4,240 matches
-
care, dacă credeți, vi le pot trimite ulterior. Altele s-ar mai putea găsi răspândite la cunoștințe comune, și În acest sens am să văd ce se poate recupera. În orice caz, după transcrierea materialului trimis, rog să-mi fie Înapoiat tot prin d-na sau d-l Lovinescu, oricum nu prin poștă. În legătură cu Întrebările puse de dvs. nu pot să vă dau vești prea bune. Nu cred că este cazul să se ceară o referință lui Demostene Botez care sigur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nu vă vor mai necesita documentele, să le predați D-lui Ciurea pentru Muzeul Fălticeni. Dacă poate veți găsi că unele din ele nu vor avea valoare meritorie pentru a rămâne Într-un muzeu, atunci vă rog, să mi le Înapoiați pe acele numai. Deci Dvs., D-le Dimitriu, veți fi acela care le veți selecționa. Eu Încă o dată vă rămân recunoscătoare și În admirația spiritului Dvs., deși tânăr, atât de perseverent Într-o chestiune unde e nevoie de atâta răbdare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
D-lui Ciurea. Rog să nu se supere, deoarece era o cursă mai dreaptă. Ar fi fost un ocol prea mare. Dvs. amândoi veți face cu ele, cele de cuviință. Dacă ceva nu e necesar, vă rog a mi le Înapoia. Mă bucur că voi ceti Monografia D-lui Ciurea , atunci când va fi gata. Eu o voi restitui imediat, după ce voi ceti-o. Cât privește capul În gips al „Muncitorului” („Apașul”, n.n.), va fi o Întârziere din cauza transportului. Ca Încheiere, vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la Fălticeni. O dată cu această scrisoare, primiți și invitația ei, cu 2 fotografii. Prin faptul că Începuturile ei se datoresc orașului nostru, cred că ar putea să doneze câteva lucrări recente, Muzeului fălticenean. Cum credeți? Eu v-aș ruga să-mi Înapoiați corespondența ei, cu cele 2 fotografii. Cred că nu vă sunt necesare. Adresa ei este: Iași, str. Talpalari 18, Piața Unirii. Eu vă mulțumesc pentru grija ce o purtați lucrărilor mele și pentru bunăvoința cu care menționați numele meu. În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Îmi pare rău, mai cu seamă că nu știu ce am făcut cu un volum de poezii scrise de ea, cu dedicație mie, pe care v-aș fi trimes-o Dvs. pentru Muzeu. Probabil am Împrumutat-o cuiva care nu mi-a Înapoiat-o. Prin munca Dvs. excepțională, cred că Fălticenii va avea Întâietate și cred că și lucrarea pe care trebuie să o prezentați va fi cotată... excepțional! Vă doresc sănătate multă și Încă multă răbdare (...). Iarna aci n-a fost frumoasă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
documente ce posed cu privire la A. Băeșu, În prezent vă trimit următoarele: 1) un articol bătut la mașină - care a apărut În ziarul „Reformatorul” din Piatra (poate rămâne la D-stră); 2) un articol scris de mână, pe care rog să-l Înapoiați. Tov. Balan mi-a spus că Învățătorul Gh. Sturzu din Com. Stremț - jud. Alba, Oficiul Teiuș, posedă un studiu biografic despre Băeșu - rămânând ca D-stră să apelați la el. În ceea ce privește fotografiile - Într-un viitor f. apropiat le veți primi. Când
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fost publicat de rev. „România pitorească” nr. 4/1989. Redacția ziarului „Zori noi” Îl socotise prea lung. La Centrul județean de creație populară am depusă de peste un an lucrarea manuscris Folclor din Lămășeni - 140 pag. Am cerut să mi-o Înapoieze. Mi s-a răspuns că va fi prinsă Într-un caiet melodic ce va apare În 1990. E posibil?! Informația a apărut și În „Zori noi”. Mulțumesc că nu mă dai uitării. Calde mulțumiri și doriri de sănătate d-lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că sănătatea, puterea de muncă și entuziasmul vă asigură participarea activă la atâtea și atâtea manifestații culturale. În perioada 6 15 nov. am urmat tratament balnear la Vatra Dornei În condiții nu prea prielnice pentru bătrâni ca mine. M-am Înapoiat pe 16.XI. Ceea ce a făcut să pierd ocazia de a vă Întâlni la Fălticeni. Poate Îmi dădeați ceva informații privitoare la posibilitatea publicării lucrării: Din istoria ținutului Sucevei În date și cifre Fiindcă lucrarea interesează - În primul rând pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
procură anevoios. Apariția 1933 a Psaltirei În versuri ca dată nu-i suficientă să fie completare la Psaltirea În versuri a mitropolitului Dosoftei. Încă odată mulțumiri și o caldă Îmbrățișare, M. Niculăiasa P.S. V. Demciuc nici acum nu mi-a Înapoiat lucrarea manuscris pe care o depusesem la 3/ X.1994. Ce zici? </citation> <citation author=”NITU Teodor ” loc=”(Suceava)” data =”10.XI.1971”> Stimate domnule Dimitriu, V-am căutat astăzi pe la Fălticeni și am regretat că nu am avut plăcerea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la lucrare, a răsfoit-o cu interes, a recepționat tot cu interes niște recomandări făcute parcă de tov. Toma și a cerut să i se lase lucrarea pentru a fi citită și iscodită. În timp ce Mărturiile fălticenene (subl. n.) au fost Înapoiate doamnei Butnaru pentru „a fi puse În ordine”, lucrarea aceasta a Ellei Istrati a fost deocamdată acceptată pentru lectură. Ce va mai fi se va vedea... Nu v-am scris mai de mult În această problemă pentru că doamna Butnaru a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și de scrisorile Agathei și-ți voi trimite matale, pe cele de interes public. Cu „Monografia Dragoslav” va mai fi un bob zăbavă, Întrucât, deși contractată cu M. Gafița - s-au făcut mari modificări În edituri și mi s-a Înapoiat ms., Întrucât „Dragoslav” e prea mic, ca să i se facă monografie . M. Gafița, cu care am vorbit, a fost revoltat și mi-a făgăduit, că În tot cazul Îl va lua el la noua Editură a Uniunii Scriitorilor al cărei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
a adus plăcute vești din Flt. și despre activitatea neobosită, pe care o duceți. Repet: sunteți pus de Providență la Galerie. Probă, că m-a interesat În deosebi, e și faptul, că am trimis-o și d-nei Ungureanu, care mia Înapoiat-o, mirându-se de așa activitate prodigioasă. Și acum să răspund pe puncte, spre a nu răpi din timpul matale (la mine e altceva, scrisorile matale mă Încântă, cu cât sunt mai lungi). 1) Cu Simion Kirileanu am fost prieten
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
excepție, înainte de război, cu a sa topografie a Evangheliilor, lucrare care n-a mai fost reeditată). Datarea pe scaunul curúl, localizarea pe un taburet. Poate că, pentru un creștin, aceasta reprezintă o precauție plină de înțelepciune. Când citești că Isus, "înapoindu-se din părțile Tyrului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii" (Marcu, VII, 31), îndreptându-se așadar spre nord pentru a se duce în sud, sau că a aruncat o turmă de porci demonici de pe înălțimile Gerasei în lacul Tiberiada
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ei este cel mai aproape Isus. Este surprinzător, căci cuvântul care se potrivește cel mai puțin cu imaginea lui este și cel care convine cel mai mult doctrinei sale. Bunul creștin este un evreu cinic. 2. Frații noștri musulmani Și înapoindu-se din părțile Tyrului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii, prin mijlocul hotarelor Decapolei. (Marcu, VII, 31) Și cetatea antică Arbela făcea parte din Decapolis, regiunea vizitată de vecinul galilean. Pe locul ei se ridică astăzi cel de-al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cuprindea vasul, războinicul cel bătrân își primea sfârșitul cu fruntea sus, între adâncimea cerului și a oceanului. A spus Menage că pe nedrept își închipuie unii că vorbele de spirit sunt numai o petrecere. Cărțile împrumutate în general nu se înapoiază: e mai lesne să le reții decât să ții minte ce cuprind. Unii oameni își repetă glumele și spiritele până ce le transformă în monedă ștearsă. *1 Abatele Voisenon: Sunt prostii pe care ar da mult un om de spirit. *1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înțelept”. După o lungă trecere de vreme de la venirea sa aici întâlni într-o zi în pădure o pasăre măiastră. „Pasărea l-a sfătuit să se întoarcă între oameni și Ștefan, luând îngăduința și blagoslovirea celor doi moșnegi, s-a înapoiat în țară”. Când era copil, spun alte legende, Ștefan bătea pădurile din jurul casei unde locuia împreună cu mama sa. Orfan, el învăța singur să mânuiască arcul. Într-o zi, când umbla ca de obicei prin pădure, i-a ieșit în cale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era o jale de nedescris în Polonia din cauza acestei nenorociri”. În ediția a doua a cronicii, revăzută și modificată, pentru a fi pe placul regelui, lucru remarcat și pus în evidență de Duzinchevici, redactarea cuprinde cu totul altceva: „s-a înapoiat din țara moldovenească în ținuturile regale ale Ruteniei, teafăr, fericit și victorios”. Teafăr nu era Ioan Albert, s-a oprit la Liov, după cum spune Wapowski, unde a stat până s-a însănătoșit. Nici fericit nu putea fi. Abia după ce a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce forță de muncă putea să ridice Benea o fortăreață, care să se compare cu un castel din Franța ? Mihul logofătul hiclenându-se, Ștefan îi confiscă moșia de peste 50 de sate. Chemându-l în țară, Ștefan îi făgăduiește că îi va înapoia satele Părtănoși și Onțești și „curtea care este pe Siret”. I-ar fi întors domnul dușmanului său o cetate, un loc întărit ? La 2 martie 1472, domnul îi întărește lui Ilie Huru comis, satul Huruești, unde avea curtea, satul Ochienii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când făcea perioada de pregătire la Direcția de Protocol, avusesem onoarea să îi dau unele sfaturi strict profesionale, firești pentru orice persoană responsabilă care pășea pentru prima oară în spațiul destul de restrâns și deosebit de pretențios al activității diplomatice. Ea se înapoia la post, după vacanța de vară. Era o doamnă trecută de cincizeci de ani, sobră, elegantă și cu un orizont cultural suficient de bogat. Am sosit la aeroport, la salonul diplomaților, cu o oră înainte de îmbarcare, după ce mă întâlnisem cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cel mai des de activiști, care parcă erau instruiți să uite că și cei oropsiți de ei erau ființe umane. În cursul după-amiezei, cred că după orele 15,00, colegul nostru Marin, de la sectorul privilegii și imunități, care tocmai se înapoiase din Piața Palatului, ne spuse că după plecarea din Comitetul Central a șefilor și după ce cineva strigase într-un megafon: "Să mergem la televiziune!", îndemnul fusese imediat preluat de toți protestatarii: "La televiziune, la televiziune". Marin ne asigură că în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
obține, în anul univeritar 1934-1935 o bursă „Mareșal Badoglio” pentru specializare în chimie biologică și chimie agricolă la Laboratorul de cerecetare a fermentațiilor Lazzaro Spallanzani aparținând de Institutul Superior de Agricultură din Milano și la Institutul Politehnic din aceeași localitate. Înapoiat în țară, Constantin Pântea continuă să lucreze ca asistent la Facultatea de Agronomie transferată în 1933 la Chișinău, participă la cercetarea științifică alături de prof H. Vasiliu, adună literatura și încearcă să valorifice experiența acumulată în Italia, în sensul elaborării unei
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
să recunoască apartenența Basarabiei la România (inutil, pentru că Basarabia se unise cu România în martie 1918), dacă România renunța la Tezaurul ei. Guvernul român a refuzat un astfel de târg: Basarabia era a României, iar Tezaurul trebuia să-i fie înapoiat conform actelor oficiale, care consemnau obligația expresă a Rusiei de a-l restitui. După al doilea război mondial, când U.R.S.S.-ul reanexase Basarabia, abordarea rusească s-a schimbat: rușii socoteau că România are niște datorii așa de mari față de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sudul Dunării amenințând, prin extinderea operațiunilor, Constantinopolul, punct strategic major. Tratatul de la Adrianopol, din septembrie 1829, este judecat astfel de ministrul rus Nesselrode: „Pacea de la Adrianopol a întărit preponderența Rusiei în Orient; a întărit granițele Rusiei; ...Moldova și Valahia sunt înapoiate Porții, pentru că noi, acuma, fără a întreține trupe acolo, putem dispune de acele provincii după placul nostru în timp de pace, ca și în timp de război”. Anexarea Principatelor Române a rămas un obiectiv principal al politicii externe rusești în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
teze principale: a) Germania să fie considerată răspunzătoare de evacuarea Tezaurului și, în consecință, dacă guvernul sovietic nu restituia Tezaurul depus la Kremlin, Germania să plătească României, ca despăgubiri, contravaloarea bunurilor aflate în Rusia; totodată, guvernul român se angaja să înapoieze Germaniei această contravaloare în momentul când Rusia sovietică avea să-i restituie Tezaurul; b) Marile Puteri ale Antantei, garantând României acest Tezaur în februarie 1918, aveau obligația să sprijine revendicările acesteia și să accepte formula propusă de ea, pentru a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sau parte din lăzile românești, la Nijni-Novgorod, Perm etc. și nu știe dacă toate au fost aduse înapoi". Totodată, Karahan a adăugat că cel dintâi ministru al României în Rusia se va putea ocupa de această chestiune, când „se va înapoia, desigur, guvernului român tot ce se va mai găsi". La 11 octombrie, în cadrul aceleiași convorbiri, delegația sovietică a introdus în discuție termenul de „tocmeală", mai exact recunoașterea frontierei Nistrului de către partea sovietică și renunțarea la Tezaur de către partea română: „Basarabia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]