4,849 matches
-
apare, La fel de luminoasă ești iubire, Aceiași minunată strălucire. Și-n orice dimineață ce răsare Te văd pe tine, vânt-înflăcărare, Și-atunci în piept adie-o tresărire Iubirea mea te strigă a iubire. Te strig iubire, vino către mine Ca visele - împlinite să mă aline, Iubirea mea divină, altarul de fior, Te strigă-n noapte freamătul de dor . MĂ TOT GÂNDESC Unde-mi pun banii uit mereu Și dacă-i caut nu-i găsesc, Mă supăr, plâng și mă gândesc Dacă să
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
nevoia ei de discreție - a ales culoarea roză pentru excursia din munții Văraticului? Și, dacă s-a gândit la cuvintele mele, a pus acest costum ca să-mi facă plăcere, ori pentru ca să-mi placă ea? În roz era mai înaltă, mai împlinită. Existența ei părea mai prezentă și mai bogată. A ținut să se suie pe capră. Când a pus piciorul pe roata trăsurii, rochia, desfășurată în evantaliu, i s-a ridicat puțin deasupra botinei înalte, și rotunzimea de zăpadă i-a
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
este severă: mi-am trădat voința de a nu-i spune ca o iubesc; am cedat, silit parcă de provocarea ei, debitîndu-i ridicola mixtură "prietenie pasionată", după și mai ridicolul "sentiment curios". Cedând prin declarație, distanța a fost anulată, iubirea împlinită și consumată în același timp. Romanul s-a încheiat, ceea ce urmează este doar epilogul. "Provocarea" acestui sfârșit vine din partea acelei ultime zile pe care știau că o vor petrece împreună. "Inițiată" la început în particularitatea viziunii erotice a subiectului, introdusă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
avu Însă timp să gândească prea mult și, propietarul de terenuri desfăcu o mică servietă din care scoase oferind constructorului douăzeci mii dollars. „Pentru Început - preciză el. Iar pe măsură ce lucrul Înaintează, voi onora restul. Hai, bate palma...!!” Pus În fața faptului Împlinit, Tony Pavone se lumină la față În timp ce introducea banii În buzunar. „Când putem merge să vedem terenul?” „Desigur mâine, interveni anteprenorul. Biletele de avion au fost cumpărate În prealabil, eventual mai putem achiziționa unul, mai preciză el privind semnificativ la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Dar după ce ea Îi dădea Înainte o vreme, el spunea „Gata, gata cu schmaltz-ul ăsta de Weimar. Las-o moartă, Margotte!“. Acea Întrerupere virilă, puternică nu avea să mai fie auzită vreodată În camera asta șuie. Margotte era scundă, rotunjită, Împlinită. Picioarele-i În ciorapi negri de plasă, În special sub coapsă, erau atrăgător de pline. Când stătea jos, Își Întindea un picior ca dansatorii, cu arcul tălpii curbat Înainte. Își punea pumnul mic și puternic pe coapsă. Arkin Îi spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
În mulțimea de oameni Înșirați de-a lungul trotuarului - roșii, palide, smede, Întinse sau moi, Întunecate sau visătoare, cu ochi de un albastru Îndrăzneț, căprui-aprins sau negri ca tăciunele - ce stranie calitate În lipsa lor de acțiune. Stăteau să-și vadă Împlinite, o! În cele din urmă, așteptările hulpave, Înșelate, zgândărite. Cineva urma s-o Încaseze! Da. Iar chipurile negrilor? Aceeași dorință. O altă tabără. Dar la fel. Deși nu se auzea nimic, Sammler avea senzația că ceva lătra În continuu. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și bărbat am vorbit limbi și am iubit oameni mi s-au bătut cruci pe fiecare mormânt de la un colț la alt colț al pământului doar un Dumnezeu am întâlnit ultima moarte m-a găsit la cei abia zece ani împliniți m-am sinucis fără scrisoare de adio nu știam că moartea se vinde și se cumpără prețul vieții mele a căzut de ziua mea o să-i adun pe toți la răsăritul soarelui le voi turna vin roșu de casă ca să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
amiaza are gustul merelor roșii părul tău este adierea grânelor dezlegate privirea mi-o scalzi cu izvorul nesecat al miracolului de a fi femeie pe trup ai cerul și bolta stelară în glasul tău fântânile devin rostiri limpezi ale nopților împlinite Geneza în prima zi gândul devenit cuvânt a dăltuit cerul și-n cer s-a arătat lumina din prea multă liniște s-au ivit oamenii în inimile lor Dumnezeu a pus iubirea primelor cuvinte cu celelalte zile ale săptămânii a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
fată? întrebă Marius care stătea cu o mână sub cap și visa cu ochii deschiși. Îmi spusese de idila lui cu Simona, o tipă de la croitorie care îl iubea sincer și care acceptase să i se dăruie. Acum se simțea împlinit și putea să vadă lumea cu ochii unui bărbat. Tu te-ai culcat vreodată cu o fată? mă întrebă el. Nu, dar am stat o noapte cu cineva în pat, i-am raspuns în timp ce imagini de atunci mi se derulau
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
nimic. M-am trezit într-o dimineață în casa lor cea nouă în culori pompeiene, cu geamuri pictate natural în alb și negru: copaci și zăpadă. Imagini pe care le iau cu mine fiindcă au forță, inclusiv forța unui vis împlinit. Acum îmi adun creierii să testez gustul ultimei sute de metri de liniște americană, de miros de bibliotecă, de ritualuri academice pașnice. Alternativ merg pe web la ziare.ro ca să încerc să mă reconectez la „Pauza s-a terminat: scufundarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
primăriei „bun la toate”, se mândrea cu asta, apoi grija celor doi cai, cu care conversa în ascuns, îi mângâia pe frunte, pe bot, îi bătea prietenește pe crupe, ei simțeau asta, era a doua fericire a lui. Se simțea împlinit, mulțumea seară de seară lui Dumnezeu, nu-i venea să creadă atâta noroc; lumea pentru el se încheiase. Lumea lui Lung. Dar lumea mea? A mea nici nu începuse. Sau poate sfârșise înainte de a fi început; gândesc la tine Keti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cu pălărie cu voal, deși timpul la care se întreține cu ei la bordul acelui vaporaș de croazieră este cel de la începutul veacului, când nu avea decât 15-16 ani; nici vorbă să discute cu ei avantajele câștigării războiului de independență împlinit cu un sfert de veac în urmă, precum și politica mai nouă - asta după al doilea război mondial - de constituire a statelor naționale. Îmi puse mâna pe frunte, abia atingând-o, apoi rosti cu voce scăzută: - Te las să te odihnești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
spre exterior. Să nu uităm că, în acel sfârșit de an, forțele prosovietice din P.C.C. erau eliminate sau paralizate, că sistemul sovietic era totalmente discreditat, că ieșirea Chinei din alianța sovieto-chineză în care figura ca partenerul junior devenise un fapt împlinit, că normalizarea relațiilor cu S.U.A. și celelalte puteri occidentale era o realitate certă, că R.P.C. era recunoscută în organizațiile internaționale de frunte etc., etc., iar elaborarea unui model propriu de dezvoltare a economiei și societății se impunea ca un imperativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
tatălui, fără dragostea nimănui. Singură, cum se pricepea și cum încet-încet învățase, ducea cu amar, cu ceea ce rămânea din puțina leafă a picherului, casa. Răbdase de foame și de frig, plânsese pe la porțile străinilor și abia acuma, după optsprezece ani împliniți, izbutea să ducă mai lesne de azi pe mâne, cu împletitură și cusături, o leacă de gospodărie orânduită. Și abia acum, după optsprezece ani împliniți, începu să fie mângâiată de un vis de fericire. Căci de ani, trăind singuratică între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de foame și de frig, plânsese pe la porțile străinilor și abia acuma, după optsprezece ani împliniți, izbutea să ducă mai lesne de azi pe mâne, cu împletitură și cusături, o leacă de gospodărie orânduită. Și abia acum, după optsprezece ani împliniți, începu să fie mângâiată de un vis de fericire. Căci de ani, trăind singuratică între femeile mahalalelor, rănită și batjocorită de priviri, rar auzind o vorbă bună, de ani se mângâia gândindu-se că vor veni pentru ea zile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
eu pe lume și s-a ridica și Octavian. Ieronim Dragu se miră: —Cine-i acela Octavian? N-avem onoarea să-l cunoaștem. —Vai, domnilor iubiții mei, nu râdeți de mine, se rușină nana Floarea. Octavian al meu n-are împlinite două luni vârstă și-l hrănește o nevastă din Laz, care mi l-a primit și căreia îi plătesc laptele. Biata Ana, atâta ne-a lăsat. Fată fără zestre - s-a plătit cu un prunc voinic; i-am pus nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
e tristă din cauza mea, dar că e fericită acolo unde se află. A zis că știe că îmi e greu, dar că nu trebuie să mă mai gândesc la ea ca la o viață frântă, ci ca la o viață împlinită. Ce i s-a întâmplat... lui Trish? Cum a murit? Anevrism. Într-o seară de vineri a venit acasă de la serviciu, ca de obicei- era profesoară, profesoară de engleză. Pe la șapte a zis că se simte amețită și că îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
totul? A reflectat, privind în depărtare. —Uneori e la fel de rău ca la început, uneori pare că sunt iar în prima zi. Dar în alte zile mă simt bine. Simt că e adevărat că viața ei nu a fost întreruptă, ci împlinită. Și, când cred asta, am impresia că voi putea într-o zi să-mi continui viața, fără să mă sfâșie sentimentul de vinovăție. Mai încerci să, știi, s-o contactezi pe Trish? A clătinat din cap. Încă mai vorbesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Două zile mai târziu, ne aflam în inima pădurii, lângă ruinele unui vechi oraș numit Ain el-Asnam, Izvorul Idolilor. Era acolo un templu în care obișnuiau să se adune seara bărbați și femei, într-o anumită perioadă a anului. Odată împlinite jertfele rituale, stingeau luminile și fiecare profita de femeia pe care întâmplarea o așezase lângă el. Petreceau astfel întreaga noapte, iar în zori, li se reamintea că, vreme de un an, nici una dintre femeile de față nu avea dreptul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
copii, de cai și de măgari, amestecate într-un nesfârșit cortegiu însângerat. A doua zi, Selim a pus să fie înălțate deasupra taberei sale două stindarde, unul alb, celălalt roșu, făcând astfel cunoscut oamenilor săi că răzbunarea era de acum împlinită și că măcelul trebuia să înceteze. Era și timpul, căci, dacă represaliile s-ar mai fi prelungit câteva zile cu aceeași furie, Marele Turc n-ar mai fi cucerit în țara asta decât un imens câmp de cadavre. De-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
RADEȘ Astăzi, către-a lor morminte, Cu sfială, ne-nchinăm, Iară lacrima fierbinte, Printre gene-o strecurăm. Când războiul, peste Țară Vâlvătaia, și-o-ntindea, Ei, abia ieșeau din școală, Însă moartea mi-i pândea. Ei, pe câmpul de bătaie, Împlinit-au lucru sfânt, Că-n inimi, aveau văpaie Și în suflet, crezământ. Tot ei sunt aceia care, În luptă, când s-au jertfit, Au dus Țara, la-nălțare, Iar vrăjmașu-a fost strivit. Demnitate, moșteniră, De la bravii lor părinți Ce milenii străjuiră
Moment înălţător. In: BALSAM PE SUFLET by PANDELICA RADEŞ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/352_a_607]
-
totuși patru copii...și care acum crește din pânză, trăgându-și gama de riduri, crăpături și mușuroaie după ea, împreună cu mirosu-i murdar și bastard. O văd parcă devenind mai întâi un soi de hartă umană în relief - un destin aproape împlinit - pentru ca, în cele din urmă, destinul să devină palpabilitate în toată puterea cuvântului, cu un întreg sistem de vase de sânge și limfatice în subordine, și coloană vertebrală atinsă de cifoză și dantură chelită de majoritatea dinților și nări imense
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
vârf. Un moment, știi, care o face să merite a fi trăită. O justifică. în orice caz, așa cred eu. Fie te îndrepți către el, fie te îndepărtezi de el. Sau, pentru o secundă, ești chiar acolo și te simți...împlinit. Erau liniștiți. Vultur-în-Zbor se ridică, privind nemișcarea cu calm. Virgil își trecea mulțumit limba lui mare peste colțurile gurii: patrulau la frontiere. — Te-ai gândit vreodată la expresia împietrit de frică? întrebă Virgil. Știi, transformat în piatră. Vultur-în-Zbor se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în care căsătoriile se leagă în ceruri, atunci a noastră s-a legat în cel de-al nouălea. La care el bombănea și da din cap, iar ea îi adulmeca mirosul liniștitor de șosete curate și se simțea împăcată și împlinită. O femeie avea nevoie de o astfel de dragoste într-un loc precum K. Ținea întunericul la distanță. Susținută de puterea iubirii lui, Elfrida simțea că era de datoria ei să facă tot ce-i stătea în puteri pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
atunci cum să pătrundă începătorii în revistele de elită, ba să facă și comentarii, literatură? Întrebări retorice, într‐un fel, dar care merită luate în seamă! Reluând șirul exemplelor vârstnicilor care continuă să scrie, arătăm că la 97 de ani împliniți, un autor, Vasile Turculescu, aflăm dintr‐o revistă de la Bârlad, departe de a se considera de elită, dar care găzduiește număr d e număr cronică literară ori prezentare de carte prestigioasă, publică la Editura „Sfera” din Bârlad, în regie proprie
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]