9,278 matches
-
un măr roșu, o alună Mama mai venea, zâmbea și ne-întreba -A-ți terminat cu împodobitul? Nu uitați Lumânările vor fii ultimele și apoi pleca Pomul mare și tare frumos împodobit Focul vesel de lemne în teracotă ardea În camera întunecată lumina lumânărilor Arunca sclipiri vesele, stele împrumutate De pe cerul infinit, de iarnă grea, înghețate La noapte Moș Crăciun din nou va venii Copii adormiți visând la cadouri, la jucării Ce vor găsii dimineață sub bradul măreț Jucării cerute pe listă
BRAD DE CRĂCIUN de STELLA REEVES în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351573_a_352902]
-
evreii îl așteptau pe Mesia pentru a pune capăt stăpânirii romane și a elibera „poporul ales”. Iată cum străvechea doctrină a mântuirii s-a transmis din ce în ce mai diminuată și micșorată, prin adaptarea la mentalități din ce în ce mai reduse, specifice vârstei de fier, vârstei întunecate a omenirii. Niciun popor nu a păstrat însă, nici măcar într-o formă diminuată, adevărul mântuirii în două etape, acesta fiind motivul pentru care nici iudeii și nici romanii nu l-au recunoscut pe adevăratul Mesia, născut în familia unui dulgher
AUTOR: DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351556_a_352885]
-
spune. Mama mi-a fost stea călăuzitoare, Chiar de acolo din locul SFÂNT, Le-a sfătuit pe ursitoare, Să mă apere pe acest pământ. După mama n-am plâns niciodată, Căci sufletul ei a fost cu mine, În noaptea cea întunecată, Dar și în zilele foarte senine. Despre ea voi scrie, nu voi fi tăcut, Gândindu-mă la chipul ei blând, Peste orice greutăți am trecut, Cu ICOANA mamei în gând. 21 mai 2003 Referință Bibliografică: Mi-a lipsit / Mihai Leonte
MI-A LIPSIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351624_a_352953]
-
Lucian Blaga: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -/ si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micșorează, ci tremurătoare/ mărește și mai tare taină nopții,/ așa îmbogățesc și eu întunecată zare/ cu largi fiori de sfânt mister/ și tot ce-i neînțeles/ se schimba-n neîntelesuri și mai mari/ sub ochii mei ... Dar să revin la personalitatea domnului Ben Todica, în aceeași notă - filozofica, dar cu alt specific. Se întreabă
LA MULTI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351617_a_352946]
-
înfricoșător. Cartea însăși stă sub spectrul acestei încrâncenări. Locurile-s încrâncenate, cu steiuri golașe, prin care fluieră vântul pătimaș, ori spumegă ape limpezi ca lumina, care se feresc îndeobște de ochiul comun, dar se dăruie spiritului superior. Duhul tainic și întunecat al muntelui este surprins în tablouri, ele însele în continuă mișcare, cu o eleganță și grație primitivă, desprinsă de-a dreptul din natur celestă. Volumul este centrat pe respectul față de istoria și tradițiile „nordiștilor” mehedințeni. Sunt la ele acasă cântecele
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
recunoaștem că nu putem exista unii fără ceilalți! Și-a rupt mereu din broderia lacrimilor sacre, pentru a ne spăla trupul de păcate și a ne da aripi, ca să ne putem asemăna îngerilor. S-a așternut cale albă peste norii întunecați ai cerului nostru existențial, cărare de vise printre necunoscutele vieții, pentru ca noi să putem păși mai departe. S-a metamorfozat în visul curat, înfășurându-ne ființa în haina inocenței, pentru ca noi să putem crește- roșii maci, sub albele raze de
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346586_a_347915]
-
cu partea opusă capului, nu aveți strop de demnitate. Sunteți lași, nu vreți să puneți osul la treabă, nu aveți strop de patriotism în voi, sunteți demagogi... Unde sunt milionarii noștri?... (făcuți și crescuți, ca uriașul din poveste, în noaptea întunecată ce-a urmat Revoluției, câd au furat totul fără scrupule), ce fac ei, de ce nu salvează țara ?... pe cartea lor de identitate scrie “ROMÂN”, dar au grijă să vândă și să distrugă totul, să-și pună bani albi (în bănci
CINISM ŞI PERVERSITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346662_a_347991]
-
călătorim prin valea umbrei morții, putem avea speranța. Că atunci cînd suferință lovește viețile noastre avem două opțiuni să ne prăbușim sau să ne prindem prin credință de Hristos cel ce poate oferi speranța chiar și în noaptea cea mai întunecată a vieții umane. Astăzi doar plutim printre marile furtuni ale vieții, pe corabia speranței. Ceva timp în urmă am văzut un tablou, în care era înfățișata o corabie de demult de lemn așa cum apar corăbiile în filmele clasice. La carma
ZORII SPERANTEI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346693_a_348022]
-
Nici nu știu cum îl cheamă. Ne oprisem la un popas să mâncăm, să ne mai dezmorțim. Peisajul era superb. O liniște în care fiecare fir de iarbă se căznea să se înalțe în primăvară, (o uriașă victorie a vieții din adâncul întunecat al seminței), norii pluteau ici și colo, străvezii, lăsând cerul să se bucure de splendoarea pământului. Ceva s a mișcat în dreapta mea, așa, ca o părere. Doi ochi uriași mă priveau. Parcă atingeau cu delicatețe dar ferm totul în mine
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
spiritul mai materializat în ceva palpabil decât atunci, în noaptea aceea, în care raiul s-a mutat, pentru câteva ore, într-un cartier adormit din St. Petersburgh. Pierdusem noțiunea timpului și simțul orientării. Mergeam oriunde ne duceau pașii, pe străduțele întunecate și liniștite, mărginite de clădiri cu ferestre neluminate în spatele cărora dormeau ignoranții, aceia care habar nu aveau că însuși pajul lui Dumnezeu coborâse din ceruri și că, în noaptea aceasta, se umpleau de lumină și înțelepciune sufletele celor care nu
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
LUT ARS Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 351 din 17 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Femeia cu trupul de lut ars Femeie cu trupul de lut ars, încă te aștept lângă barca întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziuă pe nisipul plajei roțile căruței se aud și omul aruncând algele cu furca dimineții când peste tâmple mă lovește biciul unui gând. Dorul nu
FEMEIA CU TRUPUL DE LUT ARS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351016_a_352345]
-
pe un înger cu cămașă de in natural jefuit în ogradă, în inventar... și n-ai murit unii te pun la încercare, alții te admiră o convalescență demnă de limita umană meriți, cum merită grădina, soarele, după sute de zile întunecate cum merită salata să nu moară de atâta apă sau roșia de un frig pe furiș cum așteaptă ardeiul să se înalțe sau castravetele să se înmulțească așa meriți și tu, o nouă viață Suzana Deac Referință Bibliografică: Trăiești prin
TRĂIEŞTI PRIN AMINTIREA FIICEI TALE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351236_a_352565]
-
mi-a zâmbit cald. Era un zâmbet cu gust de mezeluri... Afară, plouă, ceață, talanga burlanelor s-aude șoptit și melancolic, grădini, pomi, liliac rezonând din depărtare, iar la „Telefoane” în față - giocei. Ghiocei și viorele. Vânzători - țărani ponosiți, nebărbieriți, întunecați. Sau țărănci cu broboadă neagră, haine ponosite, deloc preocupate de înfățișarea lor; câteodată erau și țigănci, ghemuite în zăpada primăverii, lângă ziduri, la margine de trotuar. Dădeai un bănuț, luai buchetul gingaș-suav și rămâneai cu un gust amărui. Revăd cu
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
încarceram nopți, ne iubeam fericiți aveam acoperiș, genele lumii pat raze din stele și greieri, care cântau nențeleși eram amândoi, un trup și-o singură lume eram un univers! și-acum, nici colții fiarei sălbatice, când urlă frigul în nopți întunecate nu pot tăcerea din mine să-nghețe nici când carnea-i sfâșiată și tunetul arde firul vieții zdrobind, cărări nu mai sunt nici dacă cad zile de astăzi spre ieri chiar dacă a mai rămas un pic de viață nimic nu
CALĂTORULE UITĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345625_a_346954]
-
un rost acum...să îi șoptească...mamă ! zvâcnet uitat și regăsit în altă dimensiune trezită de răsărit, străfulgera drumul pustiu udând iubirea amorțită sub praful așternut aripi de ceară întinse peste cuib inaccesibil încearcă zbor înșelător aduce plutire deasupra zilelor întunecate transpus imaterial în material mișcat de cuvânt aruncată peste suflet himeră între două lumi plutește visând dureros speranță de intersectare a lor nou început ascuns în secret dorit șansonetă uitată într-un deșert asumat ascultă desuete promisiuni, credințe în false
CELULA DIN VISE de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345690_a_347019]
-
EMANOIL TOMA Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 783 din 21 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Romanele scrise după 1989 s-au eschivat să parcurgă evenimentele acelui decembrie. Sau când au făcut-o, s-au mărginit al expresia părții întunecate, a conflictelor întreținute de ipotezele istoricilor, fără a propune direcții inedite de cercetare literară. Sau, în fine, s-au oprit la aspectul mesianic al momentului, așa cum construiește Augustin Buzura în al său „Recviem ... ”. Fapt este că în locul responsabilității scriitorului despre
NOTE DE LECTURĂ: SINELE POLEMIC SAU EXILAT ÎN MINE ÎNSUMI DE EMANOIL TOMA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352029_a_353358]
-
nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se aude iarna, cum mă cuprinde până la oase nu mai știu cine sunt, n-am brațe, n-am ochi, n-am picioare patul pe care dorm mă strânge ca o celulă întunecată cer un minut să respir, aerul să-mi perforeze plămânii, sau să mă scufund până întunericul devine lumină Mă găsesc de fiecare dată copil singur urc scările, de-a bușilea trec prin tunel ea mă prinde de mână, plângem împreună
SPECTRU de CRISTINA TOMA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352219_a_353548]
-
atât de mult s-a apropiat vârsta tăcerii atât de mult vulturii ne-au ciugulit carnea gurii visam masa împărțeam același scaun ți-am spus: credeam că n-o să te mai văd îmi strângeai mâna făceam dragoste într-un pat întunecat mergeam umăr la umăr apoi casa a devenit râu pe celălalt mal un copil se scufunda eram goi pe tine te striga malul pe mine mă chema apa cădeam nu era nimeni să mă salveze știam că o să mă înalț
VÂRSTA TĂCERII de CRISTINA TOMA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352242_a_353571]
-
ai formă, că ești doar o culoare..ai identifica-o ca fiind realitate? Ce vezi dincolo de numele tău, de trupul acesta de care doar unii se dezbracă? Ai încercat să cobori în partea subterană a cărnii, să spargi spațiul acela întunecat, care are scări înainte și înapoi? Cel mai probabil te-ai întors de la prima scară, de teamă că întunericul te-ar putea cuprinde..că ți-ar putea fura identitatea. Dar dacă dincolo de acest spațiu este lumină? dacă totul se rezumă
TU EȘTI DOAR O CULOARE de CRISTINA TOMA în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352251_a_353580]
-
atat mai mult cu cât, prin educație, fusese invadat de modelele respectului și perfecțiunii, pe care le consideră, în consecință, ca fiind singurele în măsură să creeze continuitate și decentă. Intrarea în clădirea ascunsă de mașinile parcate pe trotuar era întunecată și rece, încadrată de piatră și ciment, dar în momentul în care Carl termină de urcat scările, în fața lui se prefigură o poartă de sticlă fumurie pe care o deschise cu greu. Lumină din lăuntru îi schimbă sensibilitatea de observare
FRACTALI IN TIMP de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352227_a_353556]
-
rost evennimentele anului, inclusiv pe cel din noiembrie, chiar dacă nu înțelegeau bine ce-i acela un „congres” știau fără doar și poate, cine trebuie reales în cadrul acestuia. Poate că unul dintre cele mai mari păcate săvârșite în acei ani de întunecată glorie a fost ideea sinistră de a inocula în sânge copiilor, microbul politicii. Nu începuseră a citi și știau pe de rost lozinci și sloganuri. Cu sufletele mai albe ca ghioceii, cu glasurile mai cristaline decât oricare clinchet auzit vreodată
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
mă mai duc azi acasă.../ Potop e-napoi și-nainte,/ Te uită cum ninge decembre,/ Nu râde.... citește-nainte". Chiar dacă atmosfera este sumbră ("Nevroză"), poetul are o sumă a plăcerilor: Afară ninge prăpădind,/ Iubita cântă la clavir./ Și târgul stă întunecat,/ De parcă ninge-n cimitir", această stare este gradată până la incitarea simțurilor: "Și plâng și eu, și tremurând/ Pe umeri pletele-i resfir.../ Afară târgul stă pustiu/ Și ninge ca-ntr-un cimitir". Acest hedonism pe care-l găsim la Bacovia
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
uneltele necesare disecării unei lucrări literare în parți mai armonioase sau mai puțin armonioase, așa că eu doar am încercat să descîlcesc acțiunea, care nu este, pînă la urmă, prea complicată, ba chiar este lineară, aș putea susține! În „Urma sângelui întunecat”, Editura PERPESSICIUS - BUCURESTI „El-Coyote este un justițiar, un suflet chinuit de neșansa de a se fi trezit într-un orfelinat părăsit de Dumnezeu.” și iată de ce: „Începe partea poetică. Mama lui Cosette a murit, mama Marucăi zace în închisoare, nevinovată
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
aer neajutorat, care trezea anumite instincte paterne bărbaților de-o anumită vârstă. Porcu nu știa că: “Bruslea” oferise o frumoasă recompensă pentru orice informație care-l putea duce la Vergilius “Porcu'”. Faptul că acesta-l turnase la poliție, referitor la întunecatele lui afaceri, și despre modul în care-și “spăla” el banii, îl ardea încă la ficați. Dar, mai mult decât imensele sume de bani pierdute de pe urma “Porcului”, se punea problema unui anumit respect. Iată că autorul a avut intuiții geniale
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
dreapta ridicând-o pentru a se prinde de bara ce îi susținea echilibrul, și continuă: Atunci călugărul, pe drumul ce avea să-l urcăm, mi-a spus o poveste: „Demult, pe când Domnul valah se afla la luptă, într-o noapte întunecată a anului 1464, în urma unui atac diavolesc a celor care stăpâneau în acea vreme statele valahe, soața lui Vlad, pentru a nu cădea în mâna siluitorilor otomanii, lipsiți de credința în Hristos, s-a aruncat în gol, din turn, direct
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]