2,273 matches
-
de neprețuit. Evident, vom dezbate aceste probleme. Dar aceasta nu e de ajuns. Adevărurile lui trebuiesc aplicate și dacă e vorba de discuție ea trebuie să se facă pe obiect. Se simte nevoia unei critici întemeiate pe principii solide și însuflețite de o adevărată dorință de construcție. Am făcut intenționat o discriminare între critică și critici. Fără îndoială că e bine ca unii să se consacre exclusiv studiului științific și judecării operelor literare. Cu asta nu am rezolvat nimic atâta vreme cât scriitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe inginerul Raica, spion în solda imperialiștilor, strecurat într-un post de conducere în Direcția generală a șantierului. Plin de ură de moarte față de clasa muncitoare, cosmopolit până în măduva oaselor, Raica știe însă să-și mascheze sentimentele (...). Munca creatoare, conștientă, însuflețită de spiritul întrecerilor socialiste, se află în centrul romanului Drum fără pulbere. Emulația pe care o crează întrecerea socialistă între oameni, tendința de a depăși neîncetat realizările anterioare, de a sfărâma normele învechite și a introduce norme noi, este zugrăvită
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
doi se împărtășesc din însăși trăinicia vieții pe care o durează: Cum să se stingă-al nostru dor O clipă, una... Când steagul roșu-i arzător Întotdeauna! (Nu mă-ntreba) - Poetul e fericit știind că iubita lui pășește alături de dânsul, însuflețită de același ideal, de aceeași «patimă-dogoare»: dragostea de patrie și «dorința zborului ne-nfrânt spre socialism». Dacă n-ar fi așa, conchide poetul: Tu dragă nu mi-ai fi nicicând. (De fericit ce sunt...) - Conștient că viața și cauza pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în ochi În acel August flămând. Scoarță neagră-nsângerată, Martor ai să fii odată! Nu se-oprește-aicea lupta, Nu se-oprește niciodată! Cele trei cântece despre viața și moartea lui Nikos Beloianis sunt și ele elocvente pentru patosul de care e însuflețit adeseori versul lui Rău. (...) D. Micu apreciază greșit unele poezii ale lui A. Rău atunci când vorbește cu dispreț despre «întâlnirile idilice cu o iubită ucisă de nemți» (poezia Amintire). Este un dispreț nejustificat și condamnabil. O poezie care cântă iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de îndeplinit o misiune precisă în cadrul luptei generale a poporului, ci de cine știe ce veleități de savant de cabinet ori de estet. (...) Patosul participării la lupta pentru o cultură nouă constitue o altă însușire fundamentală a scrisului lui Traian Șelmaru. El însuflețește fiecare rând al articolelor și studiilor sale, oglindindu-se nu numai în pasiunea argumentării, în căldura și dragostea cu care criticul relevă și susține fenomenele pozitive ale vieții noastre culturale, ori în vehemența cu care combate tendințele și manifestările străine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aparatura spitalului! N-aveți voie s-o atingeți! — Îmi pare rău, spun, ștergîndu-mă la ochi. Dar efectiv a trebuit să mă mai uit o dată, rapid. Luke, vorbesc cu copilul nostru. E... incredibil. — Arată-mi și mie! Privirea lui Luke se Însuflețește, și vine repede lîngă mine, urmat de ecografă. Unde? Nu-mi pasă dacă vede și Luke că e băiat și În felul ăsta se duce naibii toată surpriza. Trebuie neapărat să Împărtășesc această clipă prețioasă cu el. — Uite, ăsta e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Aș vrea doar să am o imagine generală despre genul de naștere pe care ți-o dorești. Și Luke, o să te sun. Știu că unii dintre băieți ar fi foarte Încîntați să te revadă. — Cu mare plăcere! Luke e foarte Însuflețit la față În clipa În care o sărută pe ambii obraji. Apoi ușa se Închide și ne Îndepărtăm pe coridor. Nu am nici cea mai mică idee la ce se gîndește. Sinceră să fiu, nici eu nu știu la ce
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
problemă. Așa e În lumea modei! — A venit! aud un țipăt dinspre ușă. A venit Danny Kovitz! — Buffy, trebuie să plec, zic grăbită și Închid mobilul. În timp ce mă Îndrept spre ușile de la intrare, zăresc pe stradă o limuzină și mă Însuflețesc instantaneu. Incredibil ce mare vedetă a ajuns Danny! Apoi ușile se dau În lături - și iată-l! E la fel de aschilambic ca Întotdeauna, și e Îmbrăcat În blugi vechi și cea mai cool geacă neagră din lume, cu o mînecă făcută
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fi trebuit să nu vorbești deloc? — Eu sînt genul care are voie să vorbească, Îi explic. Dar fără țipete sau ceva de genul ăsta. — Uau. Știi, nu cred că am mai avut vreodată aici vreo scientoloagă! pare că s-a Însuflețit brusc. Te superi dacă le spun la vreo cîteva colege? — Du-te! Încuviințez absentă. CÎnd ea fuge din sală, Îmi mototolesc ambalajul de la KitKat și-l arunc frustrată la coș. E stupid. Nu vine nici o Venetia, așa-i? N-o să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pătruns și în vorbirea curentă. Influența a venit și din partea limbii cancelariilor care era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de- a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului Igor» care însuflețește pornirile expansioniste de esență slavă. Numai că povestea asta este cântată pe strune neacordate la realitate. Este un fabricat mult ulterior evenimentelor evocate. Nu există un document autentic și, pe la 1795, a mai fost pritocit de Ecaterina a II-a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
existența. În nord, vrăjitorii leagă vânturile cu o frânghie. Altele spre elemente simbolice în societăți secrete (instrumentele dezvoltă spații speciale: ciocanul simbolizează uneori și tunetul; în simbolistica francmasonilor, ciocanul este simbolul inteligenței, care făptuiește și perseverează în acțiune, conduce gândul, însuflețește meditația, prin tăcere caută adevărul; ciocanul, ținut în mâna dreaptă, reprezintă autoritatea, energia făptuitoare. Apropiat de securea cu două tăișuri, ciocanul trimite spre simboluri ale morții, ale căsătoriei, ale vieții, sub forma crucii sub formă de T/Tau). Gesturile de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului: / Romele,/ Parisurile, / New Yorkurile / izbânzilor românești de mâine!” Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și plin” (Aicea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
tău Staring at the Sun e și un poem epic. În Talking It Over experimentai amestecul de narațiune și teatru. Aici topești proza în poezie. E un roman care creează cititorului o stare de spirit binecuvântată. Apoi intervine ironia, care însuflețește reprezentația și reînvie intriga. De la simbol la distopie, parcurgi toată gama de emoții. Ai scris vreodată poezie? JB. Da, am scris ceva poezie, cam de la șaisprezece la douăzeci și cinci de ani. Dar era slabă. Era o poezie prozaică și discursivă. Cred
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e știință și artă lăsând să se înțeleagă de toată lumea că este și filosofie, adică mai întâi reflexie și apoi diagnostic și tratament. Paracelsus consideră organismul uman un microcosmos în care se reflectă activ macrocosmosul, universul. Paracelsus numea spiritele care însuflețesc universul „entități“, unele benefice, altele malefice, de unde marea importanță acordată medicinei ca apărătoare a integrității vitale a omului. Îl parafrazează oarecum pe anticul Protagoras din Abdera care spunea că „omul e măsura tuturor lucrurilor“. și unul și altul încearcă să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
imaginea intermediară între el însuși și ceilalți; forma dramatică, în care prezintă imaginea sa în raport imediat cu ceilalți. (...) Forma lirică este cel mai simplu veșmânt verbal al unui moment de emoție, un strigăt ritmic asemănător celor care odinioară îl însuflețeau pe bărbatul ce trăgea la vâsle sau rostogolea pietre către vârful unei pante. Cel care scoate acest strigăt este mai conștient de momentul emoției sale decât de el însuși pe cale de a încerca această emoție. Forma epică cea mai simplă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sale întemeiate, când s-a gândit în mod serios la salvarea sufletului său; și sunteți constrâns, conform maximelor dumneavoastă, să aprobați ca aceste sentimente, a căror natură coruptă este încurajată într-un mod atât de periculos, să mai fie și însuflețite de un cântec ce nu respiră decât moliciune. Dacă Lulli a excelat în arta lui, a trebuit să potrivească, cum a și făcut-o, accentele cântăreților și cântărețelor sale la textele și versurile lor: iar ariile sale atât de mult
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-l ca pe un fanfaron, după tradiția, deschisă de Plaut, lui miles gloriosus. El abordează de asemenea, prin intermediul lui Saint-Franc, un bătrân soldat ieșit din rândul trupei și devenit ofițer, problema "ofițerului de fortune". Acest om de o cinste ireproșabilă, însuflețit de un nobil sentiment al onoarei, se lovește continuu de morga colegilor săi care, din spirit de castă, îl disprețuiesc, ca și de ura superiorului său. Negustorul care, aparținând clasei în devenire, joacă un rol din ce în ce mai mare în societatea secolului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a considerat posibilă identificarea unui sistem și a unui panteon: zeițe, zei, „epifaniile” sau manifestările lor divine (mai ales sub forma animalelor), o cosmologie asociată, scene de cult, veșmintele și caracteristicile celor consacrați. Religiozitatea privată și publică, sărbătorile religioase periodice, Însuflețite de emoțiile „dramei rituale”, par să fi avut un centru de greutate tangibil În folosirea idolilor și a unor instrumente: statui și statuete, altare și miresme arse, ofrande votive, costumații și măști. S-au descoperit reprezentări ale unor dansatori și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vreunui sacerdoțiu. În sfera privată rămân și lucrările pe care Învățații, iubitorii de antichități, cercetătorii limbilor, călătorii și geografii le-au realizat despre vechile obiecte de cult, numele uitate ale zeilor, edificiile de cult și istoriile lor, chiar dacă acestea erau Însuflețite, ca În cazul lui Varro, de idei reformatoare ce ținteau să restaureze o religie originară și pură. În această combinație de factori culturali, literatura și arta religioasă dobândesc o semnificație diferită de cea pe care ar avea-o În cadrul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Rienzi e un idealist care se bizuie pe vise și iluzii. El se socotește un iluminat, venit să propovăduiască „omenia” într-o lume pe care o consideră „oarbă”. Declarativ și juvenil, rămâne totuși un personaj interesant prin poezia care îl însuflețește, dar care nu poate susține o compoziție șubredă. Superioară este drama Lăpușneanu-Vodă, apărută tot în „Convorbiri literare” (1878-1879). Liniile generale ale subiectului sunt luate din cronici și documente istorice și o singură scenă, uciderea lui Moțoc, e împrumutată din nuvela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
de cooptări. "Neamul românesc" a apărut la 10 Mai 1906, sărbătoarea națională și totodată regală, marcînd cel de al patruzecilea jubileu al domniei lui Carol I. Iorga i-a dedicat primul număr Regelui Carol I174. A. C. Cuza și alți naționaliști însuflețiți de aceleași sentimente făceau parte din personalul său. În octombrie, Iorga a plecat de la "Sămănătorul" întrucît avea acum propriul lui ziar. Avea în plan să fondeze și alte publicații pentru naționalismul său cultural: ajuns la anumite concluzii pe baza experiențelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că nu mai avea decît o dorință: să plece acasă. Groaznica iarnă 1916-1917 a căzut ca un blestem asupra satelor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Aurel Metroniu. Jurnalistica lui Iorga a fost întotdeauna politică. De Sfîntul Nicolae, 6 decembrie, ziua onomastică a Țarului Nicolae, Iorga scria: "Stăpînul a jumătate din două continente, un om nobil și bun, un suflet devotat și un conducător înțelept, însuflețit de idei nobile... Ni s-a alăturat în 1914, spărgînd o gheață care ne separa de mult timp [relațiile româno-ruse] și conchidea: "Trăiască Împăratul Nicolae, un prieten puternic al României, astăzi și mîine!"66 Era oare acest articol un tribut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mare lider politic! Din nefericire pentru România, va pierde această șansă. O dată cu venirea verii, armata română a început ofensiva la Putna. Ar fi fost încununată de reușită dacă n-ar fi fost și armata rusă acolo. Poate că Kerenski a însuflețit armata rusă prin discursurile lui înflăcărate, dar exista un profund sentiment antirăzboinic printre ruși, întreținut cu grijă de către bolșevici. Frontul din Bucovina a fost străpuns, la 21 iulie 1917. Cernăuțiul a căzut, iar știrea a declanșat panică la Iași. Brătianu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din fire un luptător, pe cînd Maniu era înclinat mai mult spre resemnare și pasivitate. Iuliu Maniu a venit la putere cu sprijinul înflăcărat al unei majorități copleșitoare. Alcătuit din țărani în proporție de aproape 80%, poporul român era puternic însuflețit de speranța într-o democrație țărănească. Bărbatul aflat la cîrma statului român era incoruptibil și un democrat și patriot convins. Guvernarea lui avea să dovedească că aceste calități nu constituiau deloc un panaceu pentru bolile care afectează dureros viața țărilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]