3,589 matches
-
Libertate care, de altfel, a fost relativ rară în decursul istoriei. O a treia categorie vizează alegerea locului de muncă sau al unei slujbe. Este vorba despre libertățile economice care includ libera alegere a consumatorului și libertatea de inițiativă a întreprinzătorilor. A patra categorie cuprinde libertatea religioasă și, într-o manieră generală, libertatea de opinie, de expresie, de comunicare. Este de la sine înțeles că toate libertățile din această primă serie sunt imperfecte. S-ar putea scrie cărți pentru a arăta că
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
micilor frizerii și ai cârciumilor de cartier (locante numite până mai ieri „Zorile noi”, „Înfrățirea” și devenite, după privatizare, „Memfis SRL”, „Texas”, dar cunoscute sub denominații neoficiale și persistente, precum „Buze dulci”, „La Drumețul” etc.), funcționari, muncitori, maiștri, meseriași, mărunți întreprinzători, ba chiar și manageri („manager Ștefan Ștefoi”). O demonstrație de virtuozitate se distinge în alternanța planurilor, dar și în stilul naratorului, deseori cel al povestașului mahalalei, care bârfește, relatează ori inventează mici întâmplări, spre delectarea vecinului ori a comesenilor de la
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
datorate concurenței întreprinzătorilor evrei, aceștia fiind mult mai dotați în probleme comerciale și de cămătărit. Codrescu exemplifica cu unele orașe din Moldova în care odată cu creșterea populației evreiești (la Iași aproape o jumătate dintre locuitori erau evrei) scăzuse drastic numărul întreprinzătorilor ro mâni. Singura soluție ar fi fost, după opinia sa, alungarea evreilor „vagabonzi“ peste hotare. Interpelarea acestuia a fost susținută și de Cezar Bolliac care, exagerând la rându-i, s-a referit la situația din București unde „artera principală a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ajuns, Steaua în nori s-a ascuns. Etc. Vicleimuri erau iarăși numeroase, astăzi d-abia dacă întâlnim doar câte unul. Acum cincizeci de ani actorii vicleimului erau amatori cari asociați lucrau pe socoteala lor; astăzi este iarăși o afacere a întreprinzătorilor cari exploatează pe cei cari joacă. 152 bucureștii de altădată Vicleimul, sau Betleemul, orașul unde s-a născut Hristos, când era complect - fiindcă erau vicleimuri mari și vicleimuri mici -, era compus din următoarele persoane: Irod împăratul, îmbrăcat cu mantie roșie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
martie e luna peste care pășesc în vîrful picioarelor, cu îngrijorări ce depășesc mult îndrăznelile. *Mi se reproșează lenea: pierd timpul cu diverse lecturi și nu fac nimic ce-ar putea să aducă bani. Nu sînt nici productiv literar, nici întreprinzător în alt domeniu, eficient pecuniar. Dau o atenție exagerată „fleacurilor cerute de redacție”, pe care (să fiu sigur!) nu le citește nimeni, în loc să mă ocup, ca alții, de cărți. Concluzia (formulată de însăși fiică-mea) e că: „Unul ca tine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
parte, de instituția pieței libere. Aflate În interacțiune, cele două se pot regla reciproc. Piața va permite existența unui standard de eficiență economic care să ne permită evaluarea diverselor politici publice, iar acțiunea colectivă poate juca rolul presiunii concurențiale asupra Întreprinzătorilor privați, asigurând astfel furnizarea optimă a unei politici publice În condițiile date. Politicile publice ocupă un rol central În cadrul economiei societăților contemporane. Aria lor acoperă orice mod mai complex de interacțiune socială, de la politici educaționale și de sănătate la politici
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
putem spune că procesul de furnizare a politicilor publice a funcționat defectuos, prin faptul că rezultatele acțiunii administrației publice nu satisfac preferințele cetățenilor. Producerea unui bun ce nu ar satisface preferințele cetățenilor poate fi realizată, În anumite limite 3, de către Întreprinzători privați. Aceștia sunt Îndeosebi interesați de satisfacerea preferințelor clienților, nu ale tuturor cetățenilor. Însă politicile publice nu pot avea alt ultim obiectiv decât cetățeanul, nu pot fi clientelare În nici un fel. Altfel, sunt politici publice eșuate. Caracterul unui bun de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a doua este asigurat exclusiv prin intermediul pieței libere, iar În a treia variantă este asigurat exclusiv atât de administrația locală, cât și prin intermediul pieței. În prima variantă, asigurarea propriu-zisă a serviciului de transport public poate fi subcontractată de către primărie unor Întreprinzători privați. În situația În care primăria ar furniza serviciul prin intermediul unei instituții publice (de exemplu, regiile autonome), riscul ar fi oferirea unui serviciu ineficient sub aspect economic, presupunând costuri ridicate. În situația În care serviciul ar fi subcontractat către o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cele mai multe cazuri, traseele acestora copiau perfect traseele autobuzelor publice, tariful practicat fiind identic, iar, la un moment dat, chiar mai mic. Afacerea era de succes, foarte multe persoane optând pentru varianta privată de transport În comun, fapt ce arată că Întreprinzătorii ofereau un serviciu public cel puțin la fel de atrăgător pentru clienți, comparativ cu cel oferit de agentul public. Paradoxul este că Întreprinzătorii privați obțineau un profit considerabil din această Întreprindere, În timp ce obiectivul agentului public era de a oferi serviciul la cel
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Afacerea era de succes, foarte multe persoane optând pentru varianta privată de transport În comun, fapt ce arată că Întreprinzătorii ofereau un serviciu public cel puțin la fel de atrăgător pentru clienți, comparativ cu cel oferit de agentul public. Paradoxul este că Întreprinzătorii privați obțineau un profit considerabil din această Întreprindere, În timp ce obiectivul agentului public era de a oferi serviciul la cel mai mic preț posibil. În acest moment, nu este nevoie să punem la Îndoială onestitatea intențiilor și angajamentul agentului public. Chiar dacă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pe piață pentru furnizarea de bunuri publice, ea joacă totuși un rol important În dinamica furnizării de politici publice, acționând ca un gardian al eficienței acestora. Așa cum am văzut În exemplul cu operatorii de maxi-taxi, ineficiența unei politici publice, În măsura În care Întreprinzătorii privați pot concura liber pentru a furniza bunuri similare, va fi imediat sancționată corespunzător de mecanismul pieței libere, exact În același mod În care ar fi fost sancționată o firmă privată concurentă. Dar dacă pentru o firmă privată monopolul reprezintă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
parte, de instituția pieței libere. Aflate În interacțiune, cele două se pot regla reciproc. Piața va permite existența unui standard de eficiență economic care să ne permită evaluarea diverselor politici publice, iar acțiunea colectivă poate juca rolul presiunii concurențiale asupra Întreprinzătorilor privați, asigurând astfel furnizarea optimă a unui bun public, În condițiile date. Însă această interacțiune benefică este funcțională doar În măsura În care acțiunea colectivă joacă rolul de forță concurențială, intervenind ca actor În dinamica pieței, și nu reglementând-o arbitrar din afară
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
administrat, atunci viața pentru noi toți ar fi mult mai ușoară decât este acum. Totuși, nu este posibil; este un vis imposibil. În afară de aceasta, prin asumarea unor riscuri, organizațiile pot să înflorească și să-și îndeplinească obiectivele. Existența a suficienți întreprinzători care fac capitalul să meargă an după an reprezintă o mărturie a fructificării riscurilor cu bune rezultate - în majoritatea cazurilor.” Important de reținut este necesitatea unui cadru de risc pentru a gestiona riscurile și a asigura administrarea acestora; declarația privind
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
grandes stratégies militaires appliquées aux affaires, First, Inc., 1988. Rothschild, William R., „Surprise and the competitive advantage”, The Journal of Business Strategy, 4 (3), iarna 1984, pp. 10-18. Rusu, C., Management strategic, ALL Beck, București, 1999. Sandu, P., Management pentru Întreprinzători, Editura Economică, București, 1997. Savary, J., Les multinationales françaises, La Découverte, Paris, 1981. Schendel, D.E., Hofer, C.W., Strategic Management: A New View of Business Policy and Planning, Little, Brown and Co., Boston, 1979. Schwenk, G.R., The Essence of Strategic
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
125.240, din care 37.340 elevi, 47.788 pensionari și 40.012 aflați în alte situații de inactivitate. După statutul profesional, cei 231.477 declarați din județul Vaslui se aflau în următoarea situație în 1992: 333 erau patroni ori întreprinzători, 79.496 lucrători pe cont propriu, 131.270 salariați, 7.210 membri ai asociațiilor cooperatiste, 3.570 lucrători familiali neremunerați, 9.498 aflați în alte situații profesionale. Numărul șomerilor înregistrați la 31 decembrie 2001 era de 25.309, din care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Thomas, specialiști în istorie economică, [...] aduc argumentul că societățile care oferă garanții ferme proprietății sunt cele mai predispuse să se bucure de dezvoltarea economică. în opinia lor, factorul determinant al creșterii economice se găsește în instituțiile legale care le garantează întreprinzătorilor individuali roadele muncii lor. «Organizarea economică eficientă este cheia creșterii; dezvoltarea organizării economice eficiente în Europa de Vest explică propășirea Vestului. Organizarea eficientă presupune instituirea unor aranjamente instituționale și a unor drepturi de proprietate care să creeze un stimulent pentru canalizarea efortului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care erau accesibile numai unei aristocrații formate din cei care făcuseră carieră ca mari proprietari de pământ sau înalți oficiali guvernamentali. Dorința de a-și vedea familiile ajunse la cele mai înalte niveluri ale societății i-a determinat adesea pe întreprinzătorii de mare succes să-și convertească averea în terenuri și fie să renunțe la afaceri, fie să-și educe copiii în sensul unor preocupări nonantreprenoriale, mai acceptabile social în cercurile spre care aspirau ei. Astfel de societăți se privează de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care duce la cel mai apropiat oraș, Hîrlău, după ce treci Podul lui Contăș, se desprinde, pe dreapta, un drum care urmeaza Valea Bahluiului, folosit intens în trecut, dar și în zilele noastre de locuitorii satului Bădeni și de negustorii(comercianții, întreprinzătorii), care tranzitau cu mărfurile lor numeroase și variate. Satul Bădeni aparține comunei Scobinți, fiind așezat pe ambele maluri ale Bahluiului. Este un sat vechi, fiind atestat încă din secolul al XV - lea(1436), al cărui nume provine de la un întemeietor
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
transportul emigranților nu pot fi întrebuințate decât micile vase de coastă și de Dunăre, din categoria carcasse, fără nicio valoare și cari nu sunt supuse nici unei servituți militare. Organizarea transporturilor de emigranți să se facă, și în viitor, tot de către întreprinzătorii particulari. b/. Statul să aplice asupra veniturilor realizate de către organizatorii transporturilor un impozit excepțional, pe care Ministerul Finanțelor îl fixează la suma de 40.000 lei de fiecare emigrant 744. *) Adnotări: "Aprob. Să se treacă la executare. Suma trebuie să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sau nu la public. Nu înseamnă mare lucru. Dar nu pot să scap de senzația că suntem din ce în ce mai aglomerați de obiecte, invenții, aparate și apărătuțe de care nici n-am fi avut nevoie dacă nu ne-ar fi explicat niște întreprinzători ingenioși că ne trebuie neapărat. Cum este, de exemplu, frigiderul cu televizor. Nu cred că era tocmai articolul (sau combi-ul) care lipsea din bucătăria ideală - ori, mai știu eu, din sufrageria ideală. Dar mă amuză gândul că se găsesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
se considera că așa-numiții ,,capitaliști" erau agenți care dețineau capitaluri, adică bunuri acumulate și destinate să joace un rol în producție, și care încercau să sporească masa acestor capitaluri, valorificându-le fie direct prin activități proprii, fie indirect prin intermediul întreprinzătorilor cărora le împrumutau" 94 Karl Marx, Capitalul, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951, secțiunea I, ,,Marfa și banii". 95 Ibidem, p. 69. 96 Ibidem, p. 69. 97 Karl Marx, Capitalul, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951, secțiunea I, ,,Marfa și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
2009, p. 226. 235 Editura Vremea, București, 2002. 236 Alexandr Zinoviev, Occidentul, fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002, p. 54. 237 Max Weber arată: ,,Este greu ca cineva să fie atât de naiv ca să nu observe că tocmai un asemenea întreprinzător ,,de stil nou", poate fi ferit de pierderea stăpânirii de sine, a limpezimii gândirii și de eșecul moral și economic numai printr-un caracter deosebit de puternic, că pe lângă claritatea privirii și puterea acțiunii mai sunt și anumite și foarte pronunțate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
își câștigă total indispensabila încredere a clienților și a muncitorilor. Aceste calități îi mențin forța necesară pentru depășirea nenumăratelor obstacole și mai cu seamă îl fac în stare de efortul mult mai mare în muncă cerut de acum înainte de la întreprinzător și care este incompatibil cu vechiul confort și vechile plăceri ale vieții". Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 51. 238 Stephen Young, Capitalism moral. O reconciliere a interesului privat cu binele public, Editura Curtea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se dezvolte în mod rațional prin mecanizarea proceselor de producție; al patrulea, să fie dezvoltat un sistem formal de legi care să facă posibile o administrare publică și o instanță judecătorească stabile și guvernate exclusiv de lege; al cincilea, ca întreprinzătorii individuali să fie din punct de vedere legal, liberi, iar din punct de vedere economic convingători pentru a-și vinde marfa fără restricții; al șaselea, ca activitatea economică să aibă drept de comercializare, recunoscându-se dreptul de acere dobândă aceluia
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Într-o economie de piață, nimeni nu o duce greu pentru că alte persoane dețin averi mari. Bogățiile celor înstăriți nu constituie cauza sărăcirii nimănui. Dimpotrivă, procesul care îi îmbogățește pe unii reprezintă corolarul procesului care ameliorează satisfacerea dorințelor nenumăraților indivizi. Întreprinzătorii, capitaliștii și tehnicile noi prosperă atât timp cât reușesc să satisfacă mai bine nevoile consumatorilor". Ludwig Von Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 48. 32 ,,Însă ideile revoluționarilor și reformatorilor au câștigat teren în rândurile imensei majorități
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]