2,268 matches
-
ține piept unei asemenea hoarde. Sunt florile pământului, spune el cu căldură. Ei sunt viitorul Moldovei! Prin ei, suntem și noi nemuritori... Intră Alexandru. E înarmat, transpirat, obosit. Iaca, alt viitor... Poftește-ncoace domnul meu! spune Ștefan brusc și se încruntă, devenind sever. Ce mi-a fost dat să-mi rușineze auzul?! La "Întrecerile vitejești de pe Direptate", ai fost învins la lupta cu sabia! Ce ai de spus în apărarea domniei tale?! Alexandru se încruntă și seamănă și mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
meu! spune Ștefan brusc și se încruntă, devenind sever. Ce mi-a fost dat să-mi rușineze auzul?! La "Întrecerile vitejești de pe Direptate", ai fost învins la lupta cu sabia! Ce ai de spus în apărarea domniei tale?! Alexandru se încruntă și seamănă și mai mult cu Ștefan: N-am fost învins! Am fost al doilea! Al doilea tot învins se cheamă! Un Domn trebuie să fie, în toate și totdeauna, primul! La călărie, la halka, am fost primul... Și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Au nu v-a învățat Domnul vostru să nu vă plecați fără doar la sfintele icoane? Ridicați-vă! Vă ascult! Tăcere... Stau cu ochii pe opincă, nu mișcă, nu îndrăznește nimeni să ia cuvânt, numai frământă căciulile mormăind... Ștefan se încruntă, asprește glasul, repetă: Vă ascult!! Slo... slo... slobozește-ne Doamne... bolborosește un tânăr cu ochii albaștri. Ceee?!?! sare Ștefan ca ars, uluit de ce auzise, dar nu pricepea. Slo.. slo... slobozenie, mormăie voci înăbușite în căciulă. Să vă slobozesc?!?! De la oaste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-l taie. Ștefan mânios-mânios, gata să poruncească pedeapsa, se stăpânește, respiră adânc, tușește și izbucnește într-un hohot de râs batjocoritor: Ce zici, mă, țâcă?! Fugi?! Ai?! Fugi?! Știi tu, pentru vorba aista, ce osândă ți se cuvine?!?! se încruntă vocea Măriei sale. Un murmur de voci înspăimântate, înăbușite în căciuli: Iertare!... Iartă-l Doamne!... Îndură-te de tinerețile lui!... Iartă-l Doamne! se milogește Toader. E necopt... Nu știe ce spune... Știi, mă?! îl întreabă Ștefan, sever. Știi?! Năică, palid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
înviat din morți, cu ochii lui albaștri luminoși, îi zâmbește îngânând: Vin... vin Măria ta... Vin Să trăiești Doamne! dă Toader să-i sărute mâna iar. Să trăiască Ștefan Vodă!! strigă țăranii. Stați-stați, că nu s-a terminat! spune Ștefan încruntându-se. Pentru... pentru obrăznicia de a-l fi înfruntat pe "Măritul Ștefan Vodă", poruncesc... Oamenilor li s-a oprit respirația. ...Poruncesc! Să i se dea numitului Nae-Năică: zece bice la spinare! Un răsuflet de ușurare, trece prin țărănime. Ștefan continuă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ne batem, nu oricum, ci până la moarte să ne batem! Nu știu de ce, ne era inima ușoară. Poate... poate pentru că îmbrăcasem cămașa morții... Aveam și bănuțul cu noi, zîmbește el, apoi își lipește fruntea fierbinte de stânca rece și se încruntă. Osmanlâii, cu iataganele, se prăvăleau peste noi. Ce mai zburau capetele, cu turban cu tot... Ce mai răcneam! Sictiream! Înjuram și tăiam! De cele lumești, de cele sfinte, înjuram! Nu mai pridideam tăind la turcime! Mare tăiere am făcut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
despre consiliu au făcut-o sub impactul momentului sau peste ani din amintiri, sau din ceea ce au povestit cei care au participat. Duca Îl descrie ca fiind lapidar, tăios, energic, dar pe când la Sinaia era solemn și profetic, acum era Încruntat și crispat de mânie, Îl prezintă ca pe unul pe care nu-l interesează cine va Învinge, ci cu cine trebuia să mergem, chiar dacă ar fi fost să fim Învinși. „Din acest război va ieși sau hegemonia germană sau hegemonia
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mult mai binevoitor îi susura: «Calvarul și crucea dumneavoastră este acolo sus, la San Zeno in Monte. Acolo vă vrea Dumnezeu!». În toropeala dintr-o noapte agitată, pătrunsă de suferințe fizice și morale - continuă don Giovanni, închizându-și ochii și încruntându-și fruntea ca cum și-ar fi reținut amintirile din trecutul său - am avut un vis care mi-a fost de mare ajutor pentru a înțelege și a accepta voința lui Dumnezeu. O rază de lumină a sfâșiat întunericul profund
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Statele Unite și din America de Sud. Se deschideau pretutindeni cluburi de dans unde jazz-ul negru întovărășea tangourile, one steps, shimmies, ale căror zvîrcoliri cu pași dificili, spre uluirea vechilor generații, obișnuite cu valsul, erau definite de Clémenceau: "Dansuri a căror complicație încruntă fețele și înveselește fundurile". Pe lîngă trepidația tinerelor vieți scăpate de amenințarea morții, capitala Franței, într-o atmosferă de glorie și de mîndrie națională, era locul de întîlnire a tuturor somităților din lumea întreagă, conducători de armate și de state
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
această maculatură anti-românească oamenilor noștri politici, omului de pe stradă, și să zică: "Iată cum este tratată România de prietenul și aliatul italian!". La care Mussolini, după cum îi era obiceiul, cînd era pus în fața unui adevăr neplăcut, privea spre fereastră, strîngînd încruntat din dinți. Dar acest mutism, elocvent prin sine însuși, nu era singura concluzie. Pe zi ce trecea, era tot mai limpede că jocurile erau făcute și că Italia, înăsprindu-și gesturile, mîna o acțiune gîndită și susținută, al cărei pivot
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de-i refuzat, iute va aduce ușurare". To Miss Hoyland. 1768 / Către dra Hoyland. 1768 - "Tu ești substanța mea, iar eu sînt umbra ta"; De la tine doar eu îmi iau ființa"; În surîsul tău trăiesc, sînt liber; Cînd tu te-ncrunți, eu trebuie să mor". Epistle to the Rev. Mr. Catcott / Epistolă către Părintele Catcott - "nour învăluitor precum o mantie"; " Inspirația, pururi ascunsă-n noapte"; " Dacă favoruri tu ai dat Păgînului, Turcului sau Jidovului, / Spune, n-a avut oare chiar și
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
să mă însoțești la cursul de macrame", ai spus încet doar atât: "Pare nostim", apoi ai schimbat vorba. Nu cred că voiai într-adevăr să vii. Am dreptate?" 2. "Adineauri ai spus că-ți place munca ta, dar te-ai încruntat. Asta înseamnă că există în ceea ce faci și lucruri bune și lucruri rele?" 3. "Căști într-una; mă întreb dacă nu cumva ai vrea să mergi acasă. Am dreptate?" Dacă nu am ajuns la nici o concluzie, putem să-i spunem
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
numelui viteazului războinic grec, conducător de oști și bun strateg (Agamemnon) cu Dandanache, care sugerează încurcătura, dandanaua. “Caragiale scria în tăcere și adeseori spunea că se simte sub imboldul unei puteri străine.Compunând,construia dialogurile vorbind tare,zâmbea sau se-ncrunta...Muncea neîntrerupt până termina convingerea ca le e superior celorlalti.opera.În tot acest timp era încruntat,febril și ursuz.Când termina, era adesea intoxicat de tutun și cădea câteva zile într-o stare de somnolență pașnică...” Sursele comicului * Comicul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
m-a ținut opt luni de zile la camera 8 reduit. Acolo, iar am avut de suferit... La un moment dat, eram bolnav și ne scosese la plimbare, și i s-a părut lu’ Iamandi, un caraliu, că m-am Încruntat la el, și când să ne bage Înapoi În cameră, mie mi-a schimbat direcția și m-a luat să mă ducă la o cameră din asta neagră, unde pereții erau uzi, cu șiroaie de apă pe ei. La camera
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
strecura În suflet o mică recunoștință pentru tot ce ați făcut pentru mine. Aceeași recunoștință o port În sufletul meu și D-lui V. Ciurea, care m-a Îndemnat să fac bustul „Maior Ioan” pentru Fălticeni (...). meu, le-ar fi Încruntat privirile, le-ar fi adus aminte de ritmul muncii mele, ritm la care n-au visat niciodată, dar nici nu s-au străduit să-l atingă. 128 La 3 martie, s-a stins mama mea. O perioadă grea, când am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vorbi primul Iftode. Urmă Ion Ceaușescu, emoționat ca un elev timid la primul examen. Încurcă tabelele, confundă tonele de produse cu milioanele de dolari ce prevedea că se vor obține din export. Secretarul general stătea în continuare mut, dar mai încruntat la auzul celor încurcate de frățiorul ministru. Își sprijini fruntea în palmă și rămase așa până la sfârșitul expunerii făcute de Ion Ceaușescu. începură întrebările către președinte. În acel moment apărură doi oameni ce țineau în mână un microfon legat la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Și ce o să mai pierzi... Ceea ce am pierdut? — Da, spuse Profesorul cu convingere. Da, tot ce ai pierdut se află acolo. 26 La capătul lumii Centrala electrică Când i-am spus bibliotecarei că voiam să vizitez centrala electrică, s-a încruntat. — E în pădure, spuse ea îngropând cărbunii încinși în coșul cu nisip. — E la intrarea în pădure. Paznicul a spus că nu e nici o problemă dacă merg până acolo. Nu știi niciodată ce-i în capul Paznicului. Chiar dacă-i la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Înecate În șuvoiul ironico-satiric ca niște figuranți meniți a sublinia doar formidabilele piruete ale protagonistului. La fel se Întâmplă și cu publicul fictiv ale cărui voci se aud din Întuneric, În regie ionesciană, amintind de Scaunele: naratorul vorbește, dansează, se Încruntă, vituperează, glumește, brodează etc. de unul singur, Într-un one man show “Înălțat la cer”, grijuliu mereu de a nu fi ajuns din urmă de sine Însuși, speriat la gândul că, Întîlnindu-se cu sine, dublul său l-ar obliga să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
renăscând. Ea comunică, prin tonul cu care îi rostește numele, cu străinul. "Astfel, dacă strâmbând din nas și scuturând capul, el refuza să ia un medicament sau să mănânce ceva, ea pronunța numele lui Cleen cu o forță gravă, imperioasă, încruntându-și sprâncenele, cu o privire fixă și severă de parcă ar fi spus: Ascultă și nu mai fă mofturi!". Ea îl inițiază în abc-ul limbii obligându-l să pronunțe corect bicchiere, letto, seggiola, finestra ..., corectând propensiunea acestuia de a folosi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prezentatoare de televiziune cunoscută, Alessandra Stoicescu, care era foarte grațioasă, foarte decentă, foarte la locul ei. În clipa când a fost trecută pe post de moderator, a înțeles că rolul ei trebuie să se schimbe. Și a început să se încrunte, a început să dea cu tifla, a început să întoarcă replica pentru că a simțit că asta se cere. Doamna Lovinescu ar fi fost uimită să vadă în ce direcție merg lucrurile, dar, până una-alta, asta pare să fie direcția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a orașului, până când ajunsese înăuntrul sectorului comercial al acestuia. Trei minute i-au trebuit lui Marriott ca să ajungă la braseria Mătușii Mary. Se instală comod la masă și, când veni chelnerița, o întrebă: - A venit Judith? Fata clătină din cap încruntându-și puțin sprâncenele, ezită și apoi spuse: - Scumpule, știi prea bine că domnișoara Judith nu mai mănâncă la noi. Marriott zâmbi, dar era supărat pe el însuși. Întrebase de Judith pentru că, ei bine, nu putea să se hotărască pentru ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
fost amnezia, dar când ai început să ieși din ea, te-ai confruntat cu altă problemă. În mintea ta, trecutul a fost important. Nu am putut să-ți rezolv sentimentul de vinovăție. Așa că ai căutat răspunsul în viitor - Blandar se încruntă. - Spune-mi încă o dată partea aceea. Sună ireal pentru mine. Dar tot nu pot descoperi punctul nevralgic. Era ca și cum ar fi tras de o draperie într-o cameră secretă, ca și cum devenea îngrozitor de suspicios în sinea lui, iar acest sentiment se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
să aibă vârstă și nici nu trăiesc în universuri cunoscute. De o frumusețe nepământeană, cu bucle angelice sau codițe strâns împletite, cu picioarele goale sau pantofi de lac, tac, privesc, împrăștie bile colorate pe o podea de lemn, visează, se încruntă, desenează, așteaptă sau își poartă la piept ursulețul de pluș. Uneori copilărie, alteori maturitate deformată, stranie, cumva erotică. Sentimente în Photoshop. Aer de tablou. Subiecții ei sunt, toți, copii ai prietenilor „Am studiat pictura. Încă mi-e dragă, dar mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
părea ciudat că ea era cea care îmi spunea mereu „Zâmbiți, vă rog“, cu un ton de parcă ar fi zis sățmi fac temele. Primele fotografii, folosite probabil la înscrierea la școală, a trebuit să le aștept câteva zile; mțam uitat încruntată la ele - eram eu, dar parcă nu eu, arătam mai „pictată“, mai cuminte, mai artistică decât mța arătat vreodată oglinda. Apoi a venit minunea. Un aparat care, după declanșarea blitzlui, scotea un fel de zornăit interior și apoi o bucată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
minți. Chip trist, te lupți de mult cu-n gând năuc și-un sentiment pierdut Și urlii plin de disperare ca să te-auzi, dar sunetul durerii tale este mut Sub surda rătăcire, cu ochii-n cer te strâmbi și te încrunți Te lași lovit sub cerul cenușiu de stropii albi, mărunți. Chip trist, te-ai îmbrăcat în negru, acoperit de pletele bălaie Ești ud, te-nchini la fiecare nor sub ploaie...
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92947]