KorAP: Find »[drukola/base=încheietură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...125 >

3,105 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252

până acum. Papá e un bărbat nemaipomenit, mi-ar face toate poftele, m-a învățat tot ce știa mai de preț, îl ador. Dar e molâu și tot ce își dorește este să vină seara mai repede, să-și ungă încheieturile cu nămol, să se întindă în patul lui, în camera lui separată, cu o carte în brațe și motanul castrat Pisistrate la picioare. Suferă cumplit când trebuie să se ducă în toate vizitele plicticoase unde îl târăște maică-mea. Iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
își aducea cu gesturi la fel de încete și precaute telefonul cu fir foarte lung lângă el, îl muta de mai multe ori câțiva centimetri într-o parte sau în alta, până socotea că i-a găsit locul cel mai nimerit, lângă încheietura brațului său, își întindea mâinile în față, aplecându-se puțin înainte, se uita mai întâi la ferestrele de peste drum la care începuseră să apară funcționarii în pauze, cu țigările și bretelele lor înguste sau, pe măsură ce se făcea mai frig, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
ajuns vizitele-calvar în care nevastă-sa îl purta în fiecare săptămână. S-a declarat obosit, epuizat deodată de munca de la birou, a cerut o pauză de zece zile măcar în turneele pe la prieteni, aștepta cu nerăbdare seara, să-și ungă încheieturile mâinilor și picioarelor cu nămol și să se retragă în camera sa tapisată cu cărți, să citească și să asculte muzică, în timp ce Pisistrate îi toarce la picioare sau într-un fotoliu. Și probabil nimeni nu-i dădea mai multă dreptate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
de imaginea lor, atât de mică eram când au dispărut. Unchiu-meu a fost un bărbat energic, cu precepte morale foarte ferme, un zbir, cu toate că nu ridica niciodată glasul și vorbea întotdeauna cu calm. Era înalt, cu spatele drept, subțire, cu încheieturi delicate și trăsături fine, deși bine conturate, aproape dure, fusese Îmai era?) frumos, îmi era clar asta. Am simțit mereu în el un vierme care-l rodea, n-am aflat niciodată ce-a fost. Mătușă-mea se obișnuise să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
și însoțite de zâmbet, cu o voce care părea să intoneze psalmi, îi plăcea căldura căminului în care să asculte muzică, să se joace cu copilul, să citească enorm. De când dormeau separat, se retrăgea devreme în camera sa, își ungea încheieturile mâinilor cu nămol, un pretext să scape de vizitele în care îl târa nevastă-sa, asculta muzica și citea, cu motanul Pisistrate la picioare. Nevastă-sa deschidea rareori o carte, primea și întorcea vizite în care insista s-o însoțească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

nostalgie sexuală când am intrat în această clădire și gândul că aș putea s-o zăresc din nou sau chiar să schimb câteva cuvinte cu ea mi-a dat aripi la picioare și m-a făcut să-mi răsucesc grațios încheietura mâinii când am apăsat butonul pentru etajul al nouălea. În orice caz, astăzi chiar și eficiența modestă a doamnei Tonks era o perspectivă luminoasă: să fac tranzacții cu ea urma să fie o treabă din fericire necomplicată după negocierile cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
pe spate.Pe urmă a trebuit să-mi țin respirația. Asta a fost foarte rău. Pe urmă au vrut să-mi facă o analiză a gazelor din sânge și au căutat cu acul o arteră. Uite, aici. Mi-a arătat încheietura mâinii, care avea mai multe urme de înțepături. Probabil e greu s-o nimerești de prima dată. — Când te mută? am întrebat. — În curând, cred. Nu înțeleg de ce întârzie atât, a spus. Eu am spus: — Ți-au spus ce ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Arăta de parcă era atacată de șerpi. Avea: un tub de oxigen care-i ieșea din gură și din care porneau două tuburi mai mici, ondulate un tub atașat la o venă a gâtului un tub înfipt într-o arteră de la încheietura mâinii un tub ieșindu-i din vezica urinară un aparat de măsurat temperatura pe deget o perfuzie pentru lichide o perfuzie pentru antibiotice o grămadă de sârme și tuburi și pompe și console și suporturi și benzi și corzi, toate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

mult mai ușor să scriu așa, dar am fost deșteaptă și m‑am abținut. A suspinat de parcă treaba asta era atât de obositoare, Încât nu era prea sigură că poate rezista efortului, și și‑a aranjat eșarfa Hermès, Înfășurată În jurul Încheieturii ca o brățară. — Găsește‑o pe Natalie la Glorious Foods și spune‑i că prefer plăcinta cu rubarbă. N‑o lăsa să te convingă că trebuie să discute cu mine, pentru că nu trebuie. Și vorbește și cu Miho și ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
subraț În ultimele patruzeci și opt de ore. Și, cel puțin ultima dată când mă privisem În oglindă, nu găsisem nici o erupție facială masivă. Ceasul meu Fossil era Întors cu fața În jos, pentru ca marca să‑i fie lipită de Încheietură pentru cazul În care cineva ar fi Încercat să o citească, și o scurtă verificare cu mâna dreaptă m‑a convins că nu mi se vedea vreo bretea de la sutien. Atunci, care era problema? De ce anume se uita În felul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
și se Învârtejea Împrejurul corpului ei, Împingându‑i bustul enorm În sus și dând impresia că fata o să piară sufocată de proprii sâni de silicon. Diamante cât pumnul Îi atârnau din urechi și unul și mai și Îi scânteia pe Încheietura mâinii stângi. Părul Îi era decolorat cu perhidrol, ca și dinții, iar tocurile Îi erau atât de Înalte și de subțiri, Încât pășea de parcă ar fi jucat fundaș În NFL În ultimii doisprezece ani. — Dhraagii mei, sunt aatât de Încântaată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
ajute. Tâmpita asta pe care mi‑a trimis‑o e retardată mintal. Privirea mi s‑a Îndreptat spre fata cea tristă care se ascundea În hol, cu o Înfățișare la fel de Înspăimântată ca un hamster Încolțit, și care tremura din toate Încheieturile și se chinuia să nu izbucnească În plâns. Am presupus că Înțelege englezește, așa că i‑am aruncat privirea cea mai Încărcată de simpatie de care eram capabilă, dar ea a continuat să tremure. M‑am uitat prin cameră și m

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
consiliul sau președintele lui - tuturor celor prezenți pentru, ăă, această mare onoare. Știu că vorbesc În numele tuturor celor de la revistă atunci când spun că suntem cu toții onorați. Tâmpită ce eram! Mă bâlbâiam, trăgeam Întruna la „ăă...“‑uri și tremuram din toate Încheieturile și Începusem să devin deja conștientă că mulțimea Începuse să se agite. Fără un alt cuvânt, am coborât de o manieră cât mai demnă de pe podium și abia după ce am ajuns la ușa din spate mi‑am dat seama că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

-se. Apoi strigă spre Winnie: Așa mergi tu cînd ești cu Champion! Domnul Champion era maistrul fabricii, un om delicat, pe care fetele Îl cam terorizau. Așa faci tu. Te-am auzit! Și așa face domnul Champion. Puse figurina pe Încheietura brațului și o sărută pasional, iar apoi Își duse unghia Între picioarele ei, prefăcîndu-se c-o gîdilă. Winnie țipă din nou. Len continuă să gîdile figurina, rîzÎnd, pînă cînd o femeie mai În vîrstă Îi spuse tăios să Înceteze. Atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
de puful mustății. Acum se gîndi la odalisce cu funduri reversate. Puse o mînă pe piciorul Juliei, care era aspru, puțin păros, interesant la pipăit; fluierul piciorului era suplu și-ți făcea plăcere să-l ții În mînă. Pe osul Încheieturii ieșea În afară o singură venă, umflată de căldură. O studie, o apăsă și o văzu cum cedează; se gîndi apoi la sîngele care pulsează În ea și se scutură puțin. MÎna Îi alunecă de la Încheietura Juliei pe picior În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În mînă. Pe osul Încheieturii ieșea În afară o singură venă, umflată de căldură. O studie, o apăsă și o văzu cum cedează; se gîndi apoi la sîngele care pulsează În ea și se scutură puțin. MÎna Îi alunecă de la Încheietura Juliei pe picior În jos, și Începu să i-l maseze. Julia zîmbi. — E plăcut. Avea picioare late, lipsite de frumusețe - picioare de englezoaică, Își zise Helen; singura parte neatractivă a corpului ei, iar ea le dădea o atenție deosebită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Street, Începură să audă fanfara din Regent’s Park, la Început un sunet slab de zang și pa-ra-pa-pa care se umfla și dezumfla odată cu briza impalpabilă, ca rufele puse la uscat pe-o sfoară. Julia o prinse pe Helen de Încheietura mîinii, se copilări, prefăcîndu-se că o trage după ea. — Hai odată! Hai repede! O să pierdem parada! Își trecu degetele de-a lungul palmei lui Helen, apoi le lăsă să-i alunece. — Asta te face să te simți așa, nu crezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Întindeau pe pămîntul galben. Dar, În cele din urmă, panica nefericită scăzu În intensitate. Întunericul din ea se micșoră și se strînse. „Ce idioată ești! Julia te iubește. Detestă doar bestia din tine, monstrul ăsta ridicol... Își mișcă din nou Încheietura mîinii Încît să atingă insesizabil coapsa Juliei. Aceasta rămase nemișcată o clipă, apoi Își lipi Încheietura de a lui Helen. Lăsă cartea și se ridică În cot. Luă un măr și un cuțit. Curăță coaja Într-o fîșie lungă, apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
ea se micșoră și se strînse. „Ce idioată ești! Julia te iubește. Detestă doar bestia din tine, monstrul ăsta ridicol... Își mișcă din nou Încheietura mîinii Încît să atingă insesizabil coapsa Juliei. Aceasta rămase nemișcată o clipă, apoi Își lipi Încheietura de a lui Helen. Lăsă cartea și se ridică În cot. Luă un măr și un cuțit. Curăță coaja Într-o fîșie lungă, apoi despică fructul În patru sferturi și-i Întinse două lui Helen. MÎncară Împreună, uitîndu-se la copiii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
duse mîna să-i deschidă nasturii de la pantaloni, desfăcîndu-i unul cîte unul și apoi strecurîndu-și mîna Înăuntru. El gemu la atingerea degetelor ei și se contractă sub palma ei. — Oh, Viv, Cristoase, Viv, spuse el. Tighelurile chiloților lui Îi apăsau Încheietura mîinii și-i Împiedicau mișcările; nu mult după aceea, el Își vîrÎ mîna și n-o scoase singur de chiloți, apoi Își puse mîna ușor peste a ei, fără să-i dea drumul, stînd cu ochii Închiși În timp ce ea o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Îndreptînd iarba cu picioarele. În tot acest timp, mașina stătuse În soare. Ea se urcă și aproape că-și fripse piciorul cînd atinse pielea fierbinte a scaunului. Reggie se urcă lîngă ea și-i dădu batista lui - o Întinse sub Încheietura genunchilor pentru a se feri de arsură. După ce făcu asta, se aplecă și-i sărută șoldul. Ea Îi atinse capul, buclele negre, unse, scalpul alb care se zărea palid. Se mai uită la luminișul verde strălucitor și zise Încet: — Mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
scoase o cutioară de tutun. O trase firesc, de parcă o lua În fiecare zi, cînd, de fapt, o pusese acolo cu trei ani În urmă, și nu se mai uitase la ea. Tot atunci, Îi Închisese strîns capacul, iar acum Încheieturile și degetele Îi erau prea slăbite. Trebui să ia o monedă și s-o folosească pe post de pîrghie. Și cînd capacul slăbi, ezită din nou - ascultînd În continuare, temătoare, ca nu cumva să apară cineva din Întîmplare. Apoi deschise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Strand. Poți veni cu mine, dacă ții neapărat, pînă În Trafalgar Square. — Trafalgar Square să fie, se Înclină el. Îi oferi brațul. Ea nu vru să-l accepte, apoi se gîndi la minutele care treceau. Își puse mîna ușor la Încheietura cotului și o luară din loc Împreună. Avea un braț extraordinar de tare, iar mușchii i se mișcau sub degetele ei În ritmul pașilor. Așa cum lăsase să se Înțeleagă, străzile pe care intrară acum erau cam deocheate, cu un amestec

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
pînă la brîu, făcînd-o să tremure și udînd covorul. Prosopul era alb-gălbui și destul de subțire, ca un șervet de copil. Săpunul avea straturi cenușii În el. Dar Își adusese pudră de talc și Își tamponă cu parfum, dintr-o sticluță, Încheieturile mîinilor, gîtul, clavicula și spațiul dintre sîni. CÎnd Își puse rochia ușoară din crêpe și-și schimbă ciorapii fildecoși, de iarnă, cu cei de mătase, de culoarea pielii, se simți de parcă era În cămașa de noapte, ușoară și expusă privirilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
complex de garaje sub Dolphin Square, În apropierea Tamisei - avea podea din beton și pereți văruiți din cărămidă, și era În permanență frig. Hughes era Îmbrăcat Într-o haină neagră din astrahan peste uniformă și-și ridicase gulerul. MÎinile și Încheieturile, acolo unde ieșeau din mînecile lungi și voluminoase, erau palide, ca de ceară. Avea o fața subțire ca de fantomă, iar dinții Îi erau pătați de tutun. Purta o pereche de ochelari cu rame din carapace de broască țestoasă. Kay

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]