3,006 matches
-
Transilvania dinainte de primul război mondial să se vadă ONISIFOR GHIBU, a) Pe baricadele vieții. Anii mei de învățătură, ediție îngrijită, prefațată, note și comentarii de NADIA NICOLESCU, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; b) Nu din partea aceea, studii și articole 1904-1916, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de VASILE POPEANGĂ, cu o postfață de NADIA NICOLESCU, Editura Eminescu, 1985. 8. O. GHIBU, "Anuar pedagogic", Sibiu, 1912. 9. T. T. CIBOTARU (coordonator și redactor responsabil), Istoria învățământului și a gândirii pedagogice în Moldova, Lumina
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pentru o pedagogie românească. 69. Cf. O. GHIBU, Dictatură și anarhie, Sibiu, 1944. 69 bis. O. GHIBU, Pedagogie țărănească, în "Societatea de mâine", nr. 21, din 21-31.V.1925. 70. O. GHIBU, Pe baricadele vieții. Anii mei de învățătură, ediție îngrijită, prefață, note și comentarii de Nadia Nicolescu, postfață de Mircea Zaciu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981. Cf. ION GH. STANCIU, " Un militant pentru educația națională Onisifor Ghibu", studiu introductiv la volumul O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească, op. cit. 71. I. I.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
b. VASILE ILIESCU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, Acces și șanse în învățămînt în cîteva țări capitaliste, E.D.P., București, 1977. 41. STANCIU STOIAN, Metodologia comparativă în educație și învățămînt. Pedagogia comparată, E.D.P., București, 1970; VASILE ILIESCU, Abordarea comparativă în pedagogie, ediție îngrijită și studiu introductiv de VIOREL NICOLESCU, E.D.P., București, 1976. 42. Din istoria pedagogiei romanești, 4 volume: vol. I, 1956, sub red. STANCIU STOIAN, I. I. GABREA; vol. II, 1966, sub red. ILIE POPESCU-TEIUȘAN; vol. III, 1967, sub red. ILIE POPESCU-TEIUȘAN
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a fost o cârciumă grecească. Amicul meu, Sdoukos, un grec crescut în România, mi-a arătat în local un ospătar care servea la mesele clienților, dar care impresiona prin fața lui luminată, prin ținuta demnă și civilizată, cu un păr mare, îngrijit și frumos ondulat. Atunci mi-a spus amicul meu: „Îl vezi pe ospătarul de acolo? Este venit din Grecia și este Doctor în Filozofie, dar ca să nu moară de foame aici în Germania, lucrează ca ospătar, chelner cum se zice
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
că de fapt „reclamantul l-a mușcat pe câine”... Timp de peste 20 de ani am lucrat la Centrul de Cercetare și Proiectare al firmei Porsche, aflat lângă Stuttgart, într-o zonă de dealuri, păduri și terenuri agricole bine și modern îngrijite. Zilnic parcurgeam cu mașina mea cei cca 40 de km distanța de acasă până la serviciu. Drumul era o șosea asfaltată foarte bine întreținută, care permitea o deplasare rapidă și comodă. Uneori, pe această modernă șosea, întâlneam câte un arici mort
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a avut ceva de furcă, până când a realizat că trebuie schimbat ceva în nivelul cerințelor și-n maniera de-a le afișa. Mama a fost o femeie frumoasă, extrem de exigentă cu sine, dar mai ales cu noi, copii săi. Era îngrijită și foarte atentă la detalii, la orice ar fi deranjat câtuși de puțin imaginea familiei sale. A fost și este un om direct, uneori enervant de conservator și care nu a cruțat absolut nimic. Este în fapt rodul unor percepte
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
am găsit răspuns la unele din întrebările mele legate de satul Probota, sat care uimește atât prin pitorescul său, generat de formele de relief și anume, prin încadrarea în Podișul Fălticenilor arondat arealului Podișului Sucevei, cât și prin gospodăriile frumos îngrijite în care s-a pus ceva din sufletul țăranului român de altădată. Șirul întrebărilor și nedumeririlor nu s-a oprit aici. Într-una din zile, în drum spre casa bunicilor, părinții mi-au explicat și mi-au arătat care sunt
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
adevăr, În nr. 99 din 13-20 august 1922, Încep să fie publicate scrisorile Corei Irineu. Constantin Beldie, secretarul de redacție, a avut grijă să elimine toate părțile care-i men țio nau numele. De aceea și În ediția din 1924, Îngrijită tot de el, pasajele eliminate nu au fost introduse. În ediția din 1975, când actorii marii iubiri dispăruseră de pe scena vieții, redarea integrală a scrisorilor trebuia făcută. Faptul regretabil este că și din jurnalul Corei Irineu numele lui Constantin Beldie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
amărâte. Se găsea într-o dispoziție deosebit de bună. Purta o cămașă în carouri albastre și gri, curată și apretată, o perechi de pantaloni de doc proaspăt spălați și călcați, bocanci negri bine lustruiți și, deasupra cămășii, pufoaica lui, și ea îngrijită: tata nu renunțase nici acum la cochetărie. La cabinetul oftalmologic, în anticameră aștepta o groază de lume. Iar medicul lipsea. Tatei chiar i-a convenit situația: s-a înscris pe o listă, mai curând de trei ceasuri nu-i venea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Dinu cu ele. Totuși, deși nu-mi e clar, îi dau tot mai des dreptate. Cele două vorbe erau: „Căcarea lumii“. Bătrâni cu pantofii bine lustruiți În lumile bogate, bătrânețea, în cazul unui vârstnic activ, cultivat și cu o prezență îngrijită, e ultimul lucru pe care-l iei în seamă. Bătrâni frumoși ajung îndeobște doar cei care au fost chipeși de tineri. Sau atât de mintoși, încât nimic nu mai vine înaintea inteligenței. În lumile paupere, bătrânețea e mereu urâtă. Săracii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
frustratului, printre rochiile de seară ale cucoanelor și fracurile de dinainte de război ale unor domni în etate, probabil că prima mea întâlnire cu opera ar fi fost și ultima. Un bărbat între două vârste, a cărui înfățișare mai mult decât îngrijită impunea respect și unui îndărătnic din naștere ca mine, m-a abordat în felul acela civilizat în care se adresează niște persoane bine educate una alteia când vor să facă neprotocolar cunoștință. M-a întrebat cum găseam spectacolul, fiindcă lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în care se adresează niște persoane bine educate una alteia când vor să facă neprotocolar cunoștință. M-a întrebat cum găseam spectacolul, fiindcă lui i se părea magnific. Cuvântul magnific era și el o premieră. Vocabularul meu, deși consistent și îngrijit, nu era unul de dicționar, ci de practică zilnică. Nu știu de ce, dar aveam convingerea că o seamă de termeni, cum era, bunăoară, magnific, trebuiau luați cu binișorul, să nu se sperie. Eu nu m-aș fi încumetat să numesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de penicilină și, În patru ore, temperatura mi-a scăzut, dar cînd venea vorba de plecare, doctorul clătina din cap, spunînd: „Pentru răceală, repaus la pat“. (Acesta era diagnosticul său, În lipsa altuia mai bun.) Așa că am petrecut acolo cîteva zile, Îngrijiți regește. Alberto m-a fotografiat În haine de spital. Făceam o figură impresionantă: sfrijit, Îmbujorat de temperatură, cu ochii enormi și cu o barbă ridicolă, a cărei formă nu s-a schimbat prea mult În lunile În care am purtat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pe lîngă lacurile foarte diferite Între ele, Înconjurate, toate, de păduri străvechi, al căror miros de sălbăticie ne dezmierda nările. Dar, În mod curios, priveliștea unui lac Înconjurat de păduri, o casă solitară pe malul său, cu o grădină bine Îngrijită, ajunge să te irite destul de repede. CÎnd privești peisajul doar de la acest nivel superficial, nu apuci să-i remarci decît uniformitatea supărătoare, nu reușești să te adîncești În spiritul locului; pentru asta, trebuie să stai pe loc cîteva zile bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
frumoasă cu cerneală albastră, la părintele Petru Albert - un tratat de teologie și filozofie a fericitului Duns Scot de care era îndrăgostit, plin de sublinieri și de notițe pe margine, la părintele Iosif Budău și la părintele Ștefan Tătaru - versurile îngrijite și pline de emoție, un poem dedicat venerabilului părinte dr. Iosif Petru Pal, prieten al Sfântului Maximilian Kolbe (Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave,/ În vorba dămoală a cărui, plâng toate durerile noastre,/În zariștea sumbră, când
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
care odinioară se îngrijiseră până la pedanterie și care acum nu mai reușeau deloc să controleze felul cum arătau. Iar el, desigur, cel ce zdrobea oameni, cunoștea la rândul său nenumărați nefericiți ce nu mai aveau forța necesară să se prezinte îngrijiți, pentru că nu-și mai aparțineau. Gara pentru emigranți se afla în apropiere de granița ungară - o mică gară de frontieră. Eram vreo douăzeci de oameni care așteptam trenul în penumbra incertă a unei săli dosnice, sub supravegherea miliției. N-aveai
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ele își lucra pământul, ele îl ajutau, constituind baza existenței sale materiale, sursa vieții. Și-apoi mai era și doza de mândrie pe deplin justificată și îndreptățită când el, proprietarul, se plimba prin sat cu căruța trasă de doi cai îngrijiți, strălucitori, superbi de-ți luau ochii și rămâneai, așa, uitându-te în urma lor de-a lungul uliței cu inima zvâcnindu-ți de plăcere. Ori când ieșeau din bătătura lui două vaci mari, grase, bine țesălate, frumoase, cu ugerele grele, alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
editorul, prefațatorul sau susținătorul acestor documentate înscrisuri, deosebit de importante pentru a înțelege calvarul Bucovinei și a oamenilor săi neînfrânți, de la mijlocul secolului trecut; între ele trebuie amintite: Nandriș, Ion. Satul nostru Mahala din Bucovina (Notre village Mahala de Bucovine). Ediție îngrijita și prefață de: Nandriș, Gheorghe. Sibiu, Ed. Tribuna, 2001, 432 p. Nandriș, Gheorghe. Basarabia și Bucovina, calul troian al expansiunii coloniale rusești spre Mediterana (Bessarabie et Bucovine, le cheval troyen de l’expansion russe vers la Méditerranée). Prefață de: Popa
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
expansiunii coloniale rusești spre Mediterana (Bessarabie et Bucovine, le cheval troyen de l’expansion russe vers la Méditerranée). Prefață de: Popa, Mircea. Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2002, 132 p. Nandris-Cudla, Anita. Amintiri din viață. 20 de ani in Siberia. Ediție îngrijita și prefață de: Nandriș, Gheorghe. Editură Humanitas. Monica Lovinescu spunea: „Cartea aceasta e o revelație și s-ar cere primită ca atare... și pentru reconstituirea staturii țăranului bucovinean: o statura net aristocratica, pe care metamorfozele provocate de comunism o aruncaseră
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
și indici(1967; ediția a Il-a, revăzuta și adăugita, 1968); Izvoare folclorice și creație originală (colectiv; 1970); Cântece de dragoste și de dor. Antologie de texte populare, cu o postfața, note și bibliografie (1972); Proverbe românești - Antologie (1984). Ediții îngrijite: George Călinescu. Scrieri despre arta. Antologie, prefață, note și tablou biografic. Vol. I și ÎI (1968); Ion Neculce: Letopisețul Țării Moldovei. Ediție antologica, cu o prefață, note și tabel cronologic (1968); Vladimir Streinu, Poeme (1971); Vladimir Streinu: Ritm imanent. Selecție
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
am pierdut" (Camus). Imagine bucureșteană, surprinsă și pusă acum pe hârtie: mă întorc în week-end de la cazarmă. În tramvai, studiez mâna unui "semi-marginal" (vagabond, dar nu foarte...), neras, impregnat cu miros de băutură și țigări proaste: extrem de fină, cu unghii îngrijite, degete lungi, neobișnuite cu munca. Un "Crai" resuscitat și obligat acum să cerșească. Lucrez cu sârg la "traduceri" în cadrul unei alte unități militare, prestigioase. Schimbarea de condiție și de statut este extraordinară, căci am părăsit cazarma infectă, vopsită în gri-bleumarin
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Universitatea Laval din Québec-Ville, Canada 4 septembrie 2004 Răzlețe. Montréal, Québec, Canada. De Elveția m-am "îndrăgostit" de cum am pus piciorul pe teritoriul său (mai bine spus, din aer, m-a frapat încă de când eram în avion geometria calmă și îngrijită a teritoriului său). Nu am aceeași chimie cu Canada. Canada nu-mi place, cel puțin acum, la început, este prea mare, prea vastă, prea rece, prea-prea... Lumea nouă, biroul de imigrație al aeroportului Dorval, Montréal. Oameni de toate rasele și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
carte), un om de afaceri cu BMW și cu toate anexele succesului. Odată, când am plecat în concediu, l-am rugat, ca între vecini, să-mi ude plantele de pe balcon. Când m-am întors, plantele erau foarte frumos udate și îngrijite. Ca să-i mulțumesc, am luat un teanc de traduceri de-ale mele - cărți bune, atrac tive, care nu se adresau unui intelectual elevat - și i le-am dus cadou ca semn de gratitudine pentru că-mi îngrijise plantele. Omul s-a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
foarte frumoasă și așa, neasortată. „Îi recunoști imediat pe cei din Est“, îmi spune M. la Berlin în 2002. „Cum?“ „Du-te în metrou. Să vezi cum sunt îmbrăcați.“ Mă duc în metrou și dau de „asortate“, de femeile alea îngrijite, cu haine cuminți. Dar mai văd ceva: citesc cărți bune. Ce mișto ar fi fost să fim băieți! Cu câteva tricouri și o pereche de blugi, cu o pereche de ghete și una de adidași, n-aveam treabă... Și-o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la cârma ei se afla un dascăl vrednic. Și clasa învățătorului aspirant la obținerea gradului didactic I se prezenta în condiții bune. Curățenia și ordinea, căldura moderată, ornarea încăperii cu bun-gust și utilitate pentru școlarii începători, copiii îmbrăcați în uniforme îngrijite, toate acestea m au introdus într-o atmosferă plăcută, prielnică participării afective și intelectuale la lecția ce urma să înceapă dintr-o clipă în alta. În fața clasei se afla un bărbat tânăr, cu o înfățișare comună, de statură medie, cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]