3,274 matches
-
L-am pus imediat la curent cu această chestiune. În ziua și la ora fixată, l-am primit pe Clime la mine acasă. Era încărunțit și maturizat. Însă tot așa de calm și sfătos ca atunci cînd era tînăr. Scopul întrevederii a fost, cum bănuiam, să se plîngă de prigoana poliției împotriva membrilor Gărzii de Fier. Un subiect care era, de altfel, printre preocupările principale ale guvernului, fiindcă mișcarea legionară devenise o forță politică de temut. Am dezbătut împreună ore întregi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să se plîngă de prigoana poliției împotriva membrilor Gărzii de Fier. Un subiect care era, de altfel, printre preocupările principale ale guvernului, fiindcă mișcarea legionară devenise o forță politică de temut. Am dezbătut împreună ore întregi și în cîteva repetate întrevederi acest subiect spinos, încercînd ca problema Gărzii de Fier să fie examinată cu obiectivitate și bună credință. Teza mea a fost că o cauză, dacă este justă, triumfă, prin oamenii care luptă pentru ea, fără violență și asasinate. Un Stat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dreaptă, mai degrabă poate învinge prin blîndețe și persuasiune. Cu toată dibăcia în conversație de care dispunea Clime, am înțeles că nu era prea departe de vederile mele și că nu făcea parte dintre adepții violenței și a morții. Scopul întrevederilor a fost să obțină o pacificare, o încetare a perchezițiilor și urmăririlor poliției, spre a îndrepta și face din mișcarea legionară, un partid politic. Într-adevăr, după aceste întrevederi și pînă la sfîrșitul guvernării liberale, Garda de Fier n-a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
că nu făcea parte dintre adepții violenței și a morții. Scopul întrevederilor a fost să obțină o pacificare, o încetare a perchezițiilor și urmăririlor poliției, spre a îndrepta și face din mișcarea legionară, un partid politic. Într-adevăr, după aceste întrevederi și pînă la sfîrșitul guvernării liberale, Garda de Fier n-a mai fost violentă, activitatea ei a fost ca aceea a oricărui partid politic în opoziție. Adevărul acestei transformări s-a văzut în alegerile parlamentare din decembrie 1937, cînd Garda
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Adevărul acestei transformări s-a văzut în alegerile parlamentare din decembrie 1937, cînd Garda de Fier a încheiat cartelul electoral cu partidele politice ale lui Iuliu Maniu, George Brătianu și Constantin Argetoianu, deci consacrată ca putere politică de guvernămînt. Aceste întrevederi dintre mine și Gheorghe Clime au rămas secrete pînă în clipa de față, cînd scriu aceste rînduri. Nu știu dacă Corneliu Codreanu a fost ținut la curent de Clime înclin să cred că da -, dar în ce mă privește n-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
era achiziționarea aparatelor și materialul necesar pentru studioul cinematografic al Oficiului Național al Turismului și inaugurarea birourilor de turism de la Berlin și Paris. Ministrul României la Berlin era Petrescu-Comnen, care mi-a dat un prețios concurs. Mi-a aranjat toate întrevederile necesare cu persoanele oficiale și neoficiale. Am cunoscut diferiți conducători ai cinematografiei germane și am vizitat cîteva studiouri. M-a condus la factorul financiar cel mai important din Germania, la doctorul Hjalmar Schacht, celebru ministru de finanțe. Schacht făcea parte
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Paris, ministrul României era Dinu Cesianu. Un om impus de rege. Nu mi-a fost de nici un folos. Am avut impresia că nu vedea mai pe nimeni. În acest oraș m-am folosit de relațiile mele personale, pentru a avea întrevederi cu lumea oficială. Înaltul comisar al turismului a participat la inaugurarea biroului de pe Champs-Elysées și mi-a oferit un dejun oficial la hotelul Ritz, la care au participat numeroase personalități franceze. Jurnalistul Hugo Bachet, pe care-l cunoșteam din țară
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
s-a dus la Paris și a bătut la ușile potentaților, strigîndu-le, în obraz, nedreptatea care se făcea României, țara ei. Georges Clemenceau, care era președintele conferinței de pace, cu o vorbă de spirit, a spus la terminarea unei furtunoase întrevederi cu regina Maria: "Crezîndu-mă tigru, românii au trimis o leoaică să mă răpună". 54 Regele a constituit guvernul dictaturii sub președinția lui Miron Cristea, patriarhul României. Nu se putea închipui act politic mai comic și trist. Pentru a da guvernului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ministrul de interne, generalul Petrovicescu și pe ministrul de externe, Mihai Sturza. În locul lor a numit pe generalul I. Popescu la Interne și pe Mihai Antonescu, un obscur avocat, la Externe. La 14 ianuarie 1941, generalul Antonescu are la Salzburg întrevederea cu Adolf Hitler, spre a determina pe nemți să aleagă între el și Garda de Fier. Rezultatul a fost că la 17 ianuarie, Mircea Cancicov, ministru de finanțe și H. Neubacher, în numele guvernului german, au semnat, la București, acordul pentru
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pare, fiindcă generalul adj. I. Iacobici, fostul șef al Statului Major al armatei și fost ministru de război, un prieten intim, mi-a spus, la vremea aceea, că știa de la mareșalul Keitel, care fusese la București și care participase la întrevederea dintre Hitler și Antonescu, că Hitler nu i-a cerut să intre cu trupele în luptă, ci pur și simplu, Antonescu se oferise, singur, într-un elan impulsiv, de a răzbuna umilințele suferite de țara sa din partea Rusiei. Fără îndoială
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
acestui gest nesocotit: orgoliu, ambiție, curaj împins pînă la temeritate, voință dominatoare, adesea imprudentă și iubire de patrie. Generalul Antonescu, fiind un om de formație militară, nu avea nici o experiență politică, pentru că nu simțea nici o afinitate. Într-adevăr, cu prilejul întrevederii cu Hitler, la începutul lunii octombrie 1940, criticase dictatul de la Viena. Iar la Roma, după întrevederea avută cu Mussolini, în ziua de 24 octombrie, la fel se arătase indignat de acest dictat. Prin urmare, generalul Antonescu condamnase dictatul de la Viena
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de patrie. Generalul Antonescu, fiind un om de formație militară, nu avea nici o experiență politică, pentru că nu simțea nici o afinitate. Într-adevăr, cu prilejul întrevederii cu Hitler, la începutul lunii octombrie 1940, criticase dictatul de la Viena. Iar la Roma, după întrevederea avută cu Mussolini, în ziua de 24 octombrie, la fel se arătase indignat de acest dictat. Prin urmare, generalul Antonescu condamnase dictatul de la Viena și socotise, cu drept cuvînt, ca dușmănoasă politica Germaniei și Italiei față de România. Dictatul de la Viena
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
București sprea a-i impune regelui înlocuirea generalului Rădescu. Deși fusese ales de însuși generalul rus Susaikov, dintr-o listă de trei generali, Rădescu nu mai plăcea Moscovei. Instalat la ambasada sovietică din șoseaua Kiselef, Vișinski a avut mai multe întrevederi cu diferiți oameni politici. Printre aceștia a fost și Gheorghe Tătărăscu, căruia Vișinski i-a propus să intre în guvern. În fața acestei situații neașteptate, Tătărăscu a convocat la el acasă delegația permanentă a partidului liberal. Nu au lipsit decît trei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de telefon. În cîteva ore l-am avut, dar fără adresa localului unde se găsea, pe care nimeni la siguranța Statului nu o cunoștea. M-am hotărît să-mi asum riscul de a-i telefona și a-i cere o întrevedere. Era ora 8 seara și m-am gîndit că era o oră bună ca să-l găsesc la telefon. Mi-a răspuns chiar el. După ce i-am spus numele meu și că doream să-l văd, amabil și fără a mă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în ziua și ora la fixată, pe care am văzut că le cunoștea. "Puteam să vă dau această asigurare de cînd ați telefonat, însă darul de a fi reușit să aflați de existența mea, mi-a dat ideea că o întrevedere cu dumneavoastră ar putea să fie interesantă", a continuat să-mi spună cu surîsul pe buze. Gheața se spărsese. Totuși eram destul de reținut, căci nu știam unde vrea să ajungă. Deoarece plecat în Argentina a început să-mi spună puteți
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lucra în acel moment la ziarul său. După cîteva amabilități schimbate ca și cum am fi fost vechi cunoscuți, m-am ridicat să plec. Stupineanu, politicos, m-a condus pînă la ușă și mi-a urat drum bun. Am plecat de la această întrevedere, totuși, cu un sentiment de îndoială. Era adevăr, era minciună? Am păstrat un total secret și mi-am continuat programul de plecare, fără nici o modificare. 80 Trenul pleca la ora 7 dimineața și era încă întuneric afară în acea zi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mare și amenințările mai violente, generalul Farrel a trebuit să cedeze și să părăsească Casa Rosada. Astfel a devenit Peron președintele Argentinei, făcut de Evita, care electrizase pe "los descamisados". 85 După terminarea fomalităților de acreditare, am cerut să am întrevederea cu Miranda, care era președintele Băncii Centrale și factotum al vieții economice a Argentinei, pentru a urgenta principala mea misiune, aprovizionarea României cu cereale. Miranda mi-a făcut impresia, de la început, a unui vulgar negustor, nicidecum a unui bancher sau
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să creadă că Hitler este în viață. Înțelegeam acum de ce Stupineanu, la plecarea mea din țară, mi-a vobit cu atîta interes de această chestiune. Era și el printre acei care credeau că Hitler este în Argentina. În diferitele mele întrevederi cu membrii din guvernul Argentinei și cu colegi din diplomație, am încercat să mă informez și asupra acestei chestiuni: Hitler. Nici unul nu știa ceva precis, dar nu socotea chestiunea ca neverosimilă. Mai toți, în schimb, credeau că Martin Borman, locotenentul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
transmit salutările lui. Vorbirea lui era monotonă, fără vlagă, cu greu încerca să-și ascundă demoralizarea. La despărțire, în anticameră, nu mai era nimeni; m-a condus el, pînă la ușa dinspre coridorul hotelului. Trista lui privire din tot timpul întrevederii m-a impresionat adînc. Era privirea unui om sfîrșit. Nu puteam uita că mi-a fost rege și că, datorită sprijinului său, am reușit să realizez Oficiul Național de Turism, care există și astăzi sub comuniști. 92 Ziarul Le Monde
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ori pe ambasadorul sovietic Vinogradov și pregătise schimbarea politicii externe, pe care a realizat-o după revenirea la putere. De altfel, cînd generalul de Gaulle reluase în mînă frînele Statului, Vinogradov nu ascundea bucuria sa și preciza, chiar, în unele întrevederi cu oameni politici francezi, uimiți, "la fin prochaine de l'OTAN". Organizația Tratatului Atlanticului de Nord nu a pierit, ea însă a ieșit slăbită din încercarea pe care i-a impus-o președintele Franței: expulzarea secretariatului general și a înaltului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
în Statele Unite pentru a cere ajutor. Sosit la New York, primind pe jurnaliști, încearcă să combată bănuiala că Franța duce un război colonial în Indochina. Timp de cîteva zile, în fața comitetului șefilor de Stat major al armatei americane, în fața senatorilor, în întrevederile cu Truman și Dean Acheson, dezvoltă teza dezinteresului francez. Statele asociate se bucură, de acum înainte, de o suveranitate fără restricții. Franța nu se bate decît pentru apărarea lumii libere. Frontul Indochinei este ultimul dig de protecția sud-estului asiatic și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
1230, generalul Nicoleanu, prefectul Poliției Capitalei arestează, în Sala Constructor, șase comuniști din Blocul Muncitoresc, „cari s-au făcut culpabili de lese-maiestate prin scoborârea de pe peretele sălei a unui tablou reprezentând familia regală”. Sâmbătă, 23 - luni, 25 martie. Are loc întrevederea lui Carol cu Regina Maria la St. Briac, în Franța. Carol s-a situat pe poziția „nu trebuie uitat că sunt fiul ei și tatăl Regelui”. „Am vorbit de copil și de dorința de a-l revedea și am discutat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Maria la St. Briac, în Franța. Carol s-a situat pe poziția „nu trebuie uitat că sunt fiul ei și tatăl Regelui”. „Am vorbit de copil și de dorința de a-l revedea și am discutat posibilitatea de aranjare a întrevederii (cu Mihai - n.n.) la Sigmaringen <...> Am cerut să mi se dea îndărăt uniforma și drepturile politice”. Se pare, însă, că Mihai nu a ajuns la Sigmaringen să-și vadă tatăl. Mai. Patriarhul-regent Miron Cristea era bolnav. Regina-Mamă Elena și Regele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Apoi l-a trimis pe Brediceanu la Florența (21 octombrie) să o „sfătuiască” pe Principesă că nu e momentul oportun și i s-a promis că un trimis al guvernului va sosi la Florența pentru a-i soluționa revendicările. La întrevederea cu acesta, Principesa ,,s-a pronunțat în termenii cei mai vehemenți la adresa lui Carol, tratându-l de mincinos și acuzându-l de a-i fi luat, din palatul ei de la Șoseaua Kisseleff, până și dinții de lapte ai micului Mihai, pe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de gală, oferit de Carol al II-lea în onoarea regelui și a reginei Angliei. Au fost prezenți înalți demnitari englezi și români - regii Carol și George, regina Elisabeta, Regina-Mamă Mary, Voievodul Mihai etc. În timp ce tatăl său, regele României, avea întrevederi încercând să obțină sprijinul Marii Britanii pentru evitarea intrării României în sfera de influență a Germaniei, gazdele i-au asigurat lui Mihai un program ținând seama de preferințele sale, între care se număra și vânătoarea. Ceea ce l-a impresionat pe Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]