2,835 matches
-
de la George că nu el este autorul faptei rușinoase.Baciu simți “ca și când l-ar fi trăznit cu o măciucă în creștetul capului”.Năucit, se întoarce acasă, cu imaginea rușinii, ca o fiară în ochii căreia stăruie “burta ei încinsă cu bete tricolore peste zadiile sumese, o burtă uriașă, vinovată, urâtă, ațâțătoare, în care rușinea se lăfăie sfidătoare și trufașă”. Auzind țipetele Anei cauzate de bătaia crâncenă a tatălui ei, Ion încearcă o bucurie ciudată. Atât în cazul lui Baciu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
apă." Un bob de piper sărea mereu și în mătura împărătesei din basmul De-ar fi coroana la mine,/ Aș juca mai bine [Oprișan, I]. L-a înghițit și a rămas însărcinată, gestația durând nouă ani. Chiar dacă gravida s-a-ncins cu nouă cercuri peste burtă, tot n-a putut să nască. Împăratul le amenință cu paloșul pe cele trei dacă n-o ajută pe împărăteasă să nască. Pretențiile "ursăselor" se reduc "la o putină cu varză, un sac cu mălai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și a născut un fiu căruia-i pune numele de Pipăruș Petru, iar în basmul Tipăruș [Păun - Angelescu] o împărăteasă găsește un bob de piper în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că, "în povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Filip trece "un doftor de copii" ("un astronom foarte învățat care știa tot"), care stabilește o singură condiție pentru ca împăratul să poată avea un copil: el să fie socotit tatăl copilului. Când a sosit timpul să se nască, doftorul a încins pe împărăteasă cu cercuri de fier, ca să nu se nască în zodia aia și să se nască în altă zodie, ca să nu aibă moarte; însă n-a putut, și împărăteasa născu un băiat, care fu numit Alexandru". Romanul lui Alexandru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ș d-aci te lua... femea lăuza ș-o punea pă buriian c-așa ierea atuncia la noi te punea-m pat colo dacă te punea-n pat ț-așternea niște... o zdreanță dă rogojână niște buriian acolo șî te-ncingea femeea ști iinima... ț-o strângia cu brâuu șî stăteai trei zâle-acolo șî... d-aci venea moașa și te scula... după ursători c-așa să zicia atuncea te spăla moașa șî [...]." Constatăm aici atât rolul moașei, cât și importanța așteptării
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
frunze, leuștean, mărar), * un litru apă. MOD DE PREPARARE: Se curăță peștele de intestine, branhii, dar nu și de solzi. Se spală bine. Se curăță și se toacă mărunt legumele și verdeața. Se pune o plită la foc mic, se încinge bine, apoi se presară sarea grunjoasă în strat grosuț. Când sarea e fierbinte, se așează peștele deasupra. Peștele se întoarce la fiecare 2-3 minute. Între timp, se pune apa la fiert. Separat se prepară mujdei din usturoi și ulei și
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
DE PREPARARE: Filăurile de pește se taie de două ori de-a lungul, astfel ca la capătul mai lat să rămână unite. Apoi cele trei fâșii obținute se împletesc ca o coadă. Se fixează cu scobitori. Ceapa se toacă. Se încinge untul, se înăbușă ceapa, se adaugă coaja de portocală și mărarul, se stinge cu vin, apoi se adaugă supa de pește și se dă într-un clocot, apoi se lasă să fiarbă acoperit, la foc mic, circa 5 minute. Jumătate
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
amestecă ceapa cu pâinea bine scursă, usturoiul, carnea tocată, oul, sare și piper, după gust. Se modelează chifteluțe, care se trec prin făină și se prăjesc pe ambele părți în 100 ml ulei încins. Se scot pe o farfurie. Se încinge într-o cratiță uleiul rămas. Se adaugă o linguriță făină și se toarnă treptat bulionul dizolvat în 250 ml apă. Se amestecă rapid cu dosul lingurii de lemn, pentru a împiedica formarea de cocoloașe. Se fierbe sosul împreună cu boabele de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
pun la fiert în coajă, în apă ușor sărată, timp de 15 minute. Se scurg, se lasă puțin la răcit, apoi se curăță și se taie rondele groase de 1 cm. Se taie baconul în fâșii, iar ceapa julien. Se încing într-o tigaie 50 ml ulei. Se călesc puțin fășiile de bacon, apoi se adaugă ceapa și cartofii. Când ceapa devine translucidă, se ia tigaia de pe foc și se presară cartofii cu sare, boia și piper. Se opăresc ciocănelele
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
cu roșii și cârnăciori (rețetă din zona localității Scânteia, Iași) INGREDIENTE: * ceapă, * roșii, * cârnăciori, * bulion, * ulei, * orez cu bob lung, * supă de legume, * piper, * parmezan, * sare * frunze de busuioc. MOD DE PREPARARE: Se toacă ceapa. Roșiile se taie cubulețe. Se încinge uleiul și se prăjesc de jur împrejur cârnăciorii. Se scot, se călește ceapa. Se adaugă bulionul și orezul și se călesc. Se stinge cu supa de legume. Se adaugă roșiile, sare, piper. Se lasă la fiert 15 minute și se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
dă la cuptor să fiarbă înăbușit, la foc mic, vreo patru - cinci ore. În acest fel, oasele se vor macera. Se curăță ceapa, se taie jumătăți și se lasă într-un castron cu apă rece vreo jumătate de oră. Se încinge uleiul într-un ceaun mare, se adaugă toată ceapa și se acoperă cu un capac. Se lasă până se înmoaie, nu foarte mult, apoi se scoate cu spumiera și se lasă să se răcorească. Ceapa nu se va rumeni deloc
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Crema: Se pune la fiert la foc mic laptele împreună cu margarina (sau untul). Se adaugă 5-6 linguri făină de grâu, zahăr după gust și cacao. Din cocă se taie șuvițe, se modelează cornetele pe formă și se pun în ulei încins pentru a se coace. Se scot de pe forme după ce se coc și se umplu cu crema preparată anterior. Prăjitura Hindenburg (rețetă din localitatea Miclești, Vaslui) INGREDIENTE: * 300 grame făină, * 200 grame unt, Un plic zahăr vanilat, * Jumătate linguriță de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
tos. Compoziția de zahăr și semințe se așează peste primul strat de aluat, apoi se așează și cel de-al doilea strat de aluat și se presează cu mâinile pentru a face aluatul cât mai compact. Se introduce în cuptorul încins la 180 °C și se coace până când fideluța devine aurie la suprafață, se toarnă siropul uniform deasupra și se lasă să se răcească. Se taie bucăți și se presară fistic deasupra. Pentru sirop se procedează astfel: într-o crăticioară se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
gazonului va avea valori cuprinse între 22-24 0 C. Acest aspect se poate pune ușor în evidență prin diferențele de temperatură dintre zonele verzi și aglomerările de construcții, sau dintre zonele verzi și zonele deschi-se, lipsite de vegetație, care se încing în zilele toride de vară și sunt expuse temperaturilor foarte scăzute iarna. Viteza vântului sau viteza de deplasare a aerului, este ameliorată în special de arbori și arbuști, și în principal de speciile cu frunziș sau coroană densă sau cu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
una mică, la capătul unui pix, pentru scris urgent noaptea), o lumânare și două feluri de chibrite. După cum, doar cei care țin la mine fără să pună condiții gustă momentul când, istoviți după vreun urcuș, poposim într-o poiană și încingem un prânz pentru care am transportat fața de masă în carouri portocalii, șervețele, tacâmuri și veselă asortate. Numai cine mă iubește ca atare simte câtă dreptate am să târâi după mine trusa tehnică pentru situații extreme (un mic fierestrău, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
frământatele pământuri ale Moldovei și, mai ales ale Vasluiului, unde semnul cerului a făcut să aibe loc cea mai clară victorie împotriva cuceritorilor, scria poetul vasluian Ion Enache, pe aceste frământate dealuri de pâine, în locuri limpezite de frunze, se încingeau horele, cămări și beciuri cu gusturi de mulțumire adresate Soarelui care are bunul simț de a răsări în fiecare zi, sugerându-ne să avem și noi bunul simț de a perpetua această istorie românească a gesticii Dansul”. 4 Un trandafir
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
pe sub bolta de piatră. După ce trec de poarta de fier a vechii Case Altemberg sunt salvată, căci am ajuns în alt secol, în altă poveste. Sub cortul ridicat din stinghii de lemn, un pletos cu șorț de piele bate fierul încins pe nicovală. Altul dă cu rindeaua pe lemnul unei uși, apoi lăcuiește de zor un dreptunghi cât un biscuite. Un munte de saci de cărbuni, printre care mișună tinerii cu cămăși albe, veste negre și pălării. Sunt transpirați, strigă unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
prezentate de Ion Barbu, Șerban Foarță și Robert Șerban, la librăria Humanitas „Joc Secund“. Miercuri, în buricul săptămânii, lumea din Banat nu așteaptă decât să vină odată furtuna. Din cauza moțăielii generale provocate de încălzirea globală și a caniculei din creierele încinse de monitoare, numai de poezie nu-i ardea timișoreanului de ziua Statelor Unite. Doar că nici 4 iulie și nici zăpușeala dinaintea potopului nu te pot ține departe de-o vorbă mishto de-a lui Foarță, poetul, eseistul, traducătorul, textierul, profesorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
se îmbăta, a se îmbâcsi, a se îmbiba, a se îmbolnăvi, a se îmbunătăți, a se împrospăta, a se împuți, a se înăcri, a se înălbi, a se înăspri, a se încălzi, a se închega, a se închista, a se încinge, a se încorda, a se încovoia, a se încreți, a se încurca, a se îndesi, a se îndoi, a se îndulci, a se înfrumuseța, a se îngrășa, a se îngreuna, a se îngroșa, a se înjumătăți, a se înmuia, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu Ioana se încheagă tranz.: Ion încheagă o relație cu Ioana part. închegat, -ă nom. închegarea, închegatul A SE ÎNCHISTA Gândirea lui Ion se închistează tranz.: Regulile îi închistează gândirea lui Ion part. închistat, -ă nom. închistarea, închistatul A SE ÎNCINGE Focul se încinge în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încheagă tranz.: Ion încheagă o relație cu Ioana part. închegat, -ă nom. închegarea, închegatul A SE ÎNCHISTA Gândirea lui Ion se închistează tranz.: Regulile îi închistează gândirea lui Ion part. închistat, -ă nom. închistarea, închistatul A SE ÎNCINGE Focul se încinge în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relație cu Ioana part. închegat, -ă nom. închegarea, închegatul A SE ÎNCHISTA Gândirea lui Ion se închistează tranz.: Regulile îi închistează gândirea lui Ion part. închistat, -ă nom. închistarea, închistatul A SE ÎNCINGE Focul se încinge în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. închegarea, închegatul A SE ÎNCHISTA Gândirea lui Ion se închistează tranz.: Regulile îi închistează gândirea lui Ion part. închistat, -ă nom. închistarea, închistatul A SE ÎNCINGE Focul se încinge în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
patrie”. Dar ce vină aveam noi ? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, sublocotenentul în rezervă Cireș Stelian. Acesta a rugat pe comandantul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu ea pe sub cămașă, ajungând cu bine la Huși, salvând astfel onoarea regimentului, onoarea noastră ca ostași. Era începutul calvarului României Mari, în fatidica vară a anului 1940. De nedescris, necuprinsa disperare a dezastrului nostru național!” Dar ce vină avea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu sînt mai multe, dar converg către ele, șoim peste prăpastie, a cîmpului oglindă mai diafană ca apa!, morminte străvezii Dan Stanca, dealurile perioade în fraze CFR, țin minutele, Buhăești firescul dintr-un joc respectat îl anticipă, pe fereastră aer încins din locomotivă, luciri uleioase și pe brazii creuzotați, calul pintenog de trei picioare, haina pădurilor metaforă și pleonasm, dar ne îmbrăcăm în zdrențe, tot ce-am putut noi înțelege, Săracă Țară de Sus / Toată faima ți s-a dus / Acu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]