3,412 matches
-
a cărei extensie după cum am văzut este limitată. Caritatea, care nu înseamnă altceva decât iubirea nemăsurată față de orice om, indiferent de naționalitate, pe care lisus Hristos o proclamă. „Veniți binecuvântații Părintelui meu de moșteniți împărăția ce este gătită vouă de la întemeierea lumii căci am flămânzit și Mi-ați dat de mâncare, am fost bolnav și M-ați îngrijit etc..." „Dar când ți- am făcut noi toate acestea?” întreabă discipolii. „Amin zic vouă, întrucât le-ați făcut unuia din acești frați mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și înstrăinare. Dar cel mai important lucru realizat prin acest act a fost pasul decisiv pe care l-a realizat pentru emanciparea noastră națională prin deșteptarea instinctului național „amorțit până atunci de slavonism, grecism și calvinism”. Și într-adevăr, prin întemeierea școlilor pentru popor, apariția la Blaj a celui mai puternic focar de cultură românească de unde a și plecat iluminismul școlii ardelene prin Samoil Micu (Klein), Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții, personalități ce aveau să demonstreze științific și prin documente
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
creștină a acestui act este dezvăluită chiar de lisus Hristos însuși prin cuvintele „iar când va veni Fiul Omului întru slava sa El va zice celor de-a dreapta Lui; veniți binecuvântații Părintelui Meu, veniți de moșteniți Împărăția gătită vouă de la întemeierea lumii, căci...bolnav am fost și m-ați îngrijit. Atunci vor răspunde Lui drepții zicând: Doamne când Te -am văzut bolnav și am venit la Tine? Și răspunzând Împăratul va zice lor: Adevăr zic vouă, întrucât ați făcut unuia dintre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
multe texte din secolele al V-lea și al IV-lea (în Eupolis, Aristofan, Platon, Xenofon), aflăm că în Atena existau cărți de vînzare și locuri anume pentru aceasta. În epoca elenistică s-a dezvoltat difuzarea cărții, așa cum o dovedește întemeierea marilor biblioteci. Cea din Alexandria a fost creată de primii doi Ptolemei (325-246), cu ajutorul atenianului Demetrios din Phalere. În realitate existau două biblioteci; cea mai importantă făcea parte din Museion, centru de cultură greacă și cămin al savanților, constituită după
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de data aceasta ni se prezintă o adevarată investigație științifică în legătură cu modalitățile de clasificare a limbilor și cu trăsăturile caracterizante ce stau la baza unor astfel de operații, încît grupările și relațiile posibile dintre limbi devin reflexe ale unor autentice întemeieri pentru hartă antropologica a lumii. Din aceste motive, lucrarea lui Dorel Fînaru nu reprezintă formă cunoscută a tratatelor sistematizatoare, reduse de obicei la aspectul unui lexicon, prin care distingerea comunităților din perspectiva lingvistică se întemeiază exclusiv pe descrierea mijlocului de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingvistică a limbilor în cadrul lingvisticii integrale, înțelegîndu-se prin această că, în viziunea sa, există o disciplină sau o direcție în știință limbii care se ocupă cu inventarierea limbilor și cu clasificarea lor, căreia îi află un loc și îi certifică întemeierea în cadrul lingvisticii integrale. Astfel se explică existența unui capitol extins despre "clasificarea tipologica" a limbilor, discutată uneori în tratatele de lingvistică, dar plasată de Coșeriu pe treaptă cea mai înaltă de abstractizare în descrierea lor și investita cu rolul de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dată care în mulți ani cade în Postul Mare și că uneori primăvara încă nu este venită pe deplin pe aceste plaiuri. „Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. (Ev. Matei,cap.25,vers.34) Preotul paroh Stoean David Dan S-a născut la data de 22 februarie 1985, în Darabani, fiind fiul lui David și al Minodorei Stoean ca singurul copil al acestei familii. A urmat cursurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
putea întâlni în centre (destul de puține) de vârf în domeniu, din lume. Clinica de Recuperare Neuro-Musculară (RNM) - provenită nemijlocit prin evoluția și progresul, în timp, ale Secției (la origine) de Recuperare Neurologică - are o activitate de aproape patru decenii de la întemeiere, fiind astfel, chiar la nivel internațional, una dintre unitățile apărute timpuriu în peisajul NeuroReabilitării. Inițial unitate neuniversitară, această secție a fost amplasată încă de la început - la fel fiind și în prezent - la etajul al 10-lea al respectivei clădiri (fosta
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
românească produce tâmpiți". O altă inepție, una mai mare, imensă, gogonată. Orice profesor din țara aceasta știe că există serioase probleme în învățământul românesc. Unii dintre ei au și soluții. Dar de aici până la declarațiile prezidențiale populiste, lipsite de orice întemeiere, este un pas pe care șeful statului n-are dreptul și nici îndreptățirea să-l facă. Înainte de toate, sistemul Bologna în care funcționează școala de filosofie românească are, pe lângă incontestabile avantaje, și mari carențe, neajunsuri. Unul dintre ele vizează principiul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
privegherea exercitată de consuli numiți de Curtea împărătească în Principate; 5.libertatea comerțului și libertatea de navigație pe Dunăre și în Marea Neagră, care a permis dezvoltarea economică a Principatelor și avântul uriaș luat în veacul trecut de această dezvoltare; 6.întemeierea unei largi autonomii, bine închezeșluită și alcătuirea, pe baza Regulamentului Organic, a unui chip de ocârmuire modern, pe baza sistemului reprezentativ, punându-se capăt regimului barbar, haotic și jacaș, căruia aceste țări fuseseră până atunci supuse. În sfârșit, stabilitatea închezeșluită
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
socială: curajul, politețea, onestitatea, ambiția, stăpînirea de sine pe care le-a numit valori instrumentale. Aplicarea "Chestionarului de valori finale" pe loturile de deținuți menționate mai sus140 a arătat că valorile cardinale sînt, în ordinea rangului, următoarele: 1) familie armonioasă, întemeierea unei familii unite; 2) fericire, viață plină de mulțumiri; 3) realizare în dragoste și pe plan sentimental; 4) respect față de mine însumi, demnitate; 5) înțelepciune, înțelegerea matură a vieții; 6) prietenii adevărate și profunde. Putem considera, plecînd de la aceste opțiuni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Profesor universitar doctor habilitat în științe tehnice, Membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România Doctor H.C. al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași Stimați colegi, Vă felicit cu prilejul sărbătorii dedicate întemeierii învățământului superior electrotehnic din România Acum o sută ani Dragomir Humurzescu cunoscut fizician și savant român a orientat știința despre electricitate să alunece pe raza noii lumini, inventate pentru a pătrunde în viața noastră cotidiană. Timp de un secol electricitatea
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Tudor Ambros () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_995]
-
membrii ce compun „uniunea” familială a Moromeților. în lumea tradițională a satului, familia este un model de organizare a vieții, o unitate de măsură, o lume închisă în sine, o forță care asigură regenerabilitatea ființei. Perspectiva moromețiană asupra modului de întemeiere a unei familii este prezentată în romanul Marele singuratic și îmbracă într-un filon metafizic: Nu este această mentalitate un preambul pentru mitul fericirii prin iubire dezvoltat cu atâta substanțialitate de M. Preda în Cel mai iubit dintre pământeni ? în
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
M. Preda insistă asupra evoluției acestei familii într-o amplă descriere pentru a surprinde mecanismele lumii interioare și exterioare care pot secătui iubirea. Modul acesta nu este singular în primul volum al romanului. Aceeași viziune este împărtășită în modul de întemeiere al familiei lui Boțoghină: O altă perspectivă urmărită pe o vastă întindere, a celor două volume și a celor două romane, Delirul și Marele singuratic, este a celei de-a doua căsătorii a lui Moromete, cu Catrina, sugestie a familiei
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, semnat de Stelian Brezeanu 18. O lucrare complexă, adevărată "micromonografie", care oferă informații despre biografia, activitatea științifică și politică desfășurată de șeful georgiștilor este studiul introductiv la lucrarea Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești 19, studiu regăsit și în lucrarea lui Valeriu Râpeanu, Cultură și istorie 20. Acesta oferă detalii despre scopurile partidului, despre calitatea aderenților noului partid, despre rezultatele obținute în alegeri, încearcă o clasificare doctrinară, prezintă alianțele sale politice, prezintă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
buletinul săptămânal de propagandă și informare, intitulat "Mișcarea Liberală", anunța, sub semnătura președintelui, măsurile care se impuneau pentru buna organizare a partidului: * Intensificarea propagandei în orașe și județe. * Împărțirea județelor în sectoare și stabilirea unui conducător activ pentru fiecare sector. * Întemeierea organizațiilor comunale, fiecare având un comitet propriu. * Organizarea și desfășurarea, până la 1 octombrie 1930, a congreselor județene, la care să participe membrii comitetelor din orașe și comune și să se aleagă organele de conducere: comitetul județean, delegația permanentă, precum și șeful
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
România, 19181940. Programe și orientări doctrinare, Editura Sylvi, București, 2001. Scurtu, Ioan, "Lupta partidelor politice în alegerile parlamentare din decembrie 1937", în Studii. Revistă de Istorie, 1967, tom 20, nr. 1, pp. 145-161. Scurtu, Ioan, Din viața politică a României. Întemeierea și activitatea Partidului Țărănesc (19181926), Editura Litera, București, 1975. Scurtu, Ioan, Din viața politică a României 1926-1947, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Scurtu, Ioan, "Caracteristicile regimurilor politice din Româniaîn perioada interbelică", în Studii și Articole de Istorie, XLI-XLII, 1980
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pruteanu-Isăcescu, Iulian, "Gheorghe I. Brătianu un martir al cauzei naționale românești", în Românii din afara granițelor țării. IașiChișinău: legături istorice, Iași-Chișinău, Casa Editorială Demiurg, 2008, pp. 195-206. Râpeanu, Valeriu, "Gheorghe I Brătianu", Studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, 1980, București, pp. V-LXXVI. Rogister, John, " Un moment al istoriografiei europene: către o istorie universală moștenirea lui Henri și Jacques Pirenne, March Bloch și Gh. I. Brătianu", în Revista de Istorie, nr. 1-2, 1993, pp.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
G.I. Brătianu și istoria medievală", studiu introductiv, în G. I. Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988. 19 Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I. Brătianu. Studiu introductiv", în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980. 20 Râpeanu, Valeriu, Cultură și istorie, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1981. 21 Victor Spinei, (coordonator), Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 1988. 22 Șerban Papacostea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012. 40 Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 241; Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I Brătianu", studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980, p. VII; Stelian Brezeanu, "G.I. Brătianu și istoria medievală", studiu introductiv, în G. I. Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, p. 9; Sabina Cantacuzino, Din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
87 Idem, nr. 866, 29 august 1930, p. 4; Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. I, dosar 60/ 1930, f. 8. Valeriu Râpeanu, "Gheorghe I Brătianu", studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică. Despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980, p. XVIII; Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond D.G. P., vol. I, dosar 60/ 1930, f. 8. 88 "Mișcarea", nr. 74, 22 februarie 1931, p. 1; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 213. 89
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea, Editura Mica Valahie, București, 2011, p. 100. 112 N. Iorga, Memorii, Încercarea guvernării peste partide (1931-1932), vol. VI, București, 1939, p. 16; Valeriu Râpeanu, op. cit., în Gheorghe Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, București, 1980, p. XX . 113 Al. Zub, Istorie și istorici în România interbelică, Editura Junimea, București, 1989, p. 171, 175; Ștefan Gorovei, ""Școala nouă" de Istorie. Mărturii documentare" (I), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
arhivele Siguranței, Editura Polirom, Iași, 2008, pp. 87-92. 227 "Mișcarea", nr. 868, 6 noiembrie 1933, p. 1; Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românescă între 1930-1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 100. 228 Ioan Scurtu, Din viața politică a României. Întemeierea și activitatea Partidului Țărănesc (1918-1926), Editura Litera, București, 1975, p. 145; Constantin C. Giurescu, op. cit, p. 335. 229 "Mișcarea", nr. 944, 985; 15 martie, 10 mai 1934; p. 1, 3. 230 Idem, nr. 1048, 1075, 1097, 1108; 2 august
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aleșii. Era vorba, în cadrul negocierilor care precedau constituirea dosarului, de sensibilizarea aleșilor municipali față de noile demersuri de dezvoltare urbană, mai mult calitative decât cantitative. Obiectivul era de a-i responsabiliza față de dezvoltarea orașului, de a modifica atitudinile acestora față de stat. Întemeierea proiectului 291 trebuia să se bazeze pe conformitatea cu normele tehnice stabilite în mod abstract și care, în viziunea unor aleși, aveau să faciliteze în mod automat accesul la multe drepturi. Ocazie pentru DATAR de a face presupuneri de tehnocratism
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fără contrapartea colectivității contractante (Jean-Claude Nemery, op.cit., 1981, p. 263). 291 În dosarul orașului mijlociu, precizează Philippe Lerustre, "obiectivul care preceda acțiunea ocupa, practic, tot atâta loc în dosar cât conținutul acțiunii. Încă o dată, importantă era nu minuțiozitatea, ci garanția întemeierii proiectului" (P. Lerustre, op. cit., 1975, p. 46). 292 Această neîncredere este explicită în regulile de finanțare publică în care vârful poate întotdeauna să controleze baza. 293 Jean-Louis Ceppe, La pratique de la ville dans l'aménagement du territoire, Jean Huguet Le
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]