2,843 matches
-
Istrul înghețat (V 1) reia imagini din Tristele, V 10 ; atașamentul față de patrie (V 7) laolaltă cu dorul de casă și cu speranța în sosirea unei vești de la cei dragi (V 1) oglindesc sentimentele exprimate în Ponticele, I 3 ; imnul închinat frumuseților gliei italice și primăverii din ținutul natal (V 3) se află pe același plan cu elogiul din Tristele, III 12 ; epuizarea poetului chinuit de boală (V 1, 2) răsfrânge chinul zugrăvit în Tristele, III 3 ; îngrijorarea pentru soarta propriilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
patimi ca de-ale mărei spume ? (III 8). Finalul piesei aduce melancolica împăcare a lui Horațiu cu propria condiție de om supus vicistudinilor vârstei și de artist nepieritor. În chip semnificativ, meditația asupra curgerii anilor este cuprinsă într-o piesă închinată lui Horațiu, poetul latin mereu preocupat de goana ireversibilă a timpului, după cum o dovedesc multe din odele lui (I 7, 28, 37 ; II 3, 5, 7, 9, 14, 16 ; III 6, 23, 25, 29, 30 ; IV 1, 2, 4, 7
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care încerca zadarnic să-și evite soarta anunțată de oracol, precum și automutilarea, sancțiune a crimelor impusă chiar de cel ce le-a săvârșit. În schimb, drama lui Radu Stanca Oedip salvat (1947) ia drept model cealaltă tragedie a lui Sofocle închinată eroului, Oedip la Colonos, care prezintă încercarea bătrânului orb însoțit de fiica sa Antigona de a ajunge în locul unde își poate afla mântuirea, precum și apoteoza lui. Dramaturgul român păstrează unele date ale tragediei antice, de la decor la argumentele întrebuințate de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dreptate... Nu se poate trăi așa, ca un câine (p. 170). Asemenea lui Socrate și Platon, și Diogene este nevoit să admită că a greșit când și-a înălțat eșafodajul teoretic incapabil să reziste la confruntarea cu viața reală. Piesele închinate filosofilor atenieni sunt drame de idei în descendența celor alcătuite de Camil Petrescu, scriitor căruia Dumitru Solomon i-a consacrat studiul Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu (1958). Acestor trei creații teatrale în genul grav autorul le adaugă și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fi socotit un precursor al psihanalizei. Voințele se hrănesc din motivații psihologice diverse, ambigui, iar varietatea mișcărilor interioare constituie o sursă de dinamică a pieselor (p. 182). Dramaturgul cere smerenie pentru evitarea excesului, însă deschide și cariera voinței omenești superioare închinate datoriei, dreptății, sacrificiului (p. 183). Dincolo de meditația melancolică asupra libertății restrânse de unele limite de nedepășit ale condiției umane impuse de determinări biologice, sociale, psihologice, opera sofocleică aduce valori menite să reechilibreze viața în raport cu adevărurile comune (p. 183). Sentința „Așteaptă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Naghiu reiau prima secvență a Orestiei eschiliene, Radu Stanca, Nicolae Ionel și Vlad Zografi se întorc la una sau alta din tragediile lui Sofocle despre Oedip ; Dan Botta, Mircea Eliade, Paul Everac și Dumitru Radu Popescu recitesc operele lui Euripide închinate Alcestei, Ifigeniei și Medeei. Soluțiile alese de dramaturgii români în tentativa lor de a acomoda miturile străvechi la sensibilitatea modernă diferă și pot fi chiar opuse. De pildă, Iosif Naghiu și Vlad Zografi recurg la formula teatrului în teatru, prilej
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
preocupantă a bătrânei doamne îngăduia toate speranțele, iat-o, după zece ani, sănătoasă tun. Dacă expresia "sănătoasă tun", aplicată la o persoană ca ea, are vreun sens. Își plesnește enervat ziarul ca să-i aranjeze foile și își reia lectura. Omagiul închinat micului Om Mare care ne conduce, înjghebat de colegul lui un evreu ungur! -, îi face greață. Nu are răbdare să ajungă până la ultima temenea. La intrare, îmbrăcându-și paltonul, examinează imaginea reflectată de oglindă: un tip destul de bine ca înfățișare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu cheltuieli enorme, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Berlin, a avut un succes internațional, cu toate că alături de cîteva momente frumoase (maratonul, cursa de 100 de metri cîștigată spre marea supărare a Führerului de americanul de culoare Jesse Ownes), manifestarea a avut secvențe închinate "rasei stăpînitorilor", comparați cu eroii antichității, care nu au fost lipsiți de ridicol. În ajunul războiului, rasismul era exprimat în termeni de o violență și de o lipsă de umanism nemaiîntîlnite pînă atunci pe ecrane, prin filmul ca Evreul etern
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fără a prelua patosul cu care Nietzsche susținea superioritatea vieții umane față de lucrurile "moarte". În final, Case își descrie, plin de dispreț, trupul său ca pe "o bucată de carne" și nu există, în tot romanul, nici un cuvînt de laudă închinat trupului sau naturii. Scena cyberpunkului pare astfel să fie un mediu postholocaust în care natura a pierit: animalele sînt rare și unele specii, cum ar fi caii, au dispărut cu totul. "Natura umană" reprezintă pentru Gibson doar amintiri și sentimente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la Sf. Altar acea minune a minunilor care este transsubstanțiațiunea. În solemnitatea mistică a momentului, la sunetul clopoțelului de bronz care atrage atenția credincioșilor, întrucâtva repetăm același lucru și noi: „Uitați-vă la noi!” Iar mulțimea ne fixează și, chiar închinată, rămâne fixată cu inima spre persoana noastră. Dar, chiar și plecând de la puținele momente ale Sfintei Jertfe, în credincioșii buni este prezent un simț de admirație extatică față de persoana preotului; la fel cum există și în cei răi o privire
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Și, iată, Eu trimit asupra voastră pe Acela pe care Tatăl L-a promis» (Lc 24,49). 59. Isus își impune propria persoană Așadar, Isus își impune propria Persoană; El nu pretinde o admirație tradițională pentru ea, ci un act închinat perfecțiunii Sale divine: adorația; și, în virtutea persoanei Sale, își impune doctrina. „Toți marii maeștrii, filozofi și fondatori de religii - observa Monsabré - și-au bazat puterea învățăturilor lor pe rațiune, iar religiile lor pe o misiune divină primită; dar nici unul dintre
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
rezervă de a supune Congresului o propunere formală în această privință. [...] protocolul nr. 15 Ședința din 8 iulie (26 iunie) 1878 [...] Președintele zice că, în ultima ședință Caratheodory-pașa a supus Congresului o moțiune relativă la petițiunea arhiepiscopului Gherasim asupra monastirilor închinate. Textul acelei moțiuni este: „Considerând că diferendul între Sântele Locuri din Orient și România, relativ la bunurile închinate care, conform termenilor protocoalelor conferințelor marilor puteri ținute la Paris în 1853, 1859 și 1861 și ale conferinței întrunită ad-hoc la Constantinopol în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
iulie (26 iunie) 1878 [...] Președintele zice că, în ultima ședință Caratheodory-pașa a supus Congresului o moțiune relativă la petițiunea arhiepiscopului Gherasim asupra monastirilor închinate. Textul acelei moțiuni este: „Considerând că diferendul între Sântele Locuri din Orient și România, relativ la bunurile închinate care, conform termenilor protocoalelor conferințelor marilor puteri ținute la Paris în 1853, 1859 și 1861 și ale conferinței întrunită ad-hoc la Constantinopol în 1864 trebuia să fie regulat pe cale de arbitragiu, este până astăzi încă nerezolvat; Plenipotențiarii otomani roagă pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Barbu, Ion Cocora, Mira Iosif, George Genoiu, Ștefan Oprea, Marius Robescu, Carol Isac, Constantin Cubleșan, Paul Tutungiu, Bogdan Ulmu, Horia Deleanu, Nelu Ionescu, Florin Faifer, Mircea Ghițulescu. Cea de a doua carte, „Măștile lui Cronos" din 1995, un studiu monografic închinat dramaturgiei originale jucate pe scena Teatrului „Victor Ion Popa" din Bârlad, este prefațată de Valentin Silvestru. Autorul a numeroase cărți despre teatru, printre care „Teatrul românesc contemporan" din 1975, pentru care a primit Premiul Academiei, omul de teatru care a
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
riguros principiilor sale de preluare a tradiției și moștenirii culturale ne-a oferit acea cale luminoasă de realizare a idealurilor noastre profesionale, îndeplinind, în același timp, o datorie sacră față de bibliotecă și rostul ei. Măriuca Leonte Olga Grijincu O VIAȚĂ ÎNCHINATĂ CULTURII Într-o lume în care, fără certitudine, nu ar exista nici adevăr nici frumusețe, omul este hărăzit să-și exprime arta prin propria ființă. Arta pentru literatura critică, teatrologie și publicistică reprezintă muza prin care domnul profesor Teodor Pracsiu
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
Pleacă, Heribert, nu mai pierde nici o clipă! VII Pe locul unde astăzi, după ce se trece viaductul de dincolo de Titisee, se desparte un drum spre Lenzkirch, era pe vremuri o cărare umbroasă pe care pelerinii se Îndreptau prin pădure spre capela Închinată Sfintei Fecioare. Ducele Bertold, bătrânul, voise să Înalțe acolo o mare lavră, unde să aducă monahi de la Hirsau, pregătindu-și loc de Îngropare pentru el și familia lui. Apoi se răzgândise și clădise lăcașul de la Sfântul Petru. Regiunea i se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ceva mie, turistului ignorant, vânător de suveniruri și imagini. Cât de aproape am fost, oare, de SHRI SHIVA și ce mesaj mi-o fi lăsat Dumnezeu? La templul lui SHRI GANESHA. Parcurgând aceeași arteră comercială, am ajuns la un templu închinat lui SHRI GANESHA. Nu am fost surprins de mulțimea ce se descălța pentru a saluta și venera Inocența. Am intrat și noi. Ajuns în interior, privirea îți era atrasă de altarul auriu de pe peretele frontal, înfățișând o statuie a lui
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
contribuție a autorităților, l-au ferit de focul crâșmelor, iar băncile și societățile culturale și studențești de tipul „Arcașul” l au scos din ghearele cămătarilor și l-au îndreptat spre înainte. Poeți și prozatori, absorbiți de înalta datorie a scrisului închinat idealului politic, ideile promovate în ziarele timpului, i-au făcut pe oameni să se apropie, să știe să se apere, să reziste la înfruntări, să-și revendice drepturile cu maturitate, unii dintre ei, înrolați în Armata Română, printre care Lascăr
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe același dr. Valerian Șesan. * Omagiul Revistei Candela. Candela vechea revistă teologică și bisericească, publicată de profesorii Facultății de Teologie de la Universitatea „Regele Carol al IIlea din Cernăuți a apărut pe anul al 59-lea de la ființare ca volum omagial închinat domnului dr. Vasile Gheorghiu, profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuți și membru onorariu al Academiei Române. ... Colaboratori la acest volum omagial al Candelei, profesorii facultății noastre de teologie și cei mai distinși muncitori în via Domnului: V. Loichiță, N. Cotos
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cei mai distinși muncitori în via Domnului: V. Loichiță, N. Cotos, I. Zugravu, V. Șesan, S. Reli, M. Șesan, V. Prelipcean, O. Bucevschi, P. Procopoviciu, Oreste Tarangul și Șt. Slevoacă. (Din Junimea Literară nr.1-12/1939) * Candela, în numărul închinat savantului profesor Vasile Tarnavschi, una dintre somitățile științei ortodoxe, prof. univ. V. Gheorghiu, cunoscutul magistru al disciplinelor noului testament, publică un vast studiu asupra lui Irod Agrippa I. Astăzi când viețile romanțate în stil St. Zweig și E. Ludwig fac
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
științifică a colaboratorilor ei,, vrea să fie deci un organ de legătură între Cercul nostru și filologii din celelalte centre universitare românești...să stabilim un contact cât se poate de intim și viu cu fruntașii studiilor lingvistice din străinătate.” Volumul închinat lui Sextil Pușcariu „nu însemnează un popas în viața lui, ci doar o închinare adusă maestrului în calea pilduitoare-i și viguroasei sale ascensiuni.” - spune cercul de studii filologice, care la 1 iunie 1927 semna închinarea către magistru. Volumul cuprinde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
criticii lui Cumont, Wikander o propune pentru explicarea originii și naturii specifice a acestei mișcări religioase, tip sectă, numită „mithraism”, serie a formelor de cult occidental din aria Imperiului Roman (atât occidentală, cât și orientală), spre deosebire de formele de cult central-asiatice închinate zeului Mithra. Declinând în mod absolut originea iraniană a mithraismului (variantă pe care, de altfel, Cumont ar fi găsit-o îmbrățișând prea facil și necritic celebra aserțiune renană - lumea ar fi fost mithraică dacă creștinismul ar fi fost oprit din
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a fost publicată în actele congresului, Wikander a participat la aceeași secțiune tematică împreună cu tânărul pe atunci Jean Kellens, astăzi profesor la Collège de France, amândoi vorbind despre un subiect controversat până în ziua de azi - Mihr YaÍt (imnul din Avesta închinat lui Mithra). Cu această ocazie, Wikander a redeschis dosarul unui subiect de asemenea controversat - societățile secrete: „La congres S. Wikander a insistat asupra unei alte particularități a Mihr YaÍt. Acest yaÍt pare să implice o societate exclusiv masculină, asemenea misterelor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
împotriva imperialiștilor ațîțători la război și a lacheilor lor, Ura împotriva dușmanului de clasă și a trecutului burghezo-moșieresc, "Veghea": De veghe la pace și la cuceririle socialismului, "Praznicele", "Biserica protectoare" Partidul, "Paradisul terestru" Patria socialistă, "Mîntuitorul". Între autorii de imnuri închinate noii religii, adunați de Eugen Negrici în culegerea sa, merită enumerați cîțiva, spre aducere aminte: Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Nicolae Tăutu, A. Toma, Nicolae Dragoș, Adrian Păunescu etc. Se lucra cu sîrg, ca să folosim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să "strice" ideologic tinerele vlăstare ale construcției socialiste. Eliminat de la catedră, va susține diverse conferințe gen: Eminescu, poet al poporului sau A. Toma, poet combatant. Ultima, prezentată sub cupola Academiei în 14 februarie 1950, va fi inclusă în volumul omagial închinat acestuia, cît și ca prefață la traducerea în limba engleză a poemelor lui A. Toma. Pe poetastrul comunist îl va elogia ditirambic pe cel care și-a permis să rescrie Glossa și alte poeme eminesciene în variantă optimistă. Cu seninătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]