8,189 matches
-
Bătrâna s-a oprit. Băiatul nu știa ce să facă. Ar fi dorit să intre călare, să fie văzut. - Gata! Până aici te-am adus. Coboară! i-a poruncit vocea de care, de data asta, Tudorel nu s-a mai îndoit că este sau nu a Bătrânei. S-a ridicat ușor, și-a adus un picior lângă celălalt pe aceeași parte și și-a dat drumu’ pe pământ, ținându-se cu mâinile de coamă. Avea multe întrebări de pus, dar s-
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
viteză și fără gălăgie, am trecut pe la baie, după care ne rămânea să ne îmbrăcăm și să facem patul. La ultima probă “patul”, eram terminată moral. Nu-mi ieșea așa cum trebuia, cearșaful nu stătea bine întins și pătura nu se îndoia pe jumătate perfect. Toate fetele stăteau deja drepte în fața paturilor, numai eu nu mi-l terminam pe al meu. Pe Alina o ajuta o fată mai mare, dar cea de lângă mine îmi rânjea fericită, pentru că aveam să fiu pedepsită de
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
de vile și blocuri. „Oamenii se vaită ca din gură de șarpe că mor de foame, că n-au bani, dar casele și vilele răsar ca ciupercile după ploaie”. -Ce zici Tina, „să-l omor” pe Dorel în Afganistan? Mă îndoiesc... Îmi pare rău de bătrânul Marin că prea l-am făcut să-l aștepte cu dragoste. -Nu-l omorî! Să scrii că el se întoarce spre seară în bucuria copiilor de pe uliță. Stând pe cărămidă, îmi imaginam întoarcerea lui Dorel. Eram
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
ies singură! i-am spus speriată. -Dacă ieși, să știi că mama o să vină la școală. Te vor trata de hoață și vei fi dată afară. M-am înghesuit și mai mult între sobă și șifonier și nu m-am îndoit că nu ar putea să se întâmple așa. Primul strop de pipi mi se strecura în pantaloni, când am bănuit că ușa de la intrare se închidea. Cu și mai multă forță mi-am strâns burta și numai când Luminița a
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
Biserica ci supuneți-vă ei, pentru ca să nu se ia de la voi înțelepciunea. Orice om care caută dovedirea adevărului Bisericii, chiar prin acest fapt, fie își arată îndoiala sa și se exclude din sânul Bisericii, fie lasă să pară că se îndoiește, păstrând în același timp nădejdea de a dovedi adevărul și de a ajunge la el prin puterea minții sale; dar puterile minții nu ajung până la adevărul iui Dumnezeu și neputința omenească se manifestă în neputința de a dovedi. A nu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
mai făcut câțiva pași ferindu-se de mai multe ramuri, care se agățau de cămășuța lui și așa destul de șifonată, dar și de cele ce păreau că doresc să-l lovească peste ochi. Pe acestea le prindea de vârfuri, le îndoia până trecea de ele și apoi le elibera. În altă situație, s-ar fi jucat cu ele în felul acesta. De picioare nu-i păsa. Călca pe vreascuri mărunte și uscate, se mai lovea, se mai înțepa, dar nu lua
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
în comuniunea credinței; dacă iubește cineva, este în comuniunea iubirii; dacă se roagă, este în comuniunea rugăciunii. De aceea, nimeni nu se poate baza doar pe rugăciunea sa și fiecare, rugându-se, cere mijlocirea întregii Biserici, nu pentru că s-ar îndoi de mijlocirea lui Iisus Hristos, singurul Mijlocitor (cf. 1 Timotei 2, 5), dar cu convingerea că întreaga Biserica se roagă totdeauna pentru toți membrii săi. Se roagă pentru noi toți îngerii și apostolii și mucenicii și patriarhii și, mai presus
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
Ca să nu mai vorbim de faptul că dispăruseră și antagonismele religioase. Oamenii, indiferent de confesiune, credeau acum numai în Înalta Doctrină Morală a Marelui Profet. Deci fiecare era absolut liber să creadă orice cu o singură condiție: să nu se îndoiască de valoarea Doctrinei fiindcă devenea, automat, client al catering-ului mai sus pomenit. Simplu și extrem de eficient. Mii de ani de războaie religioase fuseseră eliminate cu o singură măsură înțeleaptă! Adevărat miracol! Orice om ajuns la majorat, era încadrat în
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
patruzeci-cincizeci de ani cam toți indivizii, probabil sătui de fericire, se prezentau de bună voie la Institutul de Reformare. Precum vedem deci, nu era îngrădită nici o libertate. Exista desigur o indicație, destul de vagă totuși, să nu cârtești sau să te îndoiești de adevărul profund al Doctrinei Sfinte. Dar dacă totuși o făceai intervenea imediat un psiholog de la Forța Supremei Bunătăți care te convingea fără drept de apel că greșești și că nu este bine ce faci. Apoi când îți dădeai seama
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
de față nu are nimic sângeros în ea, rămânând totuși înspăimântătoare, prin prisma realității odioase pe care, vrând-nevrând, o pune în fața ochilor cititorului. Vă doresc din suflet să nu întâlniți nici o dată în viață o astfel de potaie, deși mă îndoiesc sincer că acest fapt nu vi s-a întâmplat deja de nenumărate ori până acum. Spun asta pentru că știu cu certitudine că acest lucru este inevitabil. Potaia este peste tot. Ea tinde, mai întotdeauna spre poziții de lider. Așa că, de
POTAIA CU OCHII BULBUCAŢI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357358_a_358687]
-
ploaie de albastru și alint Tăcută întrebare pe-a mea vină... Ești răsăritul verdelui sub pleoape În dimineți în care chem tăceri Din temeri nesfârșite ce-au plâns ieri, La brațul tău uitat în somn, aproape... Ești toamna ce mă-ndoaie sub căderi De frunze adormite-n dor și ceață, Ești gândul meu timid ce se agață De-un colț de cer ascuns printre păreri... Ești nebunia florilor de mai Dansând îmbrățișate-n nopți târzii În taina lor te-aștept din
EŞTI... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357392_a_358721]
-
în San Francisco într-o biserică rusă - știți cum sunt rușii, foarte evlavioși, fac închinăciuni; probabil când îi tămâia preotul, ei făceau închinăciune ei, când a trecut preotul pe lângă el, se simțea de parcă a înghițit un băț. Nu se putea îndoi. Mândria se manifesta aproape fizic. Spunea că parcă i-ar fi înțepenit grumazul. Și în situația asta, un om, ca să-și înfrângă mândria, poate face gestul forțat, silit, fără să aibă încă simțirea asta vie, evlavioasă, dar are o conștiință
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
Nepotismele au avut la Trujillo și conotații grotești ori indulgențe notorii, ca atunci când „și-a făcut fiul colonel la șapte ani și general la zece ani”(3) sau închizând ochii atunci când nevastă-sa își dosea bani în conturi din străinătate, îndoindu-se de siguranța politică a soțului, moment surprins abil în romanul „Sărbătoarea Țapului” de Mario Vargas Llosa:”...îi ceruse lui Chirinos să-i transfere cinci milioane de dolari în Elveția; acum încă un milion./.../ Cotoroanță hapsână! /.../ De tânără fusese lacomă
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
poporul român, nu vom pieri. Pentru că, de-a lungul istoriei noastre, după cum bine spune Alexandru Vlahuță, „vijelii cumplite au trecut peste noi, la toate am ținut piept, și nu ne-am dat, ș-aici am stat. Ca trestia ne-am îndoit sub vânt - dar nu ne-am rupt”. Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: A FI PATRIOT... / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion C. Hiru : Toate
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
staul, a îngenuncheat și s-a rugat din adâncul inimii, cerând lui Dumnezeu să trimită farfuria cu mâncare stăpânului său, la Mecca, cu oricare mijloc va rândui Domnul în atotputernicia Sa. A cerut aceasta cu smerenie și simplitate, cu nimic îndoindu-se, după cuvântul Domnului, și Acesta i-a ascultat dorința: farfuria a dispărut din ochii săi, iar fericitul Ioan s-a întors la masă, spunând stăpânei că a trimis mâncarea la Mecca. Crezând că vrea să ascundă faptul că a
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
văzut cu ochii trupești, dar cu inima credem că ai făcut și ceea ce părea cu neputință, numai pentru a arăta stăpânului tău și celor dimpreună cu el puterea Domnului tău. Pentru care îți cântăm: Bucură-te, că nu te-ai îndoit în credința ta, având nădejde neclintită în Dumnezeu; Bucură-te, că de la Procopie la Mecca ai trimis o farfurie cu mâncare; Bucură-te, că deși turcii au râs de tine, ai simțit binecuvântarea cerească; Bucură-te, că stăpânul tău întorcându
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
iasă întăriți din ele; Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos! Condacul al 8-lea Ca o fiară urla Caterina, când era chinuită de diavol, înspăimântându-i pe cei care o vedeau, dar a alergat fără să se îndoiască la ajutorul tău, și apărându-i în vis i-ai vestit izbăvirea. Și noi cădem, Sfinte, înaintea ta, rugându-te să îi eliberezi pe toți cei care sunt robiți de îngerii căzuți, ca să cânte împreună cu noi Celui ce a înfrânt
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
mare. Pentru că așa este omul alcătuit ... De aceea, dragi români, Dragobetele nostru nu poate fi înlocuit cu nicio sărbătoare de import, dar ... ce facem ca să-l readucem complet ... la viață?! El există în memoria ancestrală a neamului, nimeni nu se îndoiește de asta. Pe vremea copilăriei mele, „Ziua iubirii” avea o dată fixă, 24 februarie, zi care coincidea cu sărbătoarea, înscrisă cu crucea neagră în calendar, “aflarea capului Sf. Ioan”. În acea zi specială, sătenii se trezeau de cu zori și se
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
astăzi e duminică Ori weekend - cum alții mai zic, Mă întind, la o adică, N-am niciun chef să mă ridic. Îmi trosnesc vreo două coaste, Un cârcel mă încovoaie, Gura îmi dă ghes să caște, Toate-n mine se îndoaie. Întind pielea de măgariu, (Cică iar se dă la metru); O s-o pun eu pe cântariu, Taman după... Sfântu’ Petru! Și mă lungesc, și mă întind, Și mă taie-o dulce lene... Niște brațe mă cuprind, (Nu-s Ilene Cosânzene
ŞI IAR O TRAG PE... MÂNICĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358270_a_359599]
-
nostru”, din moment ce le le-ar fi răspuns:” voi nici nu știți ce vă las eu vouă!” Aceia poate au o scuză, nu aveau proba timpului care a confirmat valoarea operei, așa cum o avem noi. Poate asemeni sfanțului Toma s-au îndoit! Dar cei de azi? I ață! Sunt „aleșii” nosti, la grămadă, pe partide, incompetenții care ocupă niște locuri pe care nu le merită, sunt puturoșii de care vorbea Brâncuși, lipsiți de capacitatea de a se folosi de celebrele, cunoscutele și
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar trăsăturile fundamentale ale dreptei credințe sunt minunat așezate în pagină de spiritul cât se poate de exigent cu sine și de ochiul pătrunzător dar discret al monahului care poartă în spatele său abia ușor îndoit nu de povara celor nouăzeci de ani, ci mai curând de povara metaniilor și a închinăciunilor, o viață de om închinată exclusiv trăirii monahale, adică lui Dumnezeu. Părintele Petroniu Tănase reușește, într-un mod foarte elevat, să evidențieze cu multă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
sînteți, le explica ea, iar sexul își are și el implicațiile lui în deformarea plastică a cotidianului. Atîta știință de carte le impresionase pe fete, pentru că au început toate deodată să bea din borcanele alea cafeaua aromitoare, pe care o îndoiau cu o țuică sănătoasă, le luase valul, mușcau din pîine și zîmbeau fericite, se apropia clipa, dar micuța ștorfi Evrika voia să le povestească ultimele ei aventuri cu niște tipi care sigur că nu se puteau compara cu zeii pregătiți
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
aceea dau din fund ... Pe madam Jorjet o apucase rîsul, ea era și așa o femeie veselă, toată ziulica, vorba unei vecine, blestema și drăcuia, nu prea era ea în relații cordiale nici cu popa, un bărbat simpatic, care se îndoia, de exemplu, de legea lui Arhimede. Bun, zicea părintele, după un “doamne ajută!” ceremonios, dacă un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forță egală cu cantitatea de lichid dezlocuită de acel corp, de ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
de făcut! Fii atent, m-a atenționat Thomas, că te joci cu cele sfinte! Da' ce ce?! m-am mirat eu; așa scrie în Biblie. El nu știa ce era scris acolo, dar venea dinspre raiul cel cucernic și se îndoia de adevărul credinței noastre, a muritorilor. Sigur că el nu trăise niciodată drama sufletului unui om încarcerat într-un trup fragil ca un fulg de zăpadă, dar cred că avea un reper la care eu nu mă puteam raporta. Însă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
un intrus păcătos care tulbura comunicarea. Aveam sentimentul micimii mele, din toate punctele de vedere, dar și o stare de bucurie neînțeleasă și negrăită. Mai târziu aveam să dau de mărturia unor persoane de a căror statură duhovnicească nu mă îndoiesc, dar care trăiau aproximativ aceleași sentimente și stări. Din această cauză este destul de greu de transmis ceea ce trăiai lângă preacuviosul Părinte Benedict. Aflai în preajma lui mai mult trăire decât discurs, iubirea era prezentă mai mult sub formă de energie și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]