6,513 matches
-
trecut am primit premiul pentru Cel mai Ospitalier Sat, spune. Poți să râzi cât vrei, îi răspund. Dar în Londra nimeni nu te primește așa, cu brațele deschise. Dacă mori pe stradă, te împing pur și simplu cu piciorul în șanț. După ce-ți golesc portofelul și-ți fură actele. Aici nu s-ar întâmpla în veci așa ceva, nu ? — Păi, nu, spune Nathaniel. Se oprește gânditor. Dacă mori, tot satul se strânge la patul tău și te bocește. Pe față mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
istoria se oglindește mai departe în geografia patriei. Femeia care învârte în mămăligă trage ceaunul de pe foc, apucă găleata de zoaie și crăpând ușa, o zvârle în șănțulețul de scurgere săpat printre câteva lespezi. Firișorul argintiu de gheață de pe fundul șanțului e înecat de viitura care pornește la vale câteva capace de plastic, ghemotoace de praf cu fire de beteală, coji de ouă, firimituri. Nu mai vine tac-tu, zice femeia. Du-te tu Iliuță de închide găinile-alea. Acuși înserează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fapt mai mult rău făcea. De aceea oamenii, nu toți dar destui, căutau fiecare în felul lui o cale către ceea ce simțeau cu toții, vag dar cu atât mai dureros, că le lipsește. Unii se apucau de băutură și sfârșeau în șanț, alții de altele la fel de rele, o luase lumea razna de atâta bine. Nimic nu-i mai ajungea nimănui, nimic nu mai satisfăcea niciodată până la capăt: ghiftuiți, oamenii se sculau de la masă și plecau să mănânce în altă parte, să bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
toți românii minte, ca un exemplu. - Întrebarea-i, a fost sau nu erou? Pă bune. Dacă l-a împușcat la nimereală? Dacă el tocmai vroia să defecheze la inamic? Știi că cât era ei de eroi, da și mai trecea șanțul la nemți? Crezi că nu mi-a povestit tac-su lui Brandaburlea ăl Bătrân? Trecea dincolo la inamic și p’ormă venea și vorbea la megafoane de propagandă să vină și alții, că războiul e pierdut, că nemții le dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
atent mâna bătrânului alunecându-i pe trup, Magda mi-a părut mai grasă decât mi-o închipuiam. În lumina palidă a unui felinar, vedeam cum degetele acoperite cu bube și păr se afundă în cutele puloverului ei mulat, cum sapă șanțuri moi în carnea șoldurilor și-i modelează coapsa, care parcă era o bucată de lut. M-am așteptat ca Magda să înceapă scandalul și am făcut din prudență un pas mai în spate, lipindu-mă de caroseria mașinii. Acum eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în formațiune de luptă, strecurându-se printre arbuști și porumbiște, sărind de pe o piatră pe alta, căutând adăpost în primele case. Mergea în frunte, ca de obicei, și când se termină terenul semănat care îl apăra, o porni înspre un șanț lat care se deschidea la vreo patruzeci de metri distanță. Alergă ca un nebun urmat de sergent și de un soldat, gata să sară și să cadă rostogolindu-se în șanțul de apărare, dar, în ultima clipă, un al șaselea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
terenul semănat care îl apăra, o porni înspre un șanț lat care se deschidea la vreo patruzeci de metri distanță. Alergă ca un nebun urmat de sergent și de un soldat, gata să sară și să cadă rostogolindu-se în șanțul de apărare, dar, în ultima clipă, un al șaselea simț păru să-i fi dat de știre și se opri cu un picior în aer. Privi în jos și vomită tot ce mâncase în ajun. Soldatul, la stânga lui, izbucni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Brunetti dădu din cap. — Nu l-am adus azi. — Mai am unul aici. Îl vrei? Brunetti dădu iarăși din cap. Ambrogiani trânti capacul portbagajului și traversară Împreună șoseaua și intrară pe drumeagul de pământ ce ducea către munți. Camioanele săpaseră șanțuri duble În pământul drumeagului; cu prima ploaie abundentă, pământul avea să se transforme În noroi și drumul urma să fie impracticabil pentru vehiculele de mărimea camionului pe care-l văzuseră că intrase pe acolo. După câteva sute de metri, drumeagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
a’ lui Frâncu! Când îi auzi numele iubitului ei, Frusina o luă prin ploaie ca o zăludă și alergă spre casa părinților lui, cu lacrimi în ochi. Alerga și nu mai vedea pe unde calcă; pe pământ, prin bălți, prin șanțuri. Traversă livada împiedicându-se de buturugi, lovindu-se. Căzu de câteva ori, se ridică și fugi mai departe. Cu genunchii zdreliți, udă până la piele, ajunse la curtea părinților lui George. Poarta era deschisă. În verandă se aflau câteva persoane care
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
vanităților", 65 Rustici, codex, 77, 110 S. Francesco al Monte alle Croci, 69 S. Marco, 108, 109 S. Maria degli Alberighi, 26, 78 sacrilegiu, 47, 52, 53, 54 Salviati Medici, Lucrezia, 128 Salviati, Jacopo, 73 Sangallo, Antonio da, arhitect, 79 Șanț' Ilarione, parohie rurală, 148 Savelli, Marco Antonio, jurist, 55 Savonarola, Girolamo, 14, 19, 40, 43, 52, 63, 64, 65, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 76, 86, 108, 109 săraci, ajutor pentru, 57 sărbători: Bună Vestire (25 martie), 21; sf.
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
urmare a vizitării lor, semnalări de artefacte, descoperite izolat sau din cadrul colecțiilor particulare. Ulterior, s-a trecut și la cercetarea de teren, sub forma unor identificări de situri, pe baza izvoarelor scrise, a perieghezelor ori ca urmare a trasării unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează spațiul bazinului bârlădean, apar în răspunsurile oferite de învățătorii fostului județ Vaslui la Chestionarul arheologic al scriitorului Al. Odobescu (1871-1874), unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Odobescu (1871-1874), unde sunt informații despre Buhăești, Cetățuia de la Vaslui, Paiu, Secuia și Băcăoani - Muntenii de Jos. De asemenea, alte date sunt oferite de manuscrisele lui Gr. Tocilescu (descoperiri monetare la Oșești) și ale lui P. Polonic (amintesc, în special, șanțurile și întăriturile Cetățuii de la Vaslui). Inițierea cercetărilor de teren din zona mediană a bazinului superior al Bârladului a avut în vedere siturile neo-eneolitice, ale căror materiale ceramice pictate atrăgeau atenția specialiștilor din Europa și mai puțin cele de factură medievală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificat așezări cu elemente de fortificații, ale căror incinte au fost descoperite la Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții, întinse pe suprafețe de 1,5 sau 3-4 ha, la care se adaugă și sistemul exterior, constituit din șanțuri, valuri și palisade, totul cu scopul întregirii unui complex de locuire unitar. Explicațiile privind rolul acestor construcții sunt diferite: unii specialiști (printre care D. Gh. Teodor) le consideră un răspuns pentru pericolul migrator, iar alții (printre aceștia V. Spinei) sunt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rol militar important în desfășurarea evenimentelor. Noua situație a impus transformări de ordin social-economic, care au condus și la apariția primelor așezări fortificate (Fundu Herții, Dersca, Tudora, Orofteana, Baranga ș.a., județul Botoșani), cu valuri de pământ, prevăzute cu palisade și șanțuri de apărare, amplasate în zone strategice. Potrivit unor opinii, menținerea acestor așezări întărite, în secolele IX-XIII, a declanșat, accentuat și consolidat procesul de feudalizare a spațiului est-carpatic românesc. Revenind la așezările Bazinului Bârlad se constată păstrarea lor în stare nefortificată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bazinului bârlădean au fost improprii pentru apariția așezărilor întărite, acele „horodiști” descoperite în nordul Moldovei, pe teritoriul actual al județului Botoșani (Hudești, Ibănești, Cobâla, Dersca, Horodiștea, Orofteana, Tudora, Fundu Herții) și care prezintă certe elemente de fortificație (valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor/seliștilor, iar locuințele aveau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
miliaceum), secară (Secale cereale) și orz (Hordeum vulgare vulgare), li se adaugă grâu (Triticum monoccocum, Triticum dicoccum, Triticum compactum), identificate la Fundu Herții (Botoșani), unde din cinci gropi de provizii au fost recuperate 264,5 grame de semințe, iar din șanțul de apărare nr. 3 au fost recuperate 345 de semințe. Deși gropile medievale timpurii erau frecvente în secolele IX-XI și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
confederării unui număr de 30-40 de familii, uneori mai multe, în zonele aflate în afara bazinului bârlădean. Plasamentul deschis al așezărilor, situate pe văi, pante, platouri, în apropierea unor cursuri de apă, păduri, nu permitea fortificarea lor (cu valuri de pământ, șanțuri și palisade), ci doar o amplasare strategică, oferită natural, de poziția geografică a locului. Vatra satului includea locuințele și anexele gospodărești, bine delimitate și dispuse pe șiruri paralele, sub forma unor ulițe. De-a lungul ulițelor, locuințele erau grupate câte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Brudiu, 1982. Materialul inedit se află la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 83-84. 139. Dumeștii Vechi (comuna Dumești), județul Vaslui a) Margine de nord-vest a satului: cu prilejul unor lucrări administrative (în 1961 s-au amenajat șanțurilor șoselei Băcești-Negrești) s-a găsit întâmplător, la 1,85m adâncime, un mormânt dublu de înhumație, ale cărui schelete erau orientate NV-SE. Întrucât lucrările respective au distrus mormântul, alte informații despre rit și ritual nu au fost posibile. Din inventar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și... - A!! Da, da, da! Este bine domnul Iustin... Stați să vă dau un halat, că la ora asta nu are voie nimeni, doamnă... Și așa avem aglomerație mare cu niște amărâți pe care a căzut malul când săpau un șanț adânc, mai apucă să vorbească asistenta, în timp ce luase un halat agățat pe partea interioară a ușii. Așa... acum... sunteți de a noastră, dacă intră cineva... Eu sunt Lidia, ca să știți... Marian Malciu - Mulțumesc mult, doamna Lidia! Domnul doctor a venit
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
dură însă mult, și Titi, devenind deodată palid, se ridică în picioare, cu mâna dreaptă în sus și capul plecat pe spate, și zise speriat: - Îmi curge sânge din nas! Într-adevăr, un fir de arnici roșu se prelingea pe șanțul adânc al buzei de sus. Cum hemoragia nu se oprea și Titi făcuse o figură de teroare, Felix deschise ușa și ieși în sală. Atrasă de zgomot, Aglae veni și, informată de Felix, irupse zgomotoasă în odaie. - Iar ai hemoragie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe valurile mării. O roată bizară începea sa se contureze pe cer ca un curcubeu de cenușă, și, alături de ea, un om călare pe un cal uriaș. Pascalopol părăsi drumul de căruță, pe care, din cauza unor nămoliri mai vechi, rămăsese șanțuri groase, solidificate, de tină, și o tăie de-a dreptul pe câmp în direcția calului fabulos și a aureolei fumurii. Se distinse pe încetul o roată ca de moară, mereu enormă, și un om călare, apoi roata se micșoră puțin
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cailor, părăsind pe stânga roata și reapropiindu-se treptat de drumul bătătorit de căruțe. Brișca sări deodată, lovindu-se de un mal, căzu într-o albie și se ridică iar pe câmp. Dăduse de pârâu. Nu era decât o șerpuire de șanț mai îngust sau mai lat, în care prezența apei era dovedită doar de noroiul gros mai peste tot și de mici băltoace verzui. Un miros de lintiță trăda un ochi de apă cu broaște. - A secat de tot pârâul, observă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cană goală așa de... frumoasă? Căutând să-i cârmească prietenește una, negriciosul fu gata să-și desfacă ventuzele palmelor și genunchilor lipite de fațadă și să se prăbușească în gol. Dar nu-i cârmi și nici nu căzu. În hăul șanțului de la baza clădirii, i se răsturnă numai clopul. Descoperindu-se, de sub calota clopului îi răsări (adulmecînd nemișcat din mijlocul plantației firelor îmbîcsite de păr și semănând cu o creastă pitică) un șoricel împăiat. Rozătorul împăiat din moțul capului era gri-vioriu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vax de talent se evidențiaseră ei? Prin ce sângeroase fapte de scris au pătruns tinerele scârbe în Istoria literară? Că de scris, nu au scris încă nimic. Și nici de pătruns, ca să fim principiali, nu prea pătrunseseră... Șed numai pe șanțul acestei Istorii și îi înjură pe alții mai în vârstă. Doar pentru că-s de zeci de ori mai talentați și mai patrioți decât ei... - ...S-a stins treptat rumoarea, își reluă istorisirea Gabi cel Norocos. Aîncetat păcănitul... Au pălit înjurăturile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
noi, de fiecare crevasă, spintecătură sau teșitură din zid, își înghiți un mic sughiț de dezgust Gabi cel Norocos. S-a pornit să se scurgă înapoi, în cartier, toată crema cumetrilor... Care de pe unde se înțepeniseră. Prin itebeuri, troleibuze, cârciumioare... șanțuri, ateliere, pișoare, băcănii... beciuri de miliție (unde-i deznodaseră din cafteli plutonierii, să declare de pe care șantiere speriaseră cheresteaua). Din cimitire, unde îi podidiseră cu săpăligele groparii. Oamenii cimitirelor ducând lupte de vorbe cu ei să se lase din nou
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]