5,249 matches
-
grupurile din care aceștia fac parte, implicați în operațiunea de concentrare economică, produc și își vînd produsele și/sau serviciile, de exemplu dacă sunt numai producători, dacă sunt numai distribuitori, atât înainte de operațiunea de concentrare economică propusă, cît și după înfăptuirea acesteia. Precizați natură și gradul de integrare verticală a fiecărui agent economic implicat, înainte de concentrarea economică și gradul de integrare pe verticală a noii entități economice rezultate prin înfăptuirea operațiunii de concentrare economică propuse. III. Restricționări auxiliare Dacă părțile la
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
distribuitori, atât înainte de operațiunea de concentrare economică propusă, cît și după înfăptuirea acesteia. Precizați natură și gradul de integrare verticală a fiecărui agent economic implicat, înainte de concentrarea economică și gradul de integrare pe verticală a noii entități economice rezultate prin înfăptuirea operațiunii de concentrare economică propuse. III. Restricționări auxiliare Dacă părțile la concentrarea economică și/sau alte părți, inclusiv vânzătorul și acționarii (asociații) minoritari, sunt supuse la restricționări auxiliare, respectiv direct legate și necesare pentru implementarea concentrării economice: a) identificați fiecare
REGULAMENT din 14 aprilie 1997 privind autorizarea concentrarilor economice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116778_a_118107]
-
Articolul 1 (1) Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția statului, repartizate, în principal, pentru realizarea acțiunilor social-culturale, instructiv-educative, asigurarea apărării țării, ordinii publice și înfăptuirii justiției, asigurarea măsurilor de protecție socială aprobate pentru populație, stimularea producătorilor agricoli, realizarea programelor de cercetare, asigurarea protecției și refacerii mediului înconjurător, finanțarea programelor de restructurare și reforma a sectorului economic, precum și pentru funcționarea autorităților publice. ... (2) Bugetul de stat
LEGE nr. 109 din 3 iunie 1998 a bugetului de stat pe 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120938_a_122267]
-
cu consolidarea stabilității macroeconomice. Guvernul trebuie să întărească controlul inflației și al deficitului bugetar prin aplicarea unor politici fiscale și monetare prudente. Caracterul ezitant al aplicării politicilor de reformă până în prezent impune prelungirea perioadei de austeritate. Sunt necesare: - reducerea inflației, înfăptuirea stabilității interne și externe a monedei naționale, respectiv introducerea unor măsuri de politică economică menite să asigure previzibilitatea evoluției cursului monedei; - recâștigarea încrederii în moneda națională, reducerea vitezei de rotație a masei monetare și creșterea, în consecință, a gradului de
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
și atlantice; - aprofundarea raporturilor speciale de parteneriat cu Ungaria și Polonia prin îndeplinirea înțelegerilor stabilite și deschiderea de noi domenii de colaborare; - transpunerea consecventă în practică a tuturor capitolelor Parteneriatului Strategic cu S.U.A., justificând astfel investiția de încredere acordată României; - înfăptuirea, cu consecventă, luciditate și pragmatism, a înțelegerilor realizate la cel mai înalt nivel în raporturile cu Republică Moldova, de care România se simte legată de mult mai multe fire decât simpla identitate lingvistică și culturală; - dezvoltarea în continuare a relațiilor
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
programelor care rezultă din măsurile de restructurare a industriei miniere și din modul de utilizare a fondurilor; ... f) propunerea de acte normative, în condițiile legii, privind asigurarea cadrului legal pentru implementarea programelor de reconstrucție a zonelor miniere supuse restructurării; ... g) înfăptuirea, în colaborare cu organele de specialitate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a programelor de măsuri pentru combaterea activă a șomajului, prin utilizarea fondurilor cu această destinație. ... Articolul 3 Agenția are următoarele atribuții: a) evaluarea consecințelor asupra industriei miniere și
HOTĂRÂRE nr. 69 din 11 februarie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120321_a_121650]
-
munca cu oportunitățile de dezvoltare a zonelor miniere; ... f) desfășurarea dialogului social cu persoanele neîncadrate în munca, în vederea reorientării, recalificării și reinstruirii acestora în funcție de aptitudinile personale și în corelare cu activitățile economice prognozate a se dezvoltă în zonele respective; ... g) înfăptuirea măsurilor de diversificare a activităților economice din zonele miniere, prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniile: agricultura, industrie alimentară, servicii; ... h) participarea la elaborarea programelor tehnice pentru obiectivele miniere prevăzute a se închide și urmărirea măsurilor de implementare a
HOTĂRÂRE nr. 69 din 11 februarie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120321_a_121650]
-
h) nu a fost sancționat disciplinar pentru fapte ce ar fi creat prejudicii de imagine angajatorului; ... i) nu a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului ori contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției, potrivit legii; ... j) nu se află într-o situație de incompatibilitate și/sau conflict de interese
HOTĂRÂRE nr. 626 din 24 septembrie 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121803_a_123132]
-
al Constituției, deși a urmărit să dea expresie autorităților care înfăptuiesc "puterea legiuitoare", nu s-a limitat doar la Parlament, ci a reglementat și instituția "Consiliul Legislativ". La fel, cap. II-V din același titlu, consacrate autorităților publice investite cu înfăptuirea puterii executive, reglementează, pe lângă instituțiile Președintelui României și ale Guvernului, și autoritățile administrației publice centrale și locale, care, evident, concura la realizarea puterii executive, dar nu o exercita în maniera și că atribut exclusiv recunoscut doar primelor două. Respectând regulă
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
recunoscut doar primelor două. Respectând regulă, în cap. VI din titlul III al Constituției, dedicat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai instanțelor, în frunte cu Curtea Supremă de Justiție. ... Atât timp cât legiuitorul nu le-a conferit acestor autorități atributul înfăptuirii justiției, ci doar al participării la realizarea acesteia, ele nu dobândesc prerogativele instanțelor, așa cum nici Consiliul Legislativ nu dobândește
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai instanțelor, în frunte cu Curtea Supremă de Justiție. ... Atât timp cât legiuitorul nu le-a conferit acestor autorități atributul înfăptuirii justiției, ci doar al participării la realizarea acesteia, ele nu dobândesc prerogativele instanțelor, așa cum nici Consiliul Legislativ nu dobândește rangul Parlamentului, sau autoritățile administrației publice centrale și locale, pe cele ale Președintelui României ori ale Guvernului; b) cu privire la neconstituționalitatea art.
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
stabilesc că "Justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Legiuitorul constituant, atunci când a redactat cap. VI din titlul III al Constituției, a înțeles să fie riguros exact în ceea ce privește exercitarea puterii judecătorești, înfăptuirea justiției, precizând că ea se realizează numai prin instanțele judecătorești, nu și prin celelalte două componente ale autorității judecătorești - Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii - , care au cu totul alte atribuții, bine precizate de Constituție. Rigoarea legiuitorului constituant în
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
și la sediile instanțelor și ale parchetelor cu privire la problemele care intră în competența să. Desigur că ar putea fi de discutat dacă legiuitorul actual s-a oprit la cea mai bună soluție, excluzând posibilitatea ca și alte structuri legate de înfăptuirea justiției să facă recomandări Consiliului Superior al Magistraturii, dar soluția din textul atacat reprezintă o opțiune politică a Parlamentului, pe care Curtea Constituțională nu o poate cenzură, nefiind în contradicție cu Constituția. Pe de altă parte, în cadrul unei conlucrări între
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea foștilor proprietari, termenul "excedent" presupunând că drepturile acestora să fi fost respectate. În art. I pct. 3 privind modificarea art. 9 din lege se face trimitere la prevederile Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. În sesizare se susține că o trimitere la o lege abrogata este ilegală. Legistica formală, analizând procedeul trimiterii de la un text de lege la un altul care face parte dintr-o altă lege, include procedeul trimiterii la o
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
dintre aceasta suprafața și cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producție sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeței prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localități sau de la autori diferiți. (2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeței de teren de până la 10 ha
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
respectiv, conform art. 45 alin. (3) din Legea nr. 129/1996 *). ... (4) Prevederile prezentului contract de activitate vor fi actualizate anual, prin act adițional, corespunzător prevederilor bugetului de stat, precum și ori de câte ori se impune modificarea și/sau completarea contractului în funcție de necesitatea înfăptuirii reformei în domeniul transportului pe căile ferate române. ... -------------- *) Legea nr. 129/1996 a fost abrogată de alin. (1) al art. 62 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 12 din 7 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 254 din 8 iulie
HOTĂRÂRE nr. 190 din 8 mai 1997 (*actualizată*) privind aprobarea contractului de activitate a Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române pe perioada 1997-2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118045_a_119374]
-
și clarvăzător, muncitor pasionat și iubitor al scrisului. având ți o pregătire pluridisciplinara temeinică, în baza unor îndelungate și asidue investigări. culegând date și prelucrându-le cu răbdare de benedictin, a scris și publicat în volume, lucrările: - Rădăuți-vatră românească de înfăptuiri, București, Editura Litera, 1982 (lucrare de debut); - Un sat de pe Valea Sucevei-Frătăuții Vechi, București, Editura Litera, 1986 (premiul Centrului Bibliografic Internațional din Viena, în anul 1987, pentru cea mai bună monografie rurală); - Orașul Siret, București, Editura SportTurism, 1989; - Bancă Mondială
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
Firește, atacurile împotriva guvernului s-au intensificat în perioada aceasta. Au fost organizate demonstrații ale muncitorilor și țăranilor, iar oficialii erau hărțuiți. Programul comunist și cel al FND continuau să proclame nu instituirea unui regim revoluționar, insistînd în schimb asupra înfăptuirii reformei agrare, a prieteniei cu Uniunea Sovietică și a restituirii nordului Ardealului. Între timp, în ciuda faptului că organizația Frontului dispunea de mînă liberă pentru organizarea de campanii, activitatea celorlalte partide era strict limitată și a fost instituită o cenzură extrem de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
străbate de la un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților și a eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul naționalismului (el însuși aspirând în structura sa ideologică din suflul religios al creștinismului). Studiul ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
corolarul pe care îl desprindem din această credință de ordin zero este că realitatea națională, cu tot ce cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societal oficializat în literatura didactică se deschide din nou în amplitudine. Desigur, întreaga epocă interbelică stă sub semnul "consensului naționalist" (Livezeanu, 1998, p. 24). Ceea ce nu înseamnă că pe fundalul acestei consensualități generice nu există o marjă largă de variabilitate. Înfăptuirea statului român unitar a ocazionat o bifurcație a discursului care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană a xenofobiei) s-a prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă mișcare socială de masă animată de idealul înfăptuirii revoluției naționaliste, în urma căreia neamul românesc ar fi mântuit ca rezultat al "împăcării României cu Dumnezeu" - după expresia "Căpitanului" Corneliu Zelea Codreanu (Ornea, 1996, p. 220). Dincolo de rivalitățile și inamicițiile precipitate de competiția pentru impunerea propriei formule a concepției despre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
capitalismului, povara luptei revoluționare a fost preluată de proletariat, care devine nu numai "purtătorul idealurilor [sociale] ale maselor populare", ci și exponentul aspirațiilor înspre "făurirea unității naționale și a cuceririi independenței de stat" (p. 32). Revoluția "burghezo-democratică" din 1848, precum și înfăptuirea statului național din 1859 sunt "momente cruciale", "de o deosebită importanță istorică" atât în perspectiva dezvoltării capitalismului, cât mai ales al luptei de unificare și eliberare națională. Cucerirea independenței de stat în 1878 a împlinit "lupta eroică desfășurată de poporul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a încercat să destabilizeze semantica regalistă a datei de 10 mai cu semantica partidistă a datei de 8 mai (ziua în care, la 1921, a fost înființat PCR). Național-comunismul a revalorizat simbolic dobândirea independenței de stat a României ca o înfăptuire măreață a națiunii române. Însă data de 10 mai nu putea fi reabilitată fără a activa în conștiința colectivă bagajul său semantic de natură regalistă. Așa că s-a optat pentru devansarea cu o zi a momentului celebrativ, din 10 mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cetățeni și au legătură cu procesul decizional. După definirea politicilor publice, ca rezultînd din activitățile unor autorități cu legitimitate instituțională ce determină sporirea interesului pentru activități și funcții cu caracter public 9, autorul investighează și actorii angajați în realizarea și înfăptuirea acestora. Este vorba de existența unei pluralități de politici publice, de aici necesitatea analizei unor modele. Sînt identificate astfel patru modele de analiză: modelul party government, neo-corporatist, al "triunghiurilor de fier" și al rețelelor tematice. În ultima parte a cursului
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]