2,611 matches
-
țara de a avea unul”), e evident că, după război, Cioran era rușinat și Împovărat de fostul său angajament politic și că, de fapt, se ținea la distanță de orice legături politice. Totuși, imposibilitatea de a-și pacifica autenticul nihilism Înnăscut s-a dovedit a fi un proces nesfârșit, complicat și tulburător. La bine și la rău, nihilismul rămânea energica forță spirituală din spatele creației sale, din spatele originalității și a stilului său. Și-a menținut vie singuratica luptă: ca scriitor, ca artist
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Mișcarea Legionară și asculta de o disciplină severă, manifestările erau cu totul altele: educație, corectitudine, muncă, dorință de mai bine pentru neamul românesc, apărarea lui de influența nefastă a străinilor, prin efortul continuu de punere în valoare a calităților sale înnăscute, pentru a surclasa elementele alogene. Deci, concurență loială nu persecuție. O schimbare completă de optică și strategie în lupta de afirmare a elementului românesc. Era preocupat în special de pătura țărănească, unde sufletul neamului se păstrase neîntinat de toate ideile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cognitiv. Pe baza lui ai făcut permutările. — Adică e vorba de sistemul pe care l-ați vizualizat și l-ați editat? — Chiar așa, spuse Profesorul dând din cap. — Și cum va dovedi asta ipoteza dumneavoastră? — Prin erori. Ai o capacitate înnăscută de a stăpâni nucleul conștiinței tale. Deci nu există nici un fel de problemă în ce privește al doilea sistem cognitiv. Al treilea, cel pe care l-am editat, este un corp străin și s-ar putea să existe o reacție din partea organismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
unele discuții, dă replici fără menajamente unor „nedreptăți revoltătoare” produse de maghiarii și austriecii cu care stă de vorbă. Costumul, ținuta femeilor îi rețin atenția, eleganța fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă.” Alte note caracteristice ale românilor: ospitalitatea, omenia, plăcerea conversației, curiozitatea, care „nu ascunde nici o iscodire răuvoitoare”, politețea. Scriitoarea este preocupată deopotrivă să cunoască lumea satelor și a orașelor, inclusiv
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
maramele și velințele; la fel cusăturile, covoarele și lăicerele; la fel se încrustau fluierele, cavalele și toiegele; la fel se alcătuiau uneltele rudimentare de muncă, la fel se clădesc casele și se urzesc satele. După conformația craniilor, după avântul tineresc înnăscut al inimilor ce-și începea doina cu „frunză verde”, după marele simțământ al toleranței religioase, după ritmul danțurilor voinicești, după sinteza și etimologia limbii ce se trage din latina vulgară - cu toate influențele ce le-am suferit - Dvs. ați putut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
preocupările de evaluare dimensională a acestora, cu concepte și instrumente împrumutate din psihologia generală a persoanei. Pentru caracterizarea oamenilor s-au folosit, încă din perioada greco-romană, termenii de temperament și caracter. Treptat, termenul de temperament a căpătat înțelesul de ceva înnăscut, ce ține de corporalitate și aspectul biologic. Termenul de caracter a avut înțelesul general de semn distinctiv ce servește pentru a recunoaște un obiect, a distinge o ființă. În cazul ființei umane, termenul s-a referit la modul obișnuit de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu aduce însă în discuție forma corpului. Tradiția fisiognomică a Europei s-a concentrat pe expresivitatea feței și moralitate. La sfârșitul secolul al XIX-lea teoria degenerescenței și doctrina lui Lombroso au stimulat din nou ideea legăturii dintre ansamblul corporalității înnăscute și psihismul individului. Era o reacție împotriva localizaționismului anatomo-patologic ce se impusese prin Wirchow în medicina secolul al XIX-lea. Descoperirea funcțiilor glandelor endocrine și a integrării ce o realizează sistemul nervos central a stimulat preocupările față de teren în medicină
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce a fost etichetată ca „structurală”, în care eului i se acordă o importanță mai mare. Acesta nu e conceput ca derivând progresiv din id-ul pulsional, inconștient, și din conflictele acestuia, ci ca având ca bază un aparat propriu, înnăscut, constând din abilități perceptive și intelectuale, orientate de la început spre adaptarea la mediu. După părerea autorului, Eul e o instanță activă prin sine, are o autonomie primară, se schimbă singur, participă activ la rezolvarea de probleme, aduce satisfacții subiectului. Loewinstein
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se poate obține prin chestionarul 16PF elaborat de Cattel. Preocuparea față de trăsături nu ignoră o anumită înțelegere a dinamicii persoanei. Cattell are în vedere ca factori motivaționali trăsături care includ nevoi, pulsiuni, interese, impulsuri, toate subsumate conceptului de atitudine. Pornirile înnăscute le numește Edat, iar cele învățate Sens. Autorul propune un „calcul dinamic” ce configurează o ecuație a comportamentului. Viziunea asupra personalității este una psihometrică, având la bază o metodă inductivă ce se bazează însă pe limbaj. Psihologia trăsăturilor s-a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ea mizează mult pe inducție, pe date obținute în situații standard și psihometrie, tendința fiind de a căuta și descrie aspecte cât mai puțin variabile, cât mai constante ale persoanei. Acestea sunt în mod firesc cele mai apropiate de aspectele înnăscute, biologice. În această direcție de studiu, un prestigiu aparte și-a câștigat Eysenck. Autorul este adeptul unei ierarhii a trăsăturilor (Eysenck, 1985; 1987Ă. La nivelul cel mai de jos s-ar plasa răspunsurile specifice unor situații care sunt mai mult
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare Lombroso (1835-1900Ă, medic și criminolog italian, refritoare la criminalul înnăscut. În această situație, după Lombroso, criminalul nu mai era atât de vinovat pe cât era de bolnav încă de la naștere. Aceasta pentru că în comportamentul său erau evidențiabile de timpuriu labilitatea afectivă, manifestările impulsive și absența empatiei. La acestea, Gouster, citat de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studiat „stigmatele corporale” ale degenerescenței care erau descrise cu lux de amănunte în cazul histeriei la începutul sec. XX. În paradigma degenerescenței și în corelație cu tradițiile fisiognomiei apare la sfârșitul secolului al XIX-lea doctrina lui LOMBROSO despre criminalul înnăscut, care ar fi identificabil după forma trupului, a capului, și mai ales a feței. Tot la interferența cu psihiatria forensică se plasează preocuparea lui KRAFFT-EBING (citat de MILLON și colab., 1998Ă, privitoare la „psihopatia sexuală”, în cadrul căreia descrie sadismul, masochismul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
experiența curentă și din cercetarea relaționată cu această nouă abordare. Este „partea tare” concepției sale (vezi Rogers, 1967, capitolul „Learning: A Humanistic Orientation”) - și o rezumăm cât mai aproape de gândirea autentică a lui Rogers. 1. Ființele umane au un potențial înnăscut pentru învățare. Ele sunt curioase în legătură cu lumea lor numai dacă această curiozitate nu e tocită de experiența educațională. Sunt, în egală măsură, doritoare de a se dezvolta și a învăța. Rațiunea pentru această ambivalență o reprezintă faptul că orice învățare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
observă că oameni din diferite culturi salivează cu anticipație gândindu-se la o mâncare gustoasă - dar ce consideră ei a fi gustos? Anumite aspecte ale gustului - spre exemplu, capacitatea de a detecta diferențe în dulce și sărat - par să fie înnăscute. Oricum, cât dulce și cât sărat preferăm în hrană pare a fi un rezultat al experiențelor trecute pe care le-am avut cu mâncarea. În cultura siriană, mâncarea tinde să fie foarte sărată. Iată de ce nu este de mirare că
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
despre lume Într-un studiu din 1951, adăugit în 1967, cercetătoarea americană Florence Rockwood Kluckhohn abordează chestiunea configurațiilor „tipului personalității modale” (elaborat de Abram Kardiner între 1940 și 1945) din perspectiva unor „probleme umane de bază”, și anume: 1. predispozițiile înnăscute ale omului; 2. relația omului cu natura; 3. dimensiunea temporală semnificativă; 4. tipul de personalitate valorizat; 5. modalitatea dominantă de relaționare interumană. Kluckhohn identifică o variabilitate în soluțiile oferite cultural la aceste probleme; prezența unei „orientări valorice dominante” într-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
rânceda pizmăluire"7. El are, deci, îndrăzneala de a acuza de fățărnicie o hotărâre care liniștea apele agitate ale confruntării politice. Atent la nuanțe, Ciacalul știe că, deși nu lipsită de vină, Vidra a rostit totuși, cu toată ticăloșia sa înnăscută, adevărul: anume că întreaga șaradă nu era decât o strategie de a-l impune pe tronul epitropiei animalelor pe Strutocamila, deși firea nu-l recomandă pentru așa ceva. Când astfel de revoltați, precum Vidra, Ciacalul, Liliacul au posibilitatea de a se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și, spionând de acolo, înoată pe sub el. Iar oamenii vin aducându-și vasele, ulcioarele. Apoi, când oamenii scot apă, creaturile apar de sub lemnul plutitor, sar pe mal și îi apucă cu o mare putere și îi mănâncă. Atâta despre răutatea înnăscută și ticăloșia crocodililor"7. Chiar dacă ilustrul erudit de la finele Antichității sesiza doar ticăloșia animalului, trebuie să observăm că acesta nu este doar rău, viclean, ci că are, iată, și inteligența de a aștepta momentul oportun; are, altfel spus, răbdarea necesară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dar devine adeseori promotorul, inventatorul lor. O știre recentă ne anunța de plasarea de către mâini criminale, în plușul scaunelor din săli de cinematograf din Paris, a unor ace de seringă purtătoare ale virusului HIV. Violența umană este atât o caracteristică înnăscută, ținând de condiția ereditară, cât și una învățată, determinată de experiența individului. Așa cum am spus mai sus, adeseori adulții sau copiii care au fost victimele unor comportamente violente din partea părinților și a societății au comportamente violente față de animale și, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afirmă condiția biologică violentă a omului, deși nu susține imposibilitatea prevenirii conduitelor violente ale ființei umane, care este în același timp și socială. Teoria, larg discutată, are un contraargument puternic în cercetări care arată că și cooperarea reprezintă un mecanism înnăscut al omului și că acesta din urmă poate genera și susține conduite de negociere în situații conflictuale, evitându-se manifestările violente. Violența și gingășia interpersonală caracterizează în aceeași măsură omul de azi ca și pe cel din lumea veche (Walker
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o chemare a figurii de atașament pentru a înlătura pericolul trăit de copil. Cu alte cuvinte, scopul violenței va fi ridicarea piedicilor din calea manifestării unei iubiri vitale. Manifestarea în comportament a agresivității ține atât de temperament, ca un dat înnăscut, cât și de experiențele din timpul vieții, de ceea ce s-a învățat. Trebuie să diferențiem între agresivitate, ca energie comportamentală, și violența, înțeleasă ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și frica celui care apare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate întări sentimentul că cel puternic este îndreptățit să-ți facă orice atâta vreme cât nu ai forță să te opui. în urmă cu 20 de ani am avut în consultație un copil în vârstă de 3 ani, cu o surditate profundă, înnăscută. Copilul a fost izolat de mama sa, o persoană ce nu dorea ca satul să știe că la 2 ani, copilul ei nu vorbește, într-o încăpere din casă, singur. în decurs de un an, copilul a dezvoltat un comportament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mintea celeilalte persoane. Datorită acestor funcții, neuronii-oglindă sunt considerați că se află la originea empatiei imediate. Contrar părerilor comune, calitatea funcționării creierului nostru emoțional, ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de „coeficient de emoționalitate”1, nu este un dat înnăscut. Există desigur persoane care sunt genetic mai emotive (sunt persoanele dotate cu o versiune scurtă a genei unui receptor de serotonină) sau mai anxioase (persoanele cu versiunea lungă a genei amintite). Acestea însă sunt doar predispoziții genetice, dar mediul, prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale stresului posttraumatic, precum și teoria procesării informației a lui Horowitz. Combinația dintre perspectiva centrată pe persoană cu psihologia pozitivă a ultimilor ani a dus la o nouă teorie: teoria valorizării organismice. Această teorie recentă consideră omul ca având o abilitate înnăscută de a ști ceea ce este important pentru el și ce este important în viață pentru a avea un sentiment de împlinire. Confruntarea cu adversitățile are un efect de zguduire a lumii persoanei și determină, conform principiului completării (specific acestei teorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de Sigmund Freud în 1984, și reluat de Anna Freud în 1936, iar ulterior de Melanie Klein (Ionescu, 2010). Freud spune că mecanismele defensive sunt elemente fundamentale ale sănătății mentale a individului. Nu se poate spune cu precizie dacă sunt înnăscute sau învățate, dar, ținând seama de universalitatea lor, se poate presupune că au o componentă înnăscută, destinată confruntării cu adversitățile. O consistentă contribuție la înțelegerea modalităților de manifestare ale mecanismelor de apărare o face Vaillant (1994). El se ocupă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Klein (Ionescu, 2010). Freud spune că mecanismele defensive sunt elemente fundamentale ale sănătății mentale a individului. Nu se poate spune cu precizie dacă sunt înnăscute sau învățate, dar, ținând seama de universalitatea lor, se poate presupune că au o componentă înnăscută, destinată confruntării cu adversitățile. O consistentă contribuție la înțelegerea modalităților de manifestare ale mecanismelor de apărare o face Vaillant (1994). El se ocupă de 18 mecanisme de apărare și prezintă aceste mecanisme la mai multe nivele. Consideră că nivelul IV
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]