13,828 matches
-
a Europei, căci Europa e și fără noi îndestul de tare și nu-i trebue ajutorul nostru. Cât despre existența României, cine ar ataca-o ar avea în contră-i Europa întreagă. Aceasta e și speranța noastră, la care suntem îndreptățiți prin asigurările tuturor puterilor. Cu această ocazie d. ministru observă că nu suntem amenințați din nici o parte, căci și guvernul turcesc au declarat că va respecta neutralitatea noastră și că linia lui de apărare este malul Dunărei. Tractatul de la Paris
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
punctele statutelor: acela de a ajuta pe membrii lipsiți de mijloace. Membrii ordinari au fost în număr de 56, onorifici 15, estraordinari 1, binefăcători d. Lungu și, în fine, câți gazetari toți. După cum stau lucrurile pân - acuma, clubul nu ne îndreptățește la speranțe tocmai mari. A cheltui aproape tot venitul, strâns din cotizațiuni relativ desigur prea mari, pentru chiria localului, în care stau spre citire aproape numai ziare politice, ni se pare lucru ingrat. Nu vedem un singur ziar de filologie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reflectează, Kant conchide că în sine lumea ne rămâne necunoscută, și nu avem înainte-ne decât rezultatul propriului nostru aparat al cugetării; că crierul este o oglindă care reflectează lumea într-un mod atât de propriu încît nimeni nu este îndreptățit de a judeca de la legile cugetării sale la legile cari domnesc universul. Astfel el disface ca un ceasornicar întreg aparatul cugetării și arată că esperiența nu este nimic decât analizarea unor reacțiuni ale sistemului nostru nervos. Cel mai nou sistem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
singuri; apoi d-sa mai are talentul de a espune foarte clar materiile cele mai grele, fără ca prin aceasta. limpezime obiectul să piardă ceva din însemnătatea sa. Aceste două calități, rare pretutindene, dar și mai rare în țara noastră, ne îndreptățesc a crede că prelegerea de duminică va fi îndestul de interesantă. [11 februarie 1877] ["AMBASADELE OTOMANE DIN STRĂINĂTATE... Ambasadele otomane din străinătate au fost avizate de a dezminți știrea despre îmbolnăvirea sultanului. Astfel comunicatul celei din Viena se esprimă astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui deputat că articolul relativ la Cestiunea Orientului și la România pe care d-sa îl citează din tratatul de Paris s-au stabilit în interesul monarhiei austro-ungare. Cine cunoaște cursul de atunci al afacerilor nu va zice că aserțiunea e îndreptățită. D-sa nu va putea asemenea să-mi găsească în tratat, al cărui test nu-l am înaintea mea, că vrouna din puteri e obligată de-a ridica protest sau a se amesteca dacă o altă putere s-au amestecat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestui dicționar, însuși părintele canonic Cipariu au declinat onoarea de-a-l fi inspirat cumva în tendențele sale. Și filologul din Blaș a și avut drept să decline asemenea onoare, căci gramatica sa, de sigur o lucrare foarte serioasă, n-au îndreptățit pe nimenea la clădirea babiloniei academice. [8 iunie 1877] {EminescuOpIX 393} NECROLOG ["ÎN NOAPTEA... "] În noaptea de 5 spre 6 a curentei s-au săvârșit de liniștita moarte a drepților economul de la Dancu, Gheorghe Ionescu. Cine nu l-a cunoscut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost încă în veacul al Xvii-lea. Datoria de a fi slujbaș al țărei, o datorie foarte grea și periculoasă sub domniile vechi, devine un drept de a sluji țara, de-ar vrea ea sau n-ar vrea. Și acești îndreptățiți de a o sluji se 'nmulțesc din zi în zi, căci izvoarele de puteri ale societății curg spre un singur punct, spre acest privilegiu, părăsind vechea și neatârnata lor albie. Negustorul vrea să fie boier, țăranul - fecior boieresc, boierul mic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oameni de le cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se desprindă de vechea obște. De altfel, vechea formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod și la acest drept de stăpânire recurg ei în speța dată, situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Movileștilor, apoi, prin moștenire, a trecut la domnitorul Vasile Lupu, a cărui primă soție, doamna Tudosca, fiica marelui vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit cu Isac Balica, deci îndreptățită la moștenire. De la Vasile Lupu, stăpânirea va fi transferată slujitorilor săi cu dregătorii, Grigore postelnic și Iorga vistiernic, respectiv Iordache Cantacuzino. Găsim, apoi, aproape concomitent cu stăpânirea lui Vasile Lupu, pe slugerul Costache cu soția sa Tofana, fiică a lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
confundat cu acesta, pare a fi fost înzestrat cu calități intelectuale și sufletești alese, dar o boală psihică îl pune în imposibilitatea de a-și împlini năzuințele înalte, la care ori îndemnul tatălui ori propria-i vocație l-ar fi îndreptățit. Ceva din finețea spiritului său răzbate până la noi dintr-o scrisoare trimisă din Pesta ungară în 1802, pe când se afla în drum spre Viena pentru studii, către „al mieu frate mai mare, dumisali bădițului Ioniță Conachi”, misivă considerată de marele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI „Anumite particularități ale contactelor româno-turanice sunt oglindite în toponimia și onomastica medievală, ca și în terminologia de uz comun de origine veche adoptată în limba română”. Victor Spinei În prezent satul Torcești este parte componentă a comunei Umbrărești, îndreptățind preocuparea noastră de a-i căuta și cerceta măcar câteva din urmele trecutului său istoric. Existența numelui de origine turanică a Torceștilor, în imediata vecinătate a celui de sorginte latină a Umbrăreștilor, poate prezenta un interes deosebit pentru studiul mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare pentru boi”. Acestora li se adaugă alte multe lucruri gospodărești ale unui fruntaș sadea, dar țăran, nu boier. Se poate considera, totuși, că nu toți țăranii categorisiți fruntași dispuneau de o astfel de stare materială, dar exemplul dat ne îndreptățește să afirmăm că existau la Umbrărești țărani cu gospodării bine întemeiate, cu avere consistentă în diverse obiecte și nu în bani. Spicuim acum câteva date dintr-o diată (testament), făcută puțin timp după 1849 de către Simion Mocanu, din care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu 2 boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să primească la fel cu cei din categoria în care se cuvenea să fie înscriși. A fost cazul lui Ioan Buruiană din Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții au fost înregistrați cu 2 boi în loc de 4, toți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la delincvența minorilor în general (Debarbieux et al., 2002), ținând cont atât de evoluția semantică și difuzarea lui cât și de criticile care i-au fost aduse. Folosită excesiv, noțiunea de incivilitate este periculoasă și cred că unele critici erau îndreptățite. Refuz totuși să resping calitatea de descriere a mecanismelor experienței victimare pe care ea o propune. În realitate, cuvântul "incivilitate" în sine mi se pare depășit și, din fericire, pare să se demodeze, într-atât a fost folosit fără rost
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Bătaia franțuzească ar putea primi o palmă serioasă". Cităm principalele pasaje, chiar dacă nu se referă la școală, este destul de reprezentativ pentru acest tip de opinie: "În momentul în care violența explodează, delincvența se extinde, iar amenințarea teroristă ne pândește, suntem îndreptățiți să ne gândim la întărirea arsenalului nostru represiv. Asta propun asociațiile care intenționează să introducă un nou delict în Codul nostru penal. Acesta nu vizează bandiții, hoții, escrocii, ci pe niște indivizi de temut: părinții! Care ar putea să fie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională Traducere din limba engleză de Diana ISTRĂȚESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2000 PREFAȚĂ O reflecție asupra realismului în disciplina relațiilor internaționale ar fi îndreptățită să urmeze strategia școlii de filosofie din Torino, care constă în întrebări de felul: "Care socialism?" (Bobbio 1976) sau "Care realism?". Căci realismul se bucură, ca orice teorie politică (sau ideologie) importantă, de o impresionantă varietate internă. Există aproape tot
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acord să-și stabilească relațiile interstatale pe baza unor reguli care diferă de cele ce funcționează în sfera lor internă. Aceasta deplasează în plan internațional distincția între public și privat a politicilor interne liberale. În acest cadru, orice stat este îndreptățit să dea curs propriilor convingeri în interiorul său, dar trebuie să se abțină de la a le impune comunității internaționale. În realitate, însă, Aron și Kissinger au o viziune asemănătoare. Ambii sînt de acord că există excepții de la categoriile lor și aceste
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
finală va discuta în detaliu posibila provocare generată de analiza politicii externe astfel concepută, la adresa teoretizărilor realiste din relațiile internaționale. CONSTRUIREA CELOR PATRU MODELE DECIZIONALE ÎN POLITICA EXTERNĂ Graham T. Allison și John Steinbruner se referă unul la altul, ceea ce îndreptățește combinarea modelelor lor. Allison (1971: 255) amintește de un al patrulea model posibil, cel cognitiv, în timp ce Steinbruner (1974: 77, 142, nota 13) declară explicit că modelele lui Allison sînt echivalente cu două dintre modelele sale. Combinînd lucrările celor doi autori
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sistem. În concepția lui Waltz, acesta este fie anarhic, fie ierarhic. De aici rezultă că ceea ce distinge în mod paradigmatic sistemul internațional de alte sisteme și ceea ce conferă acestei structuri internaționale forță cauzală este caracterul său anarhic. Nimeni nu este îndreptățit să comande, nimeni nu este dator să asculte" (Waltz 1979: 88). A doua caracteristică este specificația funcțiilor diferitelor unități. Din moment ce sistemul internațional este anarhic, fiecare stat trebuie să aibă singur grijă de toate funcțiile sale esențiale: nu există o diviziune
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o viziune evoluționistă. Ca să fie menținută inegalitatea dintre grupuri, sunt actualizate miturile legitimizante 3. Acestea reprezintă atitudini, credințe, valori sau ideologii pe criterii etnice, religioase, politice, sexuale etc. Miturile legitimează dominația grupurilor considerate superioare asupra celor tratate ca inferioare și îndreptățesc celor dintâi accesul prioritar la resursele sociale disponibile (Cernat, 2005, p. 105). În paradigma de gen, prejudecățile îi vor favoriza pe bărbați ca grup dominant și vor legitima acțiunile sociale care le recunosc acestora partea leului 1. Reprezentările asimetrice de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
stat la baza construcției acestuia. Aceste ipoteze au fost în prealabil testate statistic. Aplicarea modelului a permis și interpretarea corectă a anumitor rezultate ce nu confirmă întotdeauna teoria economică. Dacă ipotezele modelului sunt corecte, rezultatele pe care le produce ne îndreptățesc să afirmăm că ceea ce trebuie schimbat sunt aspectele teoretice. Evident această afirmație trebuie privită cu anumite rezerve, în primul rând datorită aspectului ne-experimental al economiei. La finalul acestui capitol autoarea mai face două afirmații ce consacră onestitatea și modestia
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Scripturii, ea răsturnând astfel un monopol masculin al hermeneuticii biblice.301 Personajul feminin conștientizează permanent că are experiența, dar nu și autoritatea de a interpreta textele și de a predica. Chiar din incipit, declară lipsa unei autorități care să o îndreptățească să se facă auzită în rândul pelerinilor, predicând și interpretând textele sfinte: „Experience, though noon auctoritee”302, cu toate acestea permanent își exprimă punctul de vedere. Nu este învățată, cultura ei fiind mai mult orală, textele latine, pe care le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-și relateze indiscrețiile ce au dat savoare vieții domestice, alături de cei cinci soți, se confesează tuturor, nu doar celor apropiați. Plăcerea pe care o resimte în pălăvrăgeală sau în comunicarea tuturor acestor calomnii, este o dovadă în plus, care o îndreptățește pe Elaine Treharne să o încadreze în tipologia femeii guralive („gossiping woman”)456. Nu își aplică nici o cenzură personală, dimpotrivă, pare a-și cultiva cu dezinvoltură această pasiune a denudării oricărui secret. Aceste slăbiciuni, afișate direct, îi slăbesc autoritatea în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
concluzia că aceasta este povestea unui tată, amintind de regele Lear, care nu își poate percepe fiica ajunsă la maturitate, dăruind dragoste unui alt bărbat.720 Deși personajele feminine sunt ironizate și demistificate, critica mai dură la adresa principiului masculin ne îndreptățește să dăm un răspuns la întrebarea formulată anterior: Chaucer este un susținător al femeilor, chiar dacă aparent puteam crede contrariul, cu precădere în poemul pus în discuție. Obiectul ironiei rămâne în Legenda femeilor cinstite tradiția antifeministă, naratorul îmbrățișează cu totul masca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]