3,279 matches
-
cu țârâitul ușurel al greierilor, cu pregătirea cinei și a fumarului pentru vremea nopții. Moș Gavril a pregătit mămăliga și scrobul, eu am strâns ierburi pentru cele trei fumare, două în fața colibei și unul în spate. Vara, în locurile de șes și baltă, nu se poate trăi fără aceste focuri care dau mult fum, de cum se lasă amurgul până târziu după miezul nopții, când se potolesc țânțarii. Mâncarăm și ne așezarăm în latura colibei dinspre gârlă, la odihnă. De după înălțimile de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
un păhărel de țuică și ronțăie mere. Moș Gheorghe își face o țigară, răsucind tacticos tutunul în foaia de ziar “Scânteia”. Se sfătuiesc amândoi ce să semene la anul pe pământul de colo, de dincolo, de pe deal, din vale, de pe șes, apoi pe cele din jurul casei. Vorbesc o limba plină de regionalisme, condensata fonetic, amestecata parcă cu peisajul specific, în tonul ogrăzii mari și a șoproanelor largi. Peste sunetul vocilor, se suprapune adesea vocea unui nepot venit să-și întâmpine drăgăstos
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
colaborare, publicate în cea mai mare parte în revistele românești de specialitate. In acest sens, am amintit, deja, câteva dintre contribuțiile geografice din perioada de început a activității sale științifice. Tot pentru această perioadă remarcăm și contribuțiile aduse la cunoașterea șesurilor, albiilor minore, teraselor din sectorul mijlociu al Prutului, variațiilor de nivel ale apei râurilor Prut, Jijia și Bahlui, frecvenței inundațiilor râului Bahlui etc. Acestea, constituind doar câteva exemple din care rezultă implicarea, deopotrivă, în cercetarea și rezolvarea unor aspecte geografice
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a coastei de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m. deasupra albiei majore a râului, coama ei este puternic împădurită, alunecările de straturi, mai ales acolo unde s-au produs despăduriri, iar forme mari, hârtopurile sunt numeroase, iar panta șesului este domoală, 3, 5 m la 1 km. Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în spiritul altuia.” Vauvenargues 529. „O, cărților, sfetnici credincioși, prieteni lipsiți de lingușire ce înviorați mintea, învățători ai sufletului, ce știți să stăpâniți pornirile trupești, călăuze ale vieții cinstite și ale morții împăcate! O, câți oameni nu ați ridicat de pe șesul cel întunecos pe culmile cele mai falnice? Pe câți nu i-ați înălțat în scaunele cerești? O, mângâitori ai sufletului meu, alinare a mâhnirilor, în ale voastre sfaturi mă încred!” Espinel 530. „O carte este un vast cimitir, unde, pe
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
râpă cu izvor În mal, iarăș(i) hotar vec(h)iu, și tot În drept este o movilă ș(i)-am găsit hotarul scos și l-am pus la locul lui, și de acolo la vale și piste drum asupra șesului mergi pără În Stavnicul cel vec(h)iu, și acole am pus 3 pietri c(h)iotoare de desparte Căpoteștii, moșie mănăstirii Bărnovii, și de acole o piatră Înșâră În sus malul Stavnicului pără În drumul ce vine de la Eș
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
suprafață de 18,3 milioane hectare și o populație de circa un milion de locuitori. Majoritatea populației e norvegiană, urmată de populația rusă și germană. E străbătut de Missouri, pe care-l vom trece. La est de Missouri pământul e șes și fertil. Majoritatea populației se ocupă cu agricultura. Se cultivă grâu, ovăz, orz, porumb, cartofi și in. În privința culturii grâului, Dakota de nord ocupă locul al doilea În SUA, după statul Kansas. Să nu uităm că SUA ocupă locul Întâi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu sentimentalismele! Drumul spre București, fizic vorbind, a fost cel dintotdeauna, adică aceiași copaci aliniați disciplinat la margine de drum, aceleași câmpii arse de soarele torid de peste vară, aceleași gropi de pe șosea, plombate și răsplombate, totul egal, monoton (drum de șes - ce-ați vrea?), nimic diferit înafara sentimentelor contradictorii ce ne stăpâneau: fiica mea, dezorientată, în plină derută adolescentină, ce nu-i permitea de fel să întrezărească luminița de la capătul tunelului, Diana, cu visele-i exaltate despre miraculoasa Indie, iar eu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
al neamului nostru. Atunci vom putea și noi zice: „S-a împlinit!” „Și încărunțiții noștri părinți și protopărinți vor pune liniștiți capul spre odihnă, murmurând cu evlavie și mândrie: „În mâinile tale generațiune bravă dau sufletul meu!” Iar codrii și șesurile Daciei Traiane vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va duce spumegând bătrânei Dunăre vestea reînvierii gloriei străbune
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost, În Întreaga mea viață lucidă și În Întreaga mea carieră, principiul director. Din acest punct de vedere, din tinerețile mele, sărace și anonime, dar „Însuflețite de idealul literar”, cum Îi stă bine unui nordic care coboară spre sud, spre „șesuri”, pentru a se face cunoscut și a-și face cunoscute, mereu, „ciudatele-i opinii”, am „atacat” nu atât splendida baladă Miorița, cât mai ales cultul ei, care Într-o formă exacerbată și simbolică tindea să ne ilustreze destinul național și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ci aici, hic et nunc, odată cu milioanele de gesturi, reflexe, stări și așa-zise sentimente, dincolo de tot acest „moloz sentimental, moral și fizic” ce curge ca o morenă alpină de sus, din vârfuri - care vârfuri?! - spre vale - care vale, care șes?! - numit viață, dincolo - de fapt sub ea, În spatele ei, dar ce, „ea” are spate?! - „sub” sau „deasupra” ei - pentru a epuiza sumarele puncte de orientare ale spiritului nostru În spațiu! - eu nu numai că am presimțit și „altceva”, dar am
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cere ceva de pomană. Dacă locul e banal, povestea biblică e savuroasă, căci nu e lucru obișnuit să vezi un notabil bogat, cu decorații pe piept, cățărându-se în copaci. De ce nu, mai simplu, pe acoperiș, doar nu suntem la șes? La întrebarea dacă Luca a venit la Ierihon, poate că el însuși ne-ar da, din înaltul eternității sale, răspunsul pe care l-a dat studentul când l-a întrebat profesorul: Da, am fost acolo, dar nu în persoană. De
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
zice François de Pavie, sunt mizerabil îmbrăcați, cu piei de oaie (cojoace) și încălțați cu opinci de piele și de coajă de copaci. * I. Iași după Pavie este un oraș mare în care prințul își are scaunul. Este așezat în șes, fără a fi împresurat cu ziduri, având spre miază zi un lac (Frumoasa) care curge dintr-un izvor. În lac sunt mulți pești. * I. François de Pavie. Într-o piață mare găsi 3-400 de soldați îmbrăcați după moda ungurească, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
II. Tatarii locuitori în Moldova sunt datori domnului cu oști, care luptă de multe ori și cu Tatarii din afară. Națiune foarte sălbatecă. Mânâncă numai carne de cal, desprețuiesc altfel de mâncări, oricât de delicate. * II. Cetatea Romanul-nou, așezată în șes, lângă Siret. Târgu-Romanului iarăși cetate. Siretul le desparte: una pe un mal, alta pe alt mal. Altă cetate, Neamțul. * II. Orașe: Suceava Hotin Neamț Romanu-nou Târgu-Iași Vaslui Soroca Orhei Ruși Trotuș Bârlad și Târgu-Roman * III. Austel (Henry) 1586 Călătorește prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Om fără bani, copac fără umbră: nu-l caută nimeni. Sacul deșert nu stă în picioare. Hoț cu hoț s-adună. Nu te întovărăși cu unul mai mare decât tine. Nu lucra cu flămândul, nu te plimba cu sătulul. În șes, orice dâmb se socoate munte. Cine a cumpărat mai mult decât poate, vinde pe urmă mai mult decât vrea. Dacă-ți trebuie sol, fă-te împărat. Frumoasă și mare cușmă, dar nu-i nimc subt dânsa. Gura care grăiește nicicând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ne-am dus cu vergi de bambu și cu icre de Manciuria. Am cercetat locuri foarte bune. Adevărul e că apa e încă rece. Rare ori se prinde câte un păstrăvaș, ca cel mai nenorocit baboi dintr-o baltă de la șes. Așa e de drept malul împădurit strâns cu felurit arboret, încât numai foarte arare se poate descinde din barcă. Într-un asemenea loc se află o poieniță în care se găsea înflorit un pâlc mare de arbuști cu buchete mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că polonii s-au retras „nu pe unde au venit”, deși Ștefan îl avertizase pe rege să nu o apuce prin păduri, unde putea fi lesne atacat, ci „pe câmp, căci, deși e mai departe, în schimb locul e mai șes”. Îi putem acuza pe cronicarii poloni că n-au avut nici un fundament, când afirmau că domnul i-a cerut regelui să ocolească Codrii Cosminului ? Pe de altă parte, nu poate fi vorba de o capcană pe care i-a întins
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sociale, parcurse frecvent în plan contingent, în timp ce lunca o conduce pe mezină spre tărâmul sacru, inanimat domestic. Apa care traversează această formă de relief reprezintă punctul cheie pentru traseul inițiatic: separă cele două dimensiuni ale cunoașterii, hrănește vegetația abundentă a șesului sau a zăvoiului și inundă periodic lunca. Câmpia formată din aluviunile venite dinspre sacru devine, așadar, spațiul simbol al limitei extreme a creației. În basmul Cele trei fete de popă cari s-au măritat după un zmeu din Blaj, Alba
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vizualizării și-l convinge iremediabil de fabulosul spațiului în care neofitul (fratele cel mic este singurul care reușește) a ajuns. Imaginea paradisiacă este în acord cu mentalul păstoresc, pe de o parte, căci reprezintă un loc ideal pentru pășunat - un șes cu iarbă multă pe marginea unei ape curgătoare, dar, pe de altă parte, semnifică trecerea dincolo de granița lumii marcată precis de o apă. Același spațiu caracterizat de vegetal și acvatic îl întâlnim într-un descântec care desface vrăjile de urât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Regimul nocturn este propriu stării fetale, concepția materiei se împlinește în securitatea claustrantă a întunericului fertil. Ivirea soarelui pe produsul modelat social este sinonim cu ziua dintâi a lumii, fiindcă forțele ei roditoare se află la apogeu. Alteori dealul și șesul sunt indicate ca spații ce trebuie subsumate domeniului uman, iar geografia contingentului se supune eforturilor de expansiune menită a hrăni comunitatea umană. Și în balade și în basme, mirelui i se mai cere „pod de-aramă -/ Preste vamă;/ Pod de-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Popescu (indescifrabil) lui bădia Grigoriță Florescu. Iar cu toți afară de Eugenia, ne-am dus la crâșma lui Stain și-am băut vin. Am pornit din Târgu Neamț și înainte de miezul nopții am ajuns în Baea. Și ne-am despărțit pe șesul dintre Toader a Rariței și V.Ștefănescu. Ei au plecat spre Primărie și noi spre Bogata. Și la despărțire nașa Maria Stoleriu a strigat: "Fine să ai grijă de fina, să te porți frumos cu ea ! și nu știu ce a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
soldații. Iar căpitan Frunzeti, a lăsat ca credincios al său pe un fiu, care era elev cu gradul de sergent de la Școala Militară. Și cum însera și după ce se da stângerea, el își bătea joc de noi culcați sculați pe șesul Ischirului, turteam toate murdăriile cu pieptul nostru. Eu m-am dus și i-am spus Locotenentului Pleșoianu. Și el a venit și ne-a găsit noaptea pe șesul Ischirului culcați-sculați. I-a dat o batjocură ca lui și i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
se da stângerea, el își bătea joc de noi culcați sculați pe șesul Ischirului, turteam toate murdăriile cu pieptul nostru. Eu m-am dus și i-am spus Locotenentului Pleșoianu. Și el a venit și ne-a găsit noaptea pe șesul Ischirului culcați-sculați. I-a dat o batjocură ca lui și i-a spus nici să-l nu-l mai vadă prin Regiment. Lt. Pleșoianu era ficior de proprietar din județul Râmnicu Sărat. A stat în Fălticeni până ce a ajuns colonel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
distruge și cară tot ce-i iese În cale, după o scuturare mai puternică a Înălțimilor cerului. Așezarea comunei se prelungește În sus, spre răsărit, pe cele două părți ale unui pârâu, care culege izvoarele dealului răsăritean ce duce spre șes, străbate comuna și le contopește cu Visa. Plăcile de marmură de pe fațada casei Bunicului, În care m-am născut Înainte de trecerea șoselei naționale Nr. 14: Sibiu-Mediaș-Sighișoara, peste râul ce străbate satul, În dreapta șoselei se ridică vechea cetate săsească, ce adăpostește
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
azi în Iași, mâine-n Focșani, poimâine la Strasbourg și răspoimâine în urbea Bahluviașiotă, că nu degeaba mi-or fost rudele, strămoșii, vecinii ori nănașii... oieri, păcurari, ași ai navetizărilor, cuintesențiale, între munte și câmpie, adicătelea, mai precis, între pleonasm șesuri întinse, plate și oximoron: giumalăuri pitice; între paradoxul verilor răcoroase trăite la umbra fagilor și tautologia existenței consumate în zbiarăt de mioare și lătrături de câini bărbătoși. La temelia dorului lor se instalase lipsa. În munte, sus, tânjeau după văi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]