87,487 matches
-
fost trimis la doctorantură la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, unde, în urma susținerii lucrării de doctorat, a primit titlul de doctor în Istoria Relațiilor Internaționale, în mai 1959. Imediat după aceasta, la 18 mai 1959 a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe. 2. Grade diplomatice și funcții în Centrala Ministerului Afacerilor Externe Referent șef relații (echivalent cu gradul diplomatic de Secretar III) la Direcția 1 Relații (U.R.S.S., Cehoslovacia, Polonia, Ungaria), 18 Mai 1959 1 Ianuarie 1961. 18
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
E. A desfășurat activitate diplomatică pe o perioada de 42 de ani (1964 2006) în Centrala M.A.E., la misiuni diplomatice ale României și în cadrul unor organizații internaționale din sistemul O.N.U. După absolvirea Cursurilor postuniversitare, a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe, la 1 octombrie 1964, la Direcția Economică, primind gradul de Secretar III, unde s-a ocupat îndeosebi de organizațiile economice internaționale; a fost responsabil în principal de legăturile cu organizațiile din sistemul O.N.U., care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a permis o mai buna cunoaștere a O.N.U. și U.N.D.P. (la New York), F.M.I. și B.I.R.D. (la Washington), ca și a unor organizații specializate ale O.N.U., cu sediile la Londra, Paris, Geneva și Roma. A fost încadrat funcționar internațional la Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (O.N.U.D.I./U.N.I.D.O.), la Viena (1967 1972), unde, în cadrul Secției de Coordonare a proiectelor de asistență tehnică, a avut posibilitatea să se familiarizeze, atât în domeniul relațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
munte. Datorita situației materiale precare a părinților săi, începutul studiilor școlare în sat, dar mai ales la oraș, a fost dintre cele mai dificile. Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. După terminarea studiilor, a fost încadrat pentru o scurtă perioadă la catedra de drept civil a aceleași facultăți. Primul contact cu Ministerul Afacerilor Externe îl are în anul 1963, când a fost admis, prin concurs, la cursurile postuniversitare de Relații Internaționale. I s-a oferit posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aflată în perioada respectivă pe agenda relațiilor internaționale. ` Este doctorand în Dreptul Internațional, cu tema "Nerecurgerea la forță în relațiile internaționale" In perioada 1965-2002, a lucrat, fără întrerupere, în Ministerul Afacerilor Externe în Centrală sau la Misiunile diplomatice. Inițial, a fost încadrat ca Atașat în direcția Relații Culturale grupul pentru acorduri culturale cu alte state. În această calitate, a colaborat, în mod inevitabil, cu instituțiile de cultură, știință, sănătate, sport ș.a Tot în aceasta perioadă a studiat arhiva M.A.E.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Tripoli, Cairo, Leopoldville, Casablanca, Tanger, Cape Town, New Delhi, Jakarta etc.), Expert juridic în delegația română condusă de vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnăraș, la negocierile româno-chineze (Beijing, martie 1978). Anul 1979 (martie): este îndepărtat din M.A.E. și se încadrează ca jurisconsult la Comitetul Național al Apelor. 1979 1984: participă anual la Comitetul C.E.E./O.N.U. pentru problemele apei de la Geneva. 1982 1984: negociază cu toți vecinii țării noastre Convenții bilaterale privind prevenirea și combaterea grindinei. 1981 1984 este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
temporar în Israel, asupra condițiilor și facilităților de a participa la alegerile parlamentare și prezidențiale din anul 1996. O parte din numărul foarte mare al cetățenilor români cu drept de vot (cca. 60.000 de muncitori cu acte în regulă) încadrați pe șantiere, răspândite practic pe toată suprafața Israelului, au exprimat dorința de a putea participa la vot (deși acțiunea avea loc într-o zi lucrătoare), solicitând sprijinul ambasadei române. Într-un elan patriotic și civic de excepție, întregul personal al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de presă, de definitivarea conținutului ediției în limba rusă a revistei "Orizonturi românești". În anii 1979 și 1980, a fost acreditat ca atașat olimpic al României la Olimpiada de la Moscova. În perioada 1984 1990, în Centrala M.A.E., este încadrat cu gradul de Secretar I, la Direcția Protocol, dar în septembrie 1987 este trimis, într-o misiune de trei luni, la ambasada României de la Helsinki și în noiembrie 1988, pentru alte trei luni, la ambasada României din Peru, în calitate de prim-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sa diplomatică s-a desfășurat pe o perioadă de 30 de ani, din care 15 ani la misiunile diplomatice ale României în străinătate și 15 ani în Centrala Ministerului Afacerilor Externe. În primii ani ai activității din M.A.E., încadrându-se în preocupările de atunci ale ministerului de a extinde aderarea României la cât mai multe organizații economice, a făcut un studiu despre Acordul General pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.), sugerând aderarea țării noastre la această organizație, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Române, în fruntea căreia se afla generalul Ion Vasiliu Rășcanu. În această perioadă, a participat împreună cu unitatea sa la dezarmarea și capturarea unor importante trupe germane, care încercau să se retragă, trecând prin Valea Prahovei. În februarie 1945 a fost încadrat în Regimentul "40 Călugăreni-Medgidia", de unde a fost lăsat la vatră cu gradul de sublocotenent către sfârșitul lunii mai a aceluiași an, imediat după încheierea păcii. În prezent, este veteran de război, având gradul de locotenent-colonel (r). În anul 1948, s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Universității București. De asemenea, în urma susținerii examenelor de specialitate, a obținut diplomele oficiale de traducător de beletristică din limbile engleză și franceză. După absolvirea cursurilor de specializare ale Institutului de Relații Internaționale, a fost admis în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, fiind încadrat la sectorul politico-diplomatic ce se ocupa de relațiile României cu statele din Orientul Apropiat și Asia, sector pe care avea să îl slujească până la sfârșitul carierei. Numirea sa la primul său post din străinătate se datorează, în bună măsură, academicianului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ca Șef de lot și apoi ca Șef de șantier, de la începerea construcțiilor până la punerea în funcțiune a Combinatului, în 1962. In noiembrie 1962, a intrat, prin concurs, la Cursurile Postuniversitare de Relații Internaționale. După absolvirea Cursurilor Postuniversitare, a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Externe, la 1 octombrie 1964, la Direcția Relațiilor Culturale, primind gradul diplomatic de Atașat, ocupându-se îndeosebi de relațiile culturale și științifice cu Italia și temporar cu Franța și apoi cu Spania. A luat parte la elaborarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cca. patru luni, timp în care a primit salariu de la M.A.E., s-a angajat la "Universitatea de Marxism-Leninism, de pe lângă Cabinetul de partid al Municipiului București, ca șef al Catedrei de relații internaționale. In primăvara anului 1974, a fost încadrat în minister cu gradul de Secretar III și repartizat la Direcția Cultură și Presă, al cărui director era cunoscutul scriitor și diplomat Francisc Păcuraru, urmat de marele diplomat Valentin Lipatti. I s-a încredințat sectorul, foarte important, al propagandei prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ca și la alte oficii) după circa doi ani a fost rechemat în Centrală. In primăvara anului 1980, a fost trimis cu o bursă de studii la Universitatea "LOMONSOV" din Moscova pentru perfecționarea în limba rusă. Sosit în țară, este încadrat la Direcția Protocol, având ca spațiu China, India, Indonezia, Japonia și Pakistan, contribuind la realizarea multor vizite la nivel înalt. In acei ani, au vizitat România și au avut convorbiri cu șeful statului și alte autorități române numeroși șefi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de tractoare în Kenya; s-a importat bumbac din Sudanactivități care au înlesnit înființarea de oficii diplomatice. În perioada 1968-1974, a fost numit Secretar economic I, șeful Agenției Economice din cadrul Ambasadei României Danemarca. La încheierea misiunii, în 1974, a fost încadrat Consilier I, în cadrul Direcției Relații Economice II țări dezvoltate din Europa Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. Până în anul 1992, a îndeplinit diferite activități: compartimentul de sinteză al direcției; urmărirea dezvoltării relațiilor comerciale și cooperării economice cu Franța; participarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
se referă la modul în care interacționează managerii unei companii, acționarii, angajații, creditorii, clienții și furnizorii, statul și alte grupuri de interese în cadrul strategiei generale a companiei și cea normativă, care se referă la setul de reglementări în care se încadrează aceste relații și comportamente, descrise anterior, respectiv legea societăților comerciale, legea valorilor mobiliare și a piețelor de capital, legea falimentului, legea concurenței, cerințele cotării la bursă etc. Administrarea riscurilor în vederea implementării sistemului de control intern, cu respectarea codurilor și politicilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ani, este sau a fost acționar al companiei, este sau a fost angajat al unui compartiment în relație cu compania; a primit sau primește o remunerație suplimentară din partea companiei în afara remunerației de director; are acțiuni la această companie sau este încadrat în planul salarial sau de pensii al companiei; are legături de familie cu consilierii companiei, directori sau personal de conducere al companiei; deține directoratul sau are legături semnificative cu alți directori implicați în alte companii sau compartimente; reprezintă un acționar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
personalului s.a. În prezent, în România, structura sistemului de control intern al unei entități publice cuprinde: controlul financiar preventiv - control ex-ante obligatoriu, stabilit prin lege, se efectuează a priori asupra operațiilor patrimoniale ale entității publice și se realizează de persoane încadrate pe funcții de controlor; controlul legislativ de conformitate cu reglementările legale, de bază și specifice realizat de compartimentul juridic al entității publice; controlul mutual - realizat, în plan orizontal, asupra lucrărilor primite și predate, efectuat în aval și în amonte; control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
astfel: Capitolul 2. Controlul intern 147 147 Nr. crt. Întrebări pentru autoevaluarea eficacității controlului DA NU A. SCOP 1. Avem o înțelegere clară a misiunii și a viziunii organizației? 2. Înțelegem obiectivele grupului nostru și modul în care acestea se încadrează în obiectivele organizației? 3. Informațiile de care dispunem ne permit să descoperim și să evaluăm riscurile? 4. Înțelegem bine riscurile pe care trebuie să le controlăm și gradul de risc rezidual acceptabil pentru cei cărora avem obligația de a le
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
misiunii sale, ceea ce înseamnă fixarea unei politici de acțiune. Înțelepciunea populară spune „cel care nu are obiective nu riscă să le atingă”, de aceea stabilirea obiectivelor trebuie să fie o motivație primordială a responsabilului funcției. Obiectivele stabilite trebuie să se încadreze în obiectivele generale ale controlului intern care sunt unanim recunoscute, și anume: calitatea informațiilor; respectarea directivelor; optimizarea resurselor. Responsabililor funcțiilor le revine sarcina respectării obiectivelor gene rale de control intern și pe lângă acestea ei vor defini obiectivele specifice misiunii lor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
piramidală a obiectivelor a căror totalitate concurează la realizarea obiectivului general; să fie măsurabile, exprimate în valori reale, posibil de atins, indicatori de activitate cantitativi sau calitativi ș.a.; să poată fi monitorizate prin sistemul de informare al managementului; să se încadreze în timp; să fie concrete, clare, să nu dea naștere la confuzii. Abaterile reieșite, față de aceste principii, constituie puncte slabe, disfuncționalități sau erori ale sistemului de control intern, instituit și aprobat de responsabilul funcției, tot așa cum absența obiectivelor activității este
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a răspunde cerințelor controlului intern, și anume: să fie fiabile (credibile); să fie ușor de verificat; să fie exhaustive; Capitolul 2. Controlul intern 203 203 să fie disponibile în timp util; să fie utile și pertinente. Sistemele de informare se încadrează în sistemul de comunicare al entității pentru informarea întregului personal, în funcție de necesități, și cuprinde: sistemul de control al gestiunii; sistemul de control bugetar; sistemul statistic de raportare ș.a. Auditorilor le revine sarcina aprecierii sistemelor de informare ale entității, atât din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor (pierderi, sancțiuni ș.a.) sau cu un nivel scăzut al bunurilor, însă auditorul intern trebuie să ajute la înțelegerea corectă și cuprinzătoare a acestui concept. Consiliul de administrație se va asigura de implementarea managementului riscului în organizație, astfel încât să se încadreze în strategia corporativă. Apariția unor riscuri de netolerat presupune un nivel corporativ scăzut, care trebuie analizat pentru luarea acelor măsuri de reîncadrare în strategia corporativă. Mulți consultanți de risc sugerează Consiliului de administrație să adopte primele 10-15 riscuri semnificative, specifice
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
lor profesionale, cât și a controlului intern, în vederea oferirii unor servicii performante pentru management (spre exemplu: dacă este o recesiune în România, va crește riscul neîncasării taxelor și impozitelor și în consecință trebuie să se reducă cheltuielile pentru a ne încadra în bugete până la sfârșitul anului). Auditorii interni trebuie să raporteze rezultatele activității lor managementului general și orice slăbiciune semnificativă descoperită pe parcursul desfășurării auditului. Cu toate acestea, auditorii se confruntă cu propriul lor risc: riscul de audit, reprezentat în figura 3
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ci mai adaugă și el altele. Marcel Ghiță 3.6.3. Controlul riscurilor Controlul riscurilor se realizează cu scopul de a transforma incertitudinile într-un avantaj pentru organizație, limitând nivelul amenințărilor. Orice măsură luată de organizație pentru controlul riscurilor se încadrează în cunoscutul „sistem de control intern”. Controlul riscurilor presupune realizarea următoarelor activități: tolerarea; tratarea; transferarea; încetarea; oportunități. Capitolul 3. Managementul riscului 257 a. Tolerarea riscurilor Riscurile pot fi acceptate fără să fie necesară luarea vreunei măsuri. În cazul unor riscuri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]