia Montană by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50818_a_52143]
-
osanalelor. O formă ciudată de tabuizare Păunescu, Vadim și alții, mai puțin cunoscuți, preferau să vorbească indirect despre ideologie. Partidul (așa, eliptic) ținea locul sintagmei întregi. Totok, în schimb, jucându-se cu spaimele Cenzurii, arată, aparent candid, cu degetul spre împăratul gol. E unul din câștigurile morale cele mai importante ale așa-numitei poezii a concretului. Cât privește nu poezia cuprinsă aici, ci realizarea volumului, aș nota în fugă câteva observații. Cu câteva excepții (precizate în josul paginii), avem de-a face
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
despre niște persoane autointitulate regi, fără nicio legătură cu regalitatea. Era vorba despre o mascaradă, o maimuțăreală, o uzurpare de titulaturi, la care nimeni nu are dreptul. Nimeni, într-o lume normală, nu are cum să se autoproclame rege, prinț, împărat și să fie luat în serios. Să ne închipuim că mâine, după acest model, câtorva inși fără îndreptățire le vine ideea să se numească, din capriciu sau din interes, academicieni, sau profesori universitari, sau medici chirurgi și să pretindă să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
spre final, în tărășenia aceasta, lucrurile au intrat cât de cât în „normal” (adică, relatările au început să sublinieze ridicolul). Astfel, am aflat că autoritatea fostului „rege internațional” se întindea doar asupra țiganilor din Sibiu, unde mai există și un „împărat”, iar succesiunea s-a făcut nu către un „rege”, ci către doi , unul „al românilor” și unul „internațional”. Totodată, unul dintre cei doi „regi” a devenit și „președinte”, tot „internațional”, iar mama celor doi „regi” era cât pe-aici să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
promitea faimă, bogății și o cunoaștere de profundis a tuturor arcanelor lumii, elevul lui Aristotel ajungând să discute de la egal la egal, spune legenda, cu gimnosofiștii Egiptului, cu brahmanii Indiei și cu magii Persiei. În numele lui Aristotel și sub notorietatea Împăratului Alexandru, Evul Mediu a răspândit o întreagă literatură apocrifă cu pretenții esoterice, iar Renașterea, în avântul ei perenialist, de regăsire a filosofiei de dinainte de filosofie, a mers și mai departe, descoperind în marginea unei însemnări a lui Plinius posibilitatea ca
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
toate buzele. Ca să nu mai vorbim de atacurile la adresa lui Antonius care i-au adus sfârșitul. Dintre triumviri, cel care îl aprecia și care s-a luptat ca să-i salveze viața a fost Octave, moștenitorul lui Cezar și viitorul Augustus, primul împărat roman, și care îi datora lui Cicero formarea lui intelectuală. Fără succes însă. Capul despărțit de trup al lui Cicero a făcut de-a lungul secolelor obiectul a numeroase opere de artă. Tradiția filosofică vrea ca termenul humanitas să fie
Moartea lui Cicero () [Corola-journal/Journalistic/3432_a_4757]
-
arată a fi un gînditor aproape organicist. E ca și cum, pășind în țara stampelor, koanelor și a pieselor kabuki, o țară în care, cu doi ani înaintea venirii lui Strauss, scriitorul Yukio Mishima săvîrșea ritualul sepukului în semn de devoțiune față de împăratul abdicat, în această țară francezul se molipsește de stihia locului și devine radical, descoperind rădăcinile unei culturi ce nu poate fi redusă la tipare occidentale. Lévi-Strauss face o reverență în fața gîndirii organiciste, acceptînd că o cultură, precum cea niponă, e
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
Ioan Slavici în Corespondența română sub titluri ca Renegații, Moderații, Avertismente, Moții ș.a. este limpede în acest sens. Slavici nu este nici măcar un moderat, ci este un maximalist - el cere în permanență respectarea integrală, de către maghiari, a angajamentelor luate față de împărat în 1867 și a Legii minorităților din1868 -, dar unul care refuză retorica găunoasă și acțiunea pripită. Amenințarea colosului rus îl împidică să se înroleze în corul celor care se agită pentru destrămarea Imperiului Austro-Ungar, arătând că, dimpotrivă, sub austrieci dezvoltarea
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
ca de pildă aprecierile că toată opera lui Creangă, de la un capăt la altul „e un hohot de râs”; sau că el „a crescut într-o religie a muncii”, de aici observația că nici lui Harap Alb, nici fetei de împărat „nu li se acordă atributul de harnici”, acesta fiind destinat doar „oamenilor din popor, cu care Creangă s-a simțit totdeauna solidar”; sau că „scriitorul se face purtătorul de cuvânt al maselor, râzând de cusururile altora și chiar de ale
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
Subiectiv". VEZI ȘI: Mesajul Andreei Berecleanu pentru Gabriela Firea De asemenea, deputatul Ioan Ghișe a comentat amenințările aduse de Traian Băsescu senatorului Gabriela Firea, în urma desfășurării anchetei de la Comisia Nana. "E o lume aproape nebună, în care Băsescu joacă rolul împăratului îmbrăcat, noi mimăm că el ar avea haine pe el, când el de fapt e gol. Eu mă amuz. Când aud că îi spun și șeful statului, mi se face rău", a afirmat Ioan Ghișe.
Codrin Ștefănescu: Care este greșeala vieții lui Băsescu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36661_a_37986]
-
Dolfus de la Museion, care se pretindea reîncarnarea patriarhului Avraam, obișnuia să doarmă pe verandă și a strănutat. Păsările din jur, speriate, au zburat peste acoperișurile sângerii. O clipă mai târziu s-au găinățat deasupra luminatei Curți - semn extrem de rău. Atunci împăratul nostru a văzut ce n-ar fi vrut să vadă vreodată. Un înger a coborât din ceruri - suntem în joia din Săptămâna luminată - cu sabia de foc în mână. A rotit-o deasupra capului. A fâlfâit zgomotos din aripi sub
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
o mulțime de personaje, unele repetându-se în scene din perioade diferite. Încerc un soi de sinopsis: Capitolul 1: pe la 1900 și ceva, un comisar de poliție turc, Mârza, aflat în pragul pensiei, este însărcinat să ancheteze profanarea mormântului ultimului împărat bizantin, Constantin XI Paleologul Dragases. Are și o listă de suspecți, dar nu pare a da de capătul poveștii. Capitolul 2, Oglinda: madame Feodosia, o rusoaică din anii 1950, ghicitoare, are o oglindă cu puteri supranaturale. De fapt, în ea
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
din cauza pasiunii pe care o au amândoi pentru aceeași femeie, Katia, rusoaica. În capitolul 4., Codex vallachorum, un roman epistolar desfășurat în Balcanii primei jumătăți a secolului al XIXlea, spionul Jacoppo Vizanti este trimis de un personaj sus-pus, poate chiar împăratul austro-ungar, să o supravegheze discret pe diva Farfara, cea mai mare soprană a tuturor timpurilor, care face un fel de turneu. Capitolul 5, Capul împăratului: în timpul războiului din Kosovo, anii ’90, deci, reporterul Ivo Scarlat transmite în direct pelerinajul la
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
a secolului al XIXlea, spionul Jacoppo Vizanti este trimis de un personaj sus-pus, poate chiar împăratul austro-ungar, să o supravegheze discret pe diva Farfara, cea mai mare soprană a tuturor timpurilor, care face un fel de turneu. Capitolul 5, Capul împăratului: în timpul războiului din Kosovo, anii ’90, deci, reporterul Ivo Scarlat transmite în direct pelerinajul la moaștele împăratului Constantin XI Paleologul Dragases, care sunt furate în condiții misterioase, iar trei călugări complotează să le înlocuiască în vreun fel. Și tot așa
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
să o supravegheze discret pe diva Farfara, cea mai mare soprană a tuturor timpurilor, care face un fel de turneu. Capitolul 5, Capul împăratului: în timpul războiului din Kosovo, anii ’90, deci, reporterul Ivo Scarlat transmite în direct pelerinajul la moaștele împăratului Constantin XI Paleologul Dragases, care sunt furate în condiții misterioase, iar trei călugări complotează să le înlocuiască în vreun fel. Și tot așa. Un Ivo Scarlat apare și în scrisorile lui Jacoppo Vizanti, călugării și Mănăstirea Mititza apar și în
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
Ion Voicu, ionvoicu Nicolae Bănicioiu, ministrul Tineretului și Sportului, aflat la o conferință la Casa Titulescu, a prezentat o fotografie surprinzătoare realizată în Addis Abeba. În Catedrala “Sfânta Treime”, din capitala Etiopiei, se află o frescă care ilustrează momentul când Împăratul Haile Selasie a ținut un discurs la Liga Națiunilor, în iunie 1936. Italia invadase țara africană, iar Nicolae Titulescu a pledat intens pentru impunerea de sancțiuni economice față de agresor, declanșând reactii ostile în cercurile extremei drepte din România. “Cred că
Fresca lui Titulescu, fotografiată de Bănicioiu în Addis Abeba by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36837_a_38162]
-
și rit. În această catedrală, care este cea mai importantă biserică ortodoxă etiopiană, se află mormântul lui Haile Selasie, iar pe cupola principală se găsește o frescă reprezentându-l pe Nicolae Titulescu prezidând sesiunea Ligii Națiunilor, în momentul în care Împăratul Etiopiei ținea istoricul său discurs. Acest împărat de legendă este foarte apreciat în Etiopia, e personajul istoric central, toată lumea vorbește cu mândrie de el, tocmai pentru că a ținut piept agresiunii italiene. Acest conducător a reprezentat sentimentul de libertate și de
Fresca lui Titulescu, fotografiată de Bănicioiu în Addis Abeba by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36837_a_38162]
-
cea mai importantă biserică ortodoxă etiopiană, se află mormântul lui Haile Selasie, iar pe cupola principală se găsește o frescă reprezentându-l pe Nicolae Titulescu prezidând sesiunea Ligii Națiunilor, în momentul în care Împăratul Etiopiei ținea istoricul său discurs. Acest împărat de legendă este foarte apreciat în Etiopia, e personajul istoric central, toată lumea vorbește cu mândrie de el, tocmai pentru că a ținut piept agresiunii italiene. Acest conducător a reprezentat sentimentul de libertate și de identitate națională. Scrierile sunt diverse, unele spun
Fresca lui Titulescu, fotografiată de Bănicioiu în Addis Abeba by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36837_a_38162]
-
vorbește cu mândrie de el, tocmai pentru că a ținut piept agresiunii italiene. Acest conducător a reprezentat sentimentul de libertate și de identitate națională. Scrierile sunt diverse, unele spun că jurnaliștii italieni aflați în sală în timpul discursului l-au numit pe Împărat “sălbatic” și, ca o reacție, ar fi urmat celebra replică a lui Titulescu : „A la porte les sauvages!". Important este că reacția sa a fost fermă și apreciată în tot mediul diplomatic. Consider că a demonstrat în acel moment puterea
Fresca lui Titulescu, fotografiată de Bănicioiu în Addis Abeba by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36837_a_38162]
-
Sorin Lavric Vintilă Mihăilescu, Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, Iași, 2013, 224 pag. Adunînd articolele din „Dilema veche“ din intervalul 2006-2012, Vintilă Mihăilescu scoate o antologie nostimă despre ciudățeniile vieții publice din România. Cu o cultură antropologică care îl califică drept observator versat al
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
înseamnă presupoziții mentale, un soi de reprezentări mai mult sau mai puțin conștiente care împing gloata în direcția unor fapte, și nu în direcția altora. De aceea, ce contează în descrierea bazarului cu exponate exotice din Scutecele națiunii și hainele împăratului sînt schemele ce ghidează exponatele din bazar, și nu monstruozitatea exponatelor. Luată în sine, realitatea Bucureștiului e de ospiciu, cetățenii trăind un supliciu cotidian pe care nu-l pot suporta decît măsluindu-i aparențele. Schemele pe care le urmărește autorul
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
6. Concluzii. Întreaga pagină este semnată Paul Ștefan. Se observă încercarea publicistului de a se îndepărta de problemele politice și militare ale României. El prezintă expansiunea Italiei fasciste în zona Mediteranei -„Mare Nostro”. G.Ivașcu încheie: „Reluând tradiția imperială a împăraților romani, fascismul și-a luat o sarcină grea, dar grandioasă. Ideea «Roma» este o idee universală... Ideea fascistă vrea să schimbe ordinea încă existentă” și se întreabă dacă „ordinea nouă” va izbândi. În judecarea politicii expansioniste a guvernului fascist al
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
din Ploiești. Fata cu părul de foc", Mădălina Manole, nu a fost înmormântată sub binecuvântarea slujbei obișnuite de înmormântare, având în vedere moartea prin sinucidere, însă a avut parte de o slujbă specială pentru astfel de situații, în fața bisericii Sfinții împărați Constantin și Elena din Ploiești și apoi a fost înhumată în cimintirul Bolovani din Ploiești.
Mădălina Manole, 14 iulie. 4 ani de la moartea celebrei Mădălina Manole by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35298_a_36623]
-
L’Ermitage” ) Și totuși, trecând peste ironiile gidiene, Anna de Noailles caută o soluție. În viziunea ei, ideea unei Europe unite revine obsedant, iar cel care ar fi putut realiza acest ideal scump inimii sale, ar fi fost Napoleon Bonaparte. Împăratul Napoleon Bonaparte, acela pe care-l consideră un „modelator al globului” (ibid, p. 50), ar fi militat „pentru prosperitatea , interesele, folosul și bunăstarea comunității europene”(ibid, p.50). Convingerea lui că în „curând Europa n-ar fi format cu adevarat
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
materiale ale unor castele, biserici și cetăți voivodale românești În sec. al X-lea, chiar de pe timpul invaziei triburilor migratoare ungare. Lucrarea a apărut În anul 1937 la Tipografia Episcopatului romano-catolic din Oradea, unde preotul a fost mutat (ibid.); Cronica Împăratului german Friederic al II-lea Barbarossa. Pentru anul 1189 În ea se stipulează existența unei țări românești numită „Walahia” Între Dunăre și Munții Carpați, condusă de un principe. Sunt descrise cu lux de amănunte granițele, iar principele țării, Într-un
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]