6,887 matches
-
deosebit de important în activitatea creatoare. Intre inteligență și aptitudinile speciale există o corelație scăzută, nu se poate deduce aptitudinea de inteligență și invers. Putem întâlni indivizi cu un coeficient de inteligență foarte ridicat, dar fără aptitudini speciale deosebite, și indivizi înzestrați cu una sau mai multe aptitudini speciale dezvoltate, dar cu inteligența la limita normei sau sub nivelul acesteia. Rolul factorilor motivaționali și de personalitate Factorii intelectuali în exclusivitate nu reușesc să explice diferențele în capacitățile creative, aceștia fiind componente necesare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
tipurile mari de școli care existau pot fi categorisite în școli ale profesorilor independenți, școli sponsorizate, școli municipale și ecleziastice. Cea mai mare diversitate o prezentau școlile profesorilor independenți. Acestea erau adeseori înființate de către dascăli având studii universitare sau doar înzestrați cu talent, cunoștințe dobândite autodidact și ambiție și funcționau în casele proprii sau în săli închiriate. Elevii erau recrutați dintre copiii din cartier, părinții lor plătind dascălului taxe. Alți dascăli activau ca tutori, ocupați cu instruirea copiilor din familiile cele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vezi bine câtă grijă le-a acordat aici legea chiar de la început, căci ni le-a dezvăluit pe toate - de la meșteșugul profeției până la medicina ce se îngrijește de sănătate, și de la științele acestea divine până la cele omenești - și ne-a înzestrat cu toate învățăturile câte vin la rând după ele. Ei bine, cu toată această rânduială și rostire zeița pe voi v-a înzestrat cei dintâi, după ce a ales locul în care v-ați născut, dându-și seama că, potrivit amestecului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
medicina ce se îngrijește de sănătate, și de la științele acestea divine până la cele omenești - și ne-a înzestrat cu toate învățăturile câte vin la rând după ele. Ei bine, cu toată această rânduială și rostire zeița pe voi v-a înzestrat cei dintâi, după ce a ales locul în care v-ați născut, dându-și seama că, potrivit amestecului armonios al anotimpurilor, el va putea purta oamenii cei mai luminați. Și pentru că zeița era deopotrivă iubitoare de război și de înțelepciune, a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
petrece întreaga viață. Ei se vor teme mai mult și mai degrabă de cei din interior decât de dușmanii de afară, năpustindu-se în goană spre pierzanie - ei și restul cetății. Iată de ce, să spunem că așa trebuie să fie înzestrați paznicii în privința locuinței și a celorlalte și că asemenea norme trebuie să legiuim. 19. Educația comună și ocupațiile comune ale femeilor și bărbaților (Republica, 455d-457b) (Socrate și Glaucon) Nu există, prietene, - am zis - nici o îndeletnicire privitoare la ocârmuirea statului, proprie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ce condiții și ce fel de stat să-ți oferim pe care, avându-le la dispoziție, să poți tu însuți guverna în mod satisfăcător? ș...ț Iată răspunsul: „ Dați-mi un stat guvernat de un tiran; tiranul să fie tânăr, înzestrat cu o bună memorie, să învețe cu ușurință, să fie curajos și să aibă, în chip natural, un suflet nobil; și, dacă toate acestea ar fi să fie de vreun folos, să se alăture acestui suflet și acea calitate pomenită
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
parte a operei lui Platon, se îmbogățește conceptual și ia nume noi. Iar în acest parcurs intelectual platonician intervine la un moment dat redactarea dialogului Republica, conglomerat de teze etice, politice și metafizice care funcționează ca un ansamblu coerent, dar înzestrat cu ample salturi de pe un palier pe altul, unde noi recunoaștem unele urme ale dualității modelelor platoniciene ale lui Ahile și Ulise. Ne vom îngădui, date fiind pluralitatea domeniilor și a nivelurilor de sens ale textului, să nu privilegiem neapărat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
căror sens este convergent: într-adevăr, condiția umană ar fi cea responsabilă pentru faptul că, în general, într-o societate destinată virtuții și dreptății, unii trebuie să gândească în locul altora. Această fundamentare în ontologia umanului ar putea fi cu adevărat înzestrată cu suficientă forță pentru a fundamenta politicul și a instaura în el primatul lui a ști asupra lui a fi și pentru a legitima un tip aparte de stăpânitor de adevăr. Primul episod care merită amintit aici este mitul peșterii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
expune propria problemă. Inițial, ea era: cum putem compara spiritul care poate spune adevărul pentru că știe a folosi minciuna și are conștiință de sine cu cel care spune doar adevărul, dar fără ca voința lui să controleze realitatea acestui fapt, fiind înzestrat cu o esențială uitare de sine? Dezvoltând această problemă în mai multe planuri, de la Menon la Phaidros și la Sofistul, am văzut că Platon a îmbogățit și a transformat problema inițială: în Menon, aceste prototipuri au devenit componente ale aceluiași
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pragmatism istoric evident: „Această lentă eroziune a rolului imaginarului în filosofia și în epistemologia occidentală, dacă a asigurat, pe de o parte enorma ascensiune a progresului tehnic și dominația acestei puteri materiale asupra celorlalte civilizații, pe de altă parte, a înzestrat «adultul alb și civilizat» cu un particularism marcat, separându-l pe el și «mentalitatea» lui logică de restul culturilor lumii taxate drept «prelogice», «primitive» sau «arhaice»”. Ideea că postmodernitatea este punctul terminus al unui proces de „enantiodromie” (ceea ce în filosofia
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la elevii foarte dotați sau foarte motivați. Unele din primele explicații pentru această stare de lucuri, apropiate de intuițiile simțului comun, au invocat ereditatea. Dar o astfel de explicație echivalează, în fond, cu afirmația că diferitele pături sociale ar fi înzestrate cu niveluri de inteligență diferite, ceea ce e absurd. Cauzele performanțelor școlare diferite ale copiilor de origini sociale diferite sunt mult mai complexe. În legătură cu aceasta, merită amintit faptul că în anii ’50 în Statele Unite s-a iscat o dispută legată de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
studiile de până acum au insistat asupra faptului că este important ca profesorul să-și bazeze autoritatea pe o putere de referință, și să evite să facă apel la puterea sa de coerciție. Aceasta din urmă se exercită atunci când personajul înzestrat cu putere face apel la amenințări și pedepse pentru a determina ținta influenței să desfășoare comportamentul dorit. Desigur, profesorii au la îndemână un întreg arsenal, de la mustrare, până la pedeapsa fizică și exmatriculare. Îndeobște, acest gen de presiune este eficientă numai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
renaștere națională" Suntem În neplăcuta situație de a trebui să recunoaștem, că ne hrănim prea mult cu iluzia trăiniciei noastre etnice ancestrale și nu vrem să ne dăm seama, că poporul român nu prosperă În măsura calităților, cu care este Înzestrat de natură... Poporul român merită o soartă mai bună... pentru a i se da putința să-și Îndeplinească rolul istoric, care i-a fost hărăzit În această parte a Europei, ca avantgarde a civilizației și latinității. Proiectul Legii Sanitare și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unui „bine comun” identificabil în mod univoc și la care se poate ajunge prin „voința comună a poporului”. În aceste condiții, funcționarea instituțiilor democratice nu pare, la prima vedere, deloc incompatibilă cu principiul delegării puterilor sau cu intervenția unor elite înzestrate cu aptitudini deosebite. Într-adevăr, astfel de „specialiști” pot să nu acționeze decât în vederea „înfăptuirii voinței poporului, așa cum acționează un medic ce îndeplinește voința pacientului, de a se face sănătos” (ibidem, p. 378). Însă chiar și exemplul medicului și al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
această nevoie semnul cel mai revelator al faptului că spiritul omenesc nu se poate lipsi de perspectiva morală asupra Înțelesului existenței sale, că aspirația către desăvîrșire este expresia sacrului din noi, a acelui sîmbure de divinitate cu care am fost Înzestrați fiecare și despre care poetul spunea atît de frumos: „Unul e În toți, tot astfel precum una e În toate.” Avem datoria de a manifesta grijă față de această părticică de divinitate din noi, pentru a nu se pierde; avem datoria
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
absolut”. (A. Camus). Prin urmare, dreptul de a pedepsi ar fi de esență divină, deoarece omul este păcătos prin limitele sale. Asta nu Înseamnă Însă că omul nu are obligația morală de a face distincția - prin rațiunea cu care este Înzestrat - Între „bine” și „rău”, pentru a preîntîmpina comiterea unor fărădelegi . Omul trebuie să ajungă, altfel spus, la un stadiu al evoluției sale sufletești În care să-și dea seama că nu-și poate Îngădui anumite libertăți, fără să-și Încalce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
actele desăvîrșite de cruzime comise de Medeea, comparativ cu noblețea altruismului din comportamentul Ifigeniei, al Electrei sau al Antigoniei). * „Ar trebui să putem răspunde de norocul nostru, pentru a putea răspunde de ceea ce vom face.” (La Rochefoucauld) Cel care este Înzestrat, de exemplu, cu daruri sufletești are obligația morală de a fi exigent cu el Însuși. * „Cine se Învinuiește singur nu poate fi acuzat de către altul.” (P. Syrus) Ce mărturie mai clară poate fi, decît cea a propriei conștiințe? * „Orice faci
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nedrepți, plini de invidie, de toane și de idei preconcepute; ce ciudat!”. * „Nimeni nu-i fericit din toate punctele de vedere.” (Horațiu) Explicația este legată de o limită a psihologiei umane: „Același om nu poate să știe totul; fiecare e Înzestrat cu alt dar” (Euripide). * „Niciodată nu va fi fericit cel pe care Îl va chinui fericirea altuia.” (L.A. Senaca) Cel mai dezonorant rău pe care omul și-l poate face este cel provenit dintr-o inconștiență față de sine: „Acela care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-i de-ajuns. Nicio nevoie să faci apel la rațiune, să recurgi la demonstrație, pentru că limitele analizei apar imediat ce abordăm acest subiect, Dumnezeu, natura lui, opera lui, funcționarea lui?, tot atâtea mistere de nepătruns pentru un om atât de sărăcăcios înzestrat cu o rațiune atât de firavă... Profesor de retorică la Universitatea din Pavia îîntre 1429 și 1433), actor al unor dispute oratorice asupra erudiției filologice la curtea lui Alfons al V-lea la Neapole î1435), latinist nepereche autor al Eleganțelor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-latinesc, cum se și cuvenea... - în care, în substanță, proclamă cam așa: bine că m-am descotorosit de toate de acum înainte mă voi consacra mie însumi... Câteva luni mai târziu, începe redactarea Eseurilor. Omulețul deloc arătos și nu prea înzestrat de natură, romanul din Gasconia resimțind pretutindeni exilul și nesimțindu-se nicăieri acasă la el, moștenitorul orfan dator cu recunoștință figurii Tatălui, are de-acum înainte întâlnire cu propria ființă. Numai că, deocamdată, el nu știe cine-i această ființă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sensul terapiei: analistul avansa probabil o „lectură” utilă pentru dirijarea convorbirii terapeutice. Teama ca visul să nu anunțe o necesitate implacabilă făcea din acesta un material sensibil în fabricarea mâhnirilor și a suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
suferințelor. Nu încape îndoială că sofistul, retor iscusit, înzestrat cu știința folosirii cuvântului, își mobiliza toată arta pentru a dezamorsa potențialul negativ al visului dându-i o interpretare cathartică... Pentru că, după spusele lui, divinația se rezumă la prezumțiile unui om înzestrat cu bun-simț. Inventator al psihanalizei, el este și inventatorul modelului lacanian - să spunem mai degrabă al analistului care recurge la humor sau la ironie în caz de necesitate. Judecați, vă rog: un țăran își îngrijește prost scroafele și Antiphon vede
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
elecțiunii funcționează și în sens invers și poate genera la fel de bine și îndepărtarea cuiva. în cadrul unei relații cu un individ incapabil să se angajeze prin contract - major fiind, deși minor din punct de vedere afectiv, intelectual, mental sau psihic -, mai înzestrat pentru pulsiunea de moarte decât pentru pulsiunea de viață, talentat în ceea ce privește crearea de neplăceri, necazuri și suferințe, genial în arta de a genera dureri și chinuri, dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul îl va îndepărta, îl
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
seninătății la înțelept. Prin aceasta, activitatea sa evoluează în parametrii filosofiei. Portretul Regelui bun face concesii genului edificării: respectând bunurile semenilor, incapabil să comită crime, binevoitor, neinterzicându-și să se bucure de binefacerile pământului, arătând respect față de cei morți, sobru, înzestrat pentru administrarea bunurilor, niciodată grosolan, totdeauna blând, îndurător, echilibrat, necunoscând severitatea, nici răzbunător, nici complotist, detestând mai mult decât orice discordia, agitația, invidia, el ia ca model prudența și perspicacitatea lui Ulise, are ca țintă supremă dreptatea și își duce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o dezvoltare durabilă. Strategia adoptată de D. Gusti a avut o dublă deschidere: „răspândirea culturii politice serioase și formarea de conducători”. Sunt vizate aici două categorii de conducători: a) Pe de o parte, este vorba de oamenii de stat providențiali, înzestrați cu daruri naturale și experiență politică, dar care nu se pot ridica la înălțimea omului de stat modern decât prin depășirea empirismului afacerilor publice cu ajutorul culturii politice. b) În al doilea rând, este vorba de formarea intermediarilor și „directorilor de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]