4,343 matches
-
cu motive zoomorfe și florale, aparține secolului al XIX lea. Atât fața cât și verso sunt identice, numai scenele sculptate sunt altele. La Sfintele Cruci se disting scene biblice: Buna Vestire, Nașterea, Botezul și Întâmpinarea Domnului, Schimbarea la Față, Coborârea la iad, Înălțarea, Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului. Altă Sfântă Cruce din lemn, din secolul al XIX-lea, este făcută după modelul ștefanian, cu două brațe orizontale. Pe față este sculptată Răstignirea, jos în medalioane sunt sculptați cei 4 evangheliști, iar pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Tetraevanghel l-a ferecat panul Ioan Golăi, marele logofăt, și soția sa Ana, pentru sufletele lor și ale părinților lor și ale copiilor lor, și îl dădu spre ruga sa în biserica cea de piatră din Iași unde este templul Înălțării Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Cristos, în anul 7054, ianuar 12 (1546)”. Biserica, așa cum o vedem astăzi, este opera lui Vasile Lupu voievod, dintre anii 1650-1653, desăvârșită de fiul său Ștefăniță Lupu voievod. De ce n-aș aminti și remarca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în cele din urmă a ajuns la mănăstirea Bârnova. Adevărul este că biserica Bârnovei a fost începută de Miron Barnovschi voievod înainte de 1629, anul mazilirii sale. Bucuria de a o sfârși îi revine însă lui Istratie Dabija voievod, care mântuiește înălțarea bisericii între anii 1661-1665. Lucrurile devin mai limpezi dacă citim uricul lui Miron Barnovschi voievod din 11 noiembrie 1628 (7137), care lămurește anul zidirii bisericii: „Io Miron Barnovschi Moghila voievod... Iată a venit înaintea domniei mele, Dima cămăraș (călăraș) de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de tăierea vițelului cel gras... 14 La Colegiul Tehnic nici nu se punea problema tăierii vițelului cel gras - cel puțin nu pentru Henry Wilt. Iminența vizitei celor de la CNAA de vineri, care - din câte se părea - urma să coincidă cu înălțarea din mormânt a răposatei doamne Wilt, provocase ceva similar cu panica. Consiliul de conducere se întâlnea într-o ședință aproape neîntreruptă, iar circularele circulau cu atâta furie, încât era imposibil să termini de citit una, că imediat te trezeai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
urmau să vină. Dar despre asta doar marea cometă care își etala, noapte de noapte, strălucitoarea ei trenă de paiete cosmice ar fi putut să spună dacă era așa ori ba. Însă... ea tăcea. 2. La Roma avea loc o înălțare mai puțin obișnuită spre ceruri. Curajoasa doamnă Blanchard se avânta entuziastă în cel de-al doilea ei zbor cu balonul. Un număr impresionant de oameni se extaziau cu totul copleșiți de importanța momentului, ca și de noua formă de comunicare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ca o întoarcere în uterul uriaș al pământului din care apăruse el, Iancu, urmașul Văcăreștilor. Se regăsea pe sine. Stătea față în față cu ochiul atent, blând sau mustrător al familiei sale. Își recunoștea dorințele, neliniștile, limitele, îndoielile, căderile și înălțările. Le mărturisea cu voce tare, ascultând apoi ecourile ca pe niște răspunsuri oraculare. În jur vedea numai o buluceală haotică prin clipa existenței. Înlăuntrul lui, însă, simțea o nevoie adâncă pentru o altfel de viață, pentru un alt rost al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
tare în poveștile Bibliei, nu cunosc extazul mistic și nici măcar iubirea. Sunt doar un visător și un nevrednic slujitor al Domnului. Îmi exersez singur și prea des umilul meu organ masculin, fără să înțeleg de ce mi s-a dăruit bucuria înălțării imediate prin el, dar și conștiința amară a căderii în păcat. Zbor și cădere cauzate de unul și același organ. Sigur că vreau să mă bucur de el, dar fără să devin robul lui supus până la crimă, așa cum a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
arzător dinlăuntrul ei, care îl sorbea tot mai adânc, ca să îl prindă apoi ca pe o pradă în colul arzător, în acel inel interior de foc. Mângâieri fără sfârșit, sărutări nesățioase, vârtejuri de plăcere. Și senzația, cu totul nouă, de înălțare a minții, de desprindere, de plutire în tărâmuri clare, prin spații de liniști depline. Clucereasa Elenca așeză încă o buturugă peste focul aproape stins și flăcările îmblânziră iar întunericul din jur. Trecuse de mult de miezul nopții. Își aminti că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
caldă recunoștință pentru ceea ce făcuse. Și făcuse multe, într-adevăr. Modernizase administrația publică, împărțise capitala în sectoare, înființase Poliția și Pompierii ca instituții, luase măsuri pentru pavarea unor străzi importante și pentru curățenia orașului, modernizase spitalele existente și contribuise la înălțarea altora după modelul celor rusești, trimisese tineri români la învățătură în Rusia, se îngrijise de reorganizarea Bisericii... Un singur lucru nu-i reușise: să clatine marele prestigiu de care încă se mai bucurau aici barba și ișlicul. În schimb, stârnise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dubios”. Nu îmi dau seama cum am rezistat acolo atâta vreme, deși pentru studenți nu avea prea mare importanță dacă cei de la conducere erau de dreapta sau de stânga, dacă erau șireți sau ipocriți. Fiecare zi de la cămin începea cu înălțarea solemnă a steagului. Normal că se cânta și imnul. Așa cum nu lipsesc marșurile din știrile sportive, tot așa nu se putea înălța steagul fără să se cânte imnul. Steagul se afla fix în centrul curții interioare, ca s\ poat\ fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sigur că era student... dar probabil că era din moment ce purta uniformă [i „Uniform\” i-a devenit în curând [i porecla. Spre deosebire de domnul care absolvise școala din Nakano, acesta era scund, rotofei, palid la față. Cei doi indivizi ciudați răspundeau de înălțarea steagului Hi no maru1 în fiecare dimineață. La începutul vieții mele de student căminist, mă sculam special dimineața la ora șase ca să privesc acel ritual patriotic. Cei doi apăreau lângă steag exact în momentul când la radio se dădea ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
oprea nimeni o oră-două. Trebuia s-o iau la fugă sau să adorm ca să-l fac să tacă. Se trezea în fiecare dimineață la ora șase cu Kimigayo pe post de ceas deșteptător, așa că nu se poate spune că ritualul înălțării steagului nu a avut nici un efect asupra lui. Se îmbrăca, mergea la baie, se spăla pe față. Îi lua teribil de mult timp să se spele pe față, încât ajunsesem să cred că-și scoate fiecare dinte din gură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dar nu-mi dădeam seama dacă e dimineață sau seară și nici nu-mi aminteam ce zi era. M-am uitat pe fereastră și am văzut că steagul nu flutură pe catarg, de unde am dedus că e seară. Era și înălțarea steagului bună la ceva! — Watanabe, ești liber acum? întrebă Midori. — Nu știu, ce zi e azi? — Vineri. — Dimineață sau seară? — Seară, bineînțeles. Ce straniu ești! A, uite, e șase și optsprezece minute. A, deci era seară! Mă întinsesem în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
omologi, în următoarea ordine: incisivi centrali, incisivi laterali, molar 1, canin, molar 2. În momentul în care arcadele dentare temporare sunt constituite și rapoartele ocluzale definitivate se determină și o primă dimensionare a etajului inferior al feței, fenomen denumit “prima înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare temporare au formă de semicerc și morfologia primară a dinților se modifică rapid datorită efectuării funcțiilor globale ale sistemului stomatognat. Se produce uzura dentară care asigură posibilitatea de proglisare a mandibulei și se realizează a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la 12-13 ani, când șirul dinților temporari este perfect înlocuit de cel al dinților permanenți. În această perioadă se produce rizaliza dinților temporari și eliminarea lor de pe arcada dento-alveolară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
susținută de nume sonore ale vieții academice și care nu cere eliminarea evoluționismului, ci, „pur și simplu”, îi opune o altă interpretare științifică. Deci, într-adevăr, două teorii... Genială, da, această invenție a „creaționismului științific” - conchide Bernard-Henri Lévy. Admirabilă, această înălțare la rangul de „știință” a ceea ce este întruchiparea însăși a superstiției și a imposturii. Există două teorii și puteți alege : este formula unui obscurantism luminat ; este actul de credință al unui dogmatism reconciliat cu libertatea cuvîntului și a gîndirii ; este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
teologic, poate, cea mai importantă însușire este accentul pus pe chestiunea legală că autorităților iudaice nu le era permis să trimită la moarte pe nimeni (18,31-32), fapt care, pe de o parte, garanta ducerea la capăt a răstignirii (adică „înălțarea” lui Isus; cf. 12,32), dar, pe de altă parte, putea fi o scuză care le atenua vina de a-l fi executat pe Isus prin mâna autorităților romane. Procesul lui Isus este menționat în trecere și în alte scrieri
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
acceptă doritor înalta oferire. Forma primitoare încadrează modelator, concretizează apelând la transcrierea prin ustensilele materiei, prin durități palpabile ce apelează simțurile corporalității umane. Astfel, pictura, sculptura, muzica, poezia, teatrul și alte splendori ale spiritului creator dăruiesc întru expunere profunzime și înălțare utilizând din plin resursele diversității materiale. Spre exemplu, fără concentrarea de substanță ușor prelucrabilă a lemnului majoritatea instrumentelor ce se reunesc în orchestră ar absenta. Fără duritatea moderată a pietrei sculptura cu greu și-ar concepe evoluția. Creatorul ordonează conținutul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cu extensia ei resurecționară mundanul cotidian de zi cu zi nu se poate consola. În acest sens, chipul boem al artistului aduce neliniște banalului social care dorește ca furtuna de spirit a unei entități individuale să nu aducă cutremurare și înălțare generală, extaz al purificării de materialitatea pragmaticului. Asemeni iubirii insuflate de tandrețea Erosului și tensiunea creației artistice rămâne neînțeleasă vulgului dinamicii cotidiene care nefiind capabilă să o anihileze încearcă integrarea de suprafață a prezenței sale enigmatice. Asistăm aici la aparența
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
încearcă integrarea de suprafață a prezenței sale enigmatice. Asistăm aici la aparența unei investiții ocrotitoare a mundanului social asupra paradigmei artei. În realitate, însă, muzeele, galeriile expozițiilor plastice, sălile pierderii spre absolut indusă de sunetul concertelor, toate aceste temple ale înălțării omului peste sine sunt tolerate de cotidianul social din dorința de a controla orice exces al spiritului avid de libertatea evadării spre grațiile veșniciei. Așadar, alături de reala dorință a multor semeni de a se întâlni cu ecourile edenice cuprinse în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a unei armonii supracosmice. Odată cu revelarea acestor evidențe mistice majore, se impune ca necesitate firească și fundamentală redirecționarea și reproiecția energiei spirituale a celui care se refuză imanentului spre transcendent. Bucuria descoperirii absolutului spiritual este urmată de fericirea extaziată a înălțării spre acesta. Tristețea realităților umane inserate fluxului istoric, neîmplinirile, continua alergare metafizică întru inutil și spectrul sumbru al disoluției fatale se arată acum ca stări ce-și pot prelungi efectul descurajant în faza începutului revelației mistice. Astfel, se explică pentru
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cea către transcendență. Elaborarea unui compromis existențial în care subordonarea metafizică a spiritului față de trup să alterneze cu cea a trupului în raport cu spiritul este, în acest context, exclusă clipele prăbușirii sufletești nefiind tolerate drept alternative ce trebuie să urmeze momentelor înălțării. Dimpotrivă, se intenționează reducerea fundamentală și excluderea finală a sincopelor de umbră spirituală, a insulelor de rătăcire și slăbiciune dionysiacă. Menajarea impulsiunilor corporale este postulată pentru trăirea mistică drept precedentul ce oferă elanul exceselor viitoare ale trupului care îi sunt
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
plenitudinea sa atunci când acest scop a fost atins. Este viziunea și experiența angelicului și demonicului, a pulsiunilor paradisiace și infernale, a prezenței divine izbăvitoare și a tentației șoptită din neguri șerpuitoare. În cutremurul extazului misticul înțelege gravitatea destinului uman, misiunea înălțării spirituale pe care omul trebuie să și-o asume dar pe care, cel mai adesea, o ignoră ratând intrarea și instaurarea apoteotică în sublim. Ne-omenescul ce răzbate prin chipul celui rău se rezumă pentru ateu la grotescul unei atitudini
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
al suferinței sufletești ci stânca ce se fragmentează întru ruinare sub eroziunea pulsațiilor negative care reverberează dinspre spirit. Aceste suferințe ale sufletului ce sunt numai de ordin spiritual reflectă poate, cel mai fidel, dramaticul paradox de neputință și totodată mereu înălțare ce caracterizează destinul sufletului uman ancorat în potirul de materii active denumit trup. Neputința de a împlini visul dar și impulsiunea ascendentă până la speranța și crezul realizării lui, incapacitatea de a controla menținerea spre o veritabilă iubire în magnetismul fascinației
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
deveni. Reculegera în fața capodoperei deschide, astfel, privirea ego-ului spre propriile valențe și posibilități, spre scenariile unei superiorități de gând, trăire și acțiune în care el poate fi ancorat într-un mod nebănuit. În acest sens, desăvârșirile artei ne dăruiesc forța înălțării peste propria limitare sufletească întru activarea energiilor potență și sub impulsiunea chemărilor hipnotice ale frumuseții ce coboară spre a lumina pașii sinelui aventurat în căutarea spiritului. Capodopera sau opera de artă sunt așezate ex-punându-se reculegerii admirative ca implozii metafizice a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]