5,200 matches
-
scrisă de tine, pe care o citez cu mare drag. În fiecare iarnă simțim că am mai făcut un tur de viață, de parcă ne-am sfârși sau ca și cum am lua-o de la-nceput. Uneori obosim ca după un sacrilegiu, mai înghețăm în vreun gând al unui derdeluș din copilărie, în gândul vreunei voci care ne-ncălzea Nu vrem să știm, nu vrem să se vadă că suntem singuri, poate, oameni de zăpadă. Eu mărturisesc că sunt o mare iubitoare a cărților
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului O, Doamne Sfânt, îmi este tot mai greu Să pribegesc prin țări cu drumuri neștiute, Nu mai doresc să fiu un biet român plebeu, Lovit peste dorințe ce-au înghețat tăcute. Am obosit să număr doar stelele ce-apun, Apoi să caut soare prin ceața suferinței, Parcă doresc pe mine, frustrarea să-mi răzbun, Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
pași mari. - În pantaloni nu se vede. Dacă ai avea dresuri, ar fi altceva. Își mângâie modelul complicat de pe buza fustei pentru a atrage atenția asupra noilor ciorapi cu broderie în două culori. - Cam subțiri! Pun pariu că ți-a înghețat... - Frumoși, nu-i așa? Mă opri cu o încruntare măruntă. Când vei purta așa ceva nu vei fi nevoită să ieși din birou și să dai fuga la Arhivă. Resemnată am pornit spre cuier. O haină la repezeală fusese expresia ei
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LA POARTA TĂCERII Autor: Geanina Nicoleta Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului La poarta tăcerii Piatră de jad,ce mă uiți la poarta tăcerii, Străjer rătăcit,la hotarul iernii, înghețând; -Ești vinovat!că tu,m-ai lăsat rătăcind Vândută și pradă pe-un ban de argint,durerii! Din degete reci,răsfirate,umbrele-mi desfac Peste gânduri răzlețe și clipe ce încă mai bat, Pe umeri mi-e timpul, stăpân cu
LA POARTA TĂCERII de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378756_a_380085]
-
pornit cu glasul topit, De atâta ninsoare ce peste mine coboară, Și mă așez la masă, cu bucatele ce au sosit Eu am venit cu pasul grăbit, deși am obosit. Stau și privesc printre cerurile albe, Iar gurile lupilor mă îngheață, Iubirea ta răzbate prin ușile sparte, Tu m-ai privit și prin vălul necunoașterii ce s-a ivit, O inimă caldă mă-nvăluie iarăși Prin ceasurilor noastre răzbate atâta mister, În zorile zilei iarăși ai pornit la praznicul din cer, Unde
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > DIN DK Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului este iarași soare în Dk pentru călători vântul bate în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiordurile în ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri regii vichingi fac baie în mod evident desveliți de armuri și obiceiuri nestatutare și pentru ca plictiseala monotoniei
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
formă și mai banală toți se ascund în mașini și în husele lor de paradă spre a uita de ploile nordului și de frigul mănos ce nu-i lasă afară sunt excentritați dobândite în plictiseala nevoii de a fi mereu înghețați în privire sfâșietor de cuminți în a lor fire înșelător mulțumiți de ce li se cuvine și plini de norocul de a fi ei înșiși educați și cinstiți în lumea pe care au creat o spre a le adăposti mândria de
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
2015. Of, iarnă, cât mai stai la noi? Te uită! Plictiseala-i mare! Ai început să te despoi În stări prea lungi, apăsătoare. Te rog... ți-ajunge cât ai stat! Fă loc ninsorilor cu floare, Cu tine aici ne-au înghețat Speranțele în buzunare. − De ce-aș pleca? Nu-i încă timpul Să cearnă cerul munți de floare Și-n suflete stă anotimpul Ce-adânc îndeamnă la visare. Mai stau un pic, când mărțișorul Se-agață-n piept la mândre fete, Dar până
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mai mult Of, iarnă, cât mai stai la noi?Te uită! Plictiseala-i mare!Ai început să te despoiîn stări prea lungi, apăsătoare.Te rog... ți-ajunge cât ai stat!Fă loc ninsorilor cu floare,Cu tine aici ne-au înghețat Speranțele în buzunare.− De ce-aș pleca? Nu-i încă timpulSă cearnă cerul munți de floareși-n suflete stă anotimpulCe-adânc îndeamnă la visare. Mai stau un pic, când mărțișorulSe-agață-n piept la mândre fete,Dar până atunci sunt cerșetorulCe se visează dragobete
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
și tristețea piere. Luminile clipesc pe rând și-n taină renăscută, În ochișori nevinovați, nedumerirea-i mută; Revarsă bradul din vecini durere șipotindă, Să fie darul de Crăciun doar viscolul din tindă? Privește spre conac, tăcut, și-o lacrimă-i îngheață, Căldura sfântă de Ajun i-o sparge-n flori de gheață. Înfometat, așa cum e, frustrarea îl doboară, Căci în conacul din vecini miroase-a scorțișoară. Lumini și umbre-i curg pe chip și noaptea e târzie, Pe buze ninse de
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
fi o dramă shakespeariană, după cum va afirma mai tîrziu aghiotantul său, care povestește că generalul îi numea pe legionari "copiii săi". Sîngele curge, legionarii îi ucid pe evrei, expunîndu-le apoi cadavrele în vitrine. Insurgenții preiau controlul asupra Radioului în capitala înghețată de iarnă. Comunicatele se încheie cu "Trăiască moartea!" Chemările către armată circulă la Iași și la București. Șefii legionari sînt convinși că aceasta este de partea lor. Totuși, armata nu-i urmează, iar ei cad pradă disperării. Berlinul trebuie să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
află echivalentul în România oficială. Radicalitatea autocriticii lui Gorbaciov îi este străină României, al cărei guvern respinge comportamentele deplasate și atacă erorile fără a atinge fundamentele sistemului. Gorbaciov recompune un model de legitimitate socialistă. Ceaușescu rămîne la un discurs politic înghețat într-un limbaj elaborat în 1948. Această continuitate deranjează în timp ce se vrea cuvîntul de dispreț, fidel spiritului unui Jdanov, de la începutul războiului rece: pentru tînăra generație, această continuitate este lipsită de sens. Bătrînii sînt nostalgici, tineretul este total demobilizat, cei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
există alte procedări prin cari se spală și se colorează totodată, păstrîndu-și unele din calitățile productului brut necesare fabricațiunii; dar, pe lângă toate acestea, spălătura, precum și dezinfectarea pieilor la vamă, nu se poate efectua decât 5 luni de vară, căci iarna îngheață apa. Iată dar comerțul cu aceste producte redus la 5 luni pe an, și atunci încă îngrădit la marginele țării! Această lege maghiară are de scop de-a exercita protecție asupra culturii vitelor din Ungaria, pe cari le concurăm noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se adună și fac gură; iar în asemenea adunări pungașii acuză pe oamenii cinstiți, venituri fără patrie certă invoacă cu ton melodramatic numele sfinte din trecutul țării și opinia publică se formează, se stabilește un curent puternic înlăuntru de care îngheață nu sufletul, dar în orice caz încrederea oricărui om onest în viitorul țării sale și în bunul simț al poporului său. Daca aducem aminte pentru nu știm a câta oară afacerea tractatului de comerț cu Austria, daca reamintim "cuțitul împlîntat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mortua est, Opere, vol. 1, 309) Numai prin această reglare a presimțirilor pustiului din afară cu vidul interior, ca o depresurizare, "un înstrăinat de sine însuși" poate deveni propriul contemplator: "Simt că măduva mea devine pământ, că sângele meu e înghețat și fără cuprins ca apa..." Este aici, într-un mod destul de pașnic exprimată, o lege a firii, a presimțirii morții, fără sfâșieri existențiale în spiritual vechilor texte egiptene. Conștiința tragică a căderii se deschide în dialectica reînturnării. 4. Personaje (regi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în marele curs al lumii, simbolizează statornicie. Apa face parte din cele patru elemente "stihinice" prezente în Pravila lui Matei Basarab 35 pe care Eminescu și-a constituit principiul euthanasiei: "Simt că măduva mea devine pământ, că sângele meu e înghețat și fără cuprins ca apa..." M. Eminescu extinde tot mai mult acest șir de personaje aurorale care pot desluși / citi în "runele" evilor. În fragmentul Pacea pământului vine s-o ceară 36 îl întâlnim pe Celsus, un dac venit la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
străin". 3. "Stinsul". Cred că ar trebui să acceptăm pentru "demonul" eminescian o natură bipolară demoniacă și ascetică în același timp. Partea demonică ar fi "scânteierile" din priviri, ochii suri, tulburi și vineți, "focul din priviri" care nu mângâie ci îngheață. Dar partea ascetică? Magul eminescian nu e evlavios, nu e martir al unei devoțiuni spirituale. Nu coboară între oameni să predice vreo credință. El are mai mult o natură de "revoltat", deși nu e un om de acțiune (sub chipul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
hotarul deșertelor tăcute / Era odinioară acel vestit Memfis. / Luminile, știința și artele plăcute / Făcuseră acolo al lumii paradis. / Aici era cetatea cu magice palate, / Aici locuitorii trăiau ca-n sărbători / Dar una dată moartea aice se abate / Și mâna lor îngheață pe cupe și pe flori". Sau: " Acolo fu necropol, morminte strălucite, / Palate elegante de preoți locuite, ... Azi locul e ruină și malul cu-ntristare / Se-nclină și șoptește durerea sa la mare." Imaginile se extind în poemul Conrad pregătindu-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Boușcă, într-un îndepărtat an din cei rușinoși, oprind lumea ce ieșea din cinematograful Victoria și adresîndu-i-se mesianic: Treziți-vă! Era, probabil, o reacție fulgerătoare la vreo dulce mincinoasă mîrșăvie consumată pe ecran. Pironiți locului, aveau toți aerul unor fantoșe înghețate cu zîmbetul pe buze. Stop-cadru din Ensor. Mîna carismatică a pictorului, ridicată spre plafonul sălii. Unică. Nu mai văzusem așa ceva. Cîți din cei ce ieșiseră, înlănțuindu-și mijlocul, în înserarea plină de pace, și uitaseră deja gestul personajului cervantesc... Da
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vai, tendențios baroni locali și nici la cele ale acoperiților securiști, pe care-i apără de cîte ori gușterii presei îi atacă, iată-l pe pontosul partener de show al lui Garcea apărînd, peste noapte, cu un speech de să-nghețe galoanele: de unde pînă atunci CNSAS-ul era un lingău de dosare și un scormonitor în gunoaiele securimii patriotice, incomoda instituție devine, hop, demnă de tot respectul (partidului și guvernului); și, ca bonne bouche, apostatul dă o fugă și pînă la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
curent electric la complexele de creștere a porcilor din localitățile Berveni și Moftin în ultima perioadă au crescut mortalitățile la purcei, iar la Topitoria de cânepă Berveni au rămas în bazinele de topit circa 600 tone de cânepă, care a înghețat, fiind expusă deprecierii. Din lipsă de motorină, majoritatea morilor comunale din județ nu funcționează, fapt ce a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor din mediul rural, deoarece nu au făină pentru pâine. Pe acest fond, unele elemente cunoscute cu poziție ostilă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aceste râuri erau așezate marile antrepozite de cherestea: Romanul pe Moldova, Piatra Neamț pe Bistrița, Adjudul pe Trotuș. Pe aceste râuri, plutăritul se făcea, mai mult sau mai puțin intens, aproape în tot cursul anului. Se întrerupea uneori iarna, când ele înghețau, și căpăta o mare intensitate atunci când debitul de apă creștea. În acest din urmă caz era nevoie însă de multă pricepere, deoarece apele de munte sunt foarte repezi și accidentele greu de evitat. Așa, de pildă, la 16 noiembrie 1786
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orientare. În afară de aceasta, în lunile de iarnă pentru plutărit, și în lunile de vară secetoase pentru caice, nici Prutul nici Siretul nu erau navigabile, fie datorită debitului scăzut de apă, fie înghețului. Chiar Dunărea, în dreptul locului unde se varsă Siretul, îngheța în timpul iernii aproximativ 37 de zile. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, după anul 1837, cu excepția iernii din 1846, Dunărea a înghețat în fiecare an. Prutul și Siretul nu erau navigabile datorită stării lor naturale și datorită factorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie datorită debitului scăzut de apă, fie înghețului. Chiar Dunărea, în dreptul locului unde se varsă Siretul, îngheța în timpul iernii aproximativ 37 de zile. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, după anul 1837, cu excepția iernii din 1846, Dunărea a înghețat în fiecare an. Prutul și Siretul nu erau navigabile datorită stării lor naturale și datorită factorilor de ordin climateric. De altfel, executarea transporturilor mai sus menționate era apreciată în acea vreme ca excepțională, așa că, pe bună dreptate, râurile noastre erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cap. La semnal, jucătorii trebuie să se plimbe prin cameră către un loc unde doresc ei. Pentru a schimba acțiunea, liderul poate cere participanților să sară sau să țopăie. Dacă plasa cu fasole cade de pe capul jucătorului, acesta va fi "înghețat". Un alt jucător (prietenulă trebuie să ridice plasa cu fasole și trebuie să o să o așeze pe capul primei persoane, fără a-și scăpa propria plasa. Când jocul se sfârșește, se întreabă jucatorii de câte ori și-au ajutat prietenii și de câte ori
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]