3,157 matches
-
a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea română modernă, adică vor scrie o istorie a acesteia, foarte înfrumusețată, care punea accentul pe originea comună și pe unitatea tuturor românilor; vor elabora
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
general, inclusiv ale muzicii hip hop, experimente precum integrarea unor elemente jazz, pe lângă un simț al umorului și al ridicolului ceva mai pronunțat, au dus la forme alternative, precum cele promovate de grupuri ca A Tribe Called Quest. Inițial, au șocat prin detalii revoltătoare precum texte mult prea blânde, lipsa blondelor, a mașinilor de lux sau a SUV-urilor în viodeoclipuri, dar treptat și-au găsit recunoaștere, prin succese precum "Bonita Appelblum" sau "Can I Kick It", arătând că religia musulmană
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Warhol. Artistul, nu neapărat talentat, dar foarte orientat (știe în ce direcție merge arta americană, așa cum meteorologul știe încotro bate vântul, după cum spune Bob Dylan, nu în "Blowing in the Wind", ci în "Subterranean Homesick Blues", vezi WEATHER UNDERGROUND), epatează, șochează sau scandalizează publicul (dar e susținut puternic de prieteni influenți din critica de artă, care îl promovează cu recenzii favorabile) cu o expoziție constând din stive de cutii de supă Campbells. El aplică o nouă versiune a doctrinei Monroe (vezi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
avangardiste (în speță suprarealiste), asumându-și cu luciditate condiția dificilă de scriitor și de artist ce aspiră la o evadare din toate formulele, dar se știe sortit - fie și în ultima instanță - prizonieratului lor. Cu o sinceritate care i-a șocat pe mulți dintre confrații de la unu, el scrie aceste propoziții nu lipsite, nici ele, de un anume patetism: „Cât de departe mi se par de aici acele pretenții îngâmfate de «eliberare din artă». Ascultă: mă supără nu ceea ce faci, ci
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
vizează, succesiv, ordonarea plastică, geometrică a imaginilor naturale (în primul vers), entuziasmul „călătoriei” ca descoperire a unui spectacol destins, sărbătoresc, în care contează nu atât logica exterior-evenimențială, cât sugestia, rezultată din asocieri aparent divergente, a unei dinamici lăuntrice. Comparațiile pot șoca (surâsul - alpenstock, strigătele - apa în țevi, cuvintele - soldații din garnizoană) și se poate spune că planul „simbolic” nu acoperă deplin „referentul”, reținând doar câte o singură notă comună a elementelor asociate („ideea” de ascensiune din versurile 2-3, ritmica mișcării în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu momente de maximă elevație și, deopotrivă cu inevitabile căderi de tensiune. Într-un cuvânt, Ulise e un fel de „poem total”, de o acută modernitate a limbajului în contextul liricii românești a momentului și care nu putea să nu șocheze, până la descumpănire, critica. „E futurist, dadaist, suprarealist?” - se întreba, de pildă, contrariat, G. Călinescu, răspunzând imediat, nu foarte decis: „Toate și nici una”. „Poezia lui Ilarie Voronca - adăuga autorul Istoriei literaturii române... - este un impresionism ordonat în punctul inițial, dar sfărâmat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la libera expresie de sine și la o încrezătoare întâmpinare a lumii prin poezie. Căci lumea toată este un spectacol, în măsura în care se dăruie privirii ca infinită varietate de evenimente și obiecte, atrăgătoare prin dinamica lor combinatorie, generatoare de raporturi inedite, șocând inerțiile și convențiile. Dar elementele ludic-spectaculare, într-o conjugare ce le echivalează la nivelul sugestiei unei maxime libertăți de mișcare, a jubilației ființei ce are revelația deplinei comunicări cu universul din afară, sunt prezente adeseori ca factori specific-modelatori ai viziunii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în cazul amândurora, introducându-se în plus sugestia unei anumite familiarități a acestui act ce semnifică, în fond, comunicarea dezinvoltă, coborâtă de la retorica tradițională a patosului confesiv la gestul „prozaic”, cotidian. Cât despre trenul care „a jucat fotbal”, metafora verbală șochează logica „normală” în măsura în care masivitatea obiectului tren nu se pretează ușor la asocierea cu lejeritatea jocului; ea nu e însă cu totul nemotivată, și poetul va fi avut în vedere cel puțin două note comune între cele două elemente: rostogolirea, ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
altă parte, postura poetului de „operator al limbajului”, ingenios și inventiv, dotat cu rara capacitate de „a ridica la rang poetic orice percepție” - cum observase încă G. Călinescu în Istoria sa. Dar dacă cititorul de astăzi se arată mai puțin șocat de aceste realități ale operei, integrându-le firesc unor experiențe poetice omologate de pe acum unei tradiții a modernității, cu filoane ce se prelungesc dinspre manierism și baroc, destule observații și judecăți emise în contemporaneitatea poetului rămân totuși valabile. Și nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Fost taximetrist (născut în 1944), cu studii la Standford din Berkeley, un rebel antiglobalist cu domiciliul actual în statul Oregon, într-o locuință austeră care vrea să reproducă lăcașul lui Diogene Câinele, adept deopotrivă al lui Rousseau, John Zerzan a șocat lumea americană prin refuzul de a-și plăti impozitele la stat, prin opoziția față de proliferarea armelor de foc și a explozivilor, declarându-se "ultimul dintre marii salvatori ai libertății omului". A scris un eseu violent împotriva postmodernismului (La catástrofe del
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
scolastic], pe care a cunoscut-o tradiția indian] dup] Buddha, a eclipsat într-o oarecare m]sur] tradiția profund meditativ] inițiat] de c]tre acesta. Astfel, maeștrii Zen recurgeau la istorioare, paradoxuri, parabole și exerciții meditative numite koans pentru a șocă mintea subjugat] de convenționalismul regulilor și al practicilor. Aceast] perspectiv] se dovedește a fi util] mai degrab] pentru practicarea moralei decât pentru teoria eticii; ea subliniaz] leg]tură intrinsec] dintre practicarea moralei și transformarea interioar] a individului. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi. Egoismul psihologic Aceia care percep egosimul (precum și opusul s]u, altruismul) din aceast] perspectiv] moral] și cred c] egoismul excesiv sau altruismul insuficient sunt printre principalele cauze ale majorit]ții problemelor sociale vor fi surprinși, contrariați și poate chiar șocați la citirea unor lucr]ri de etic]. În multe dintre acestea se susține c] toți indivizii sunt egoiști, iar egoismul nu este întotdeauna valorizat negativ. Putem vorbi aici de dou] abod]ri majore. Prima dintre ele, care face obiectul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marx a fost un gânditor radical, iar atacul s]u asupra moralei este printre cele mai radicale idei ale sale. Ideea marxist] a unei mișc]ri sociale revoluționare și a unei noi ordini sociale care ar aboli morală dorea s] șocheze, s] însp]imânte și s] provoace publicul pentrua testa limitele imaginației acestuia. Poate este de înțeles c] aceia care sunt de acord cu critică marxist] a capitalismului consider] aceast] idee inutil], aproape neinteligibil], jenant] și cred c] singură interpretare viabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inutil], aproape neinteligibil], jenant] și cred c] singură interpretare viabil] a ideilor lui Marx este cea care poate fi reg]sit] în textele sale. Antimoralismul marxist nu se asociaz] prea ușor ideii r]spândite c] monstruoasele atrocit]ți care au șocat secolul XX (și pentru care marxiștii nu consider] c] au vreo responsabilitate) au fost cauzate de catastrofele morale instrumentate de c]tre politicieni, partide și indivizi. Ideea în sine este destul de dubioas] - tipic] tendinței umane de a blama moral ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
albă la f6/soarele aluneca strâmb de pe catarge” - între vechea cazemată și digul pescăresc). Din păcate, în ansamblu tonul se radicalizează, limbajul coboară atmosfera boemă în mizerabilism, iar unele metafore se preschimbă în scene formate din cuvinte care vor să șocheze teribilist. SCRIERI: Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate, București, 1998; Eclipsa, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, 1999; Studiu de bărbat, București, 2002. Repere bibliografice: Ion Roșioru, Etajele realității, TMS, 1998, 6; Dan Silviu Boerescu, Fratele sardele, ultimul nouăzecist
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
Radio România Cultural ș.a. După prezența în antologia Poezia taberei (2000) și apariția plachetei Din confesiunile distinsei doamne M. în colecția underground „Carmen” (2001), debutul editorial propriu-zis are loc în 2002 cu volumul Pagini. Poezia publicată de V. i-a șocat ori i-a scandalizat pe unii observatori ai fenomenului literar prin duritatea, sordidul sau dramatismul „referinței” și prin libertatea expresiei, de o impudoare afișată. Dar discursul poetei e „mânios din prea mare sete de puritate”, după cum a observat Octavian Soviany
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
foarte mult limba franceză. Uneori chiar, Învățând franțuzește din copilărie, vorbesc mai ușor În limba aceasta decât În cea maternă. Observații foarte aspre Îi sunt prilejuite de robia țiganilor. Fiind martorul unei licitații de robi țigani la București, se arată șocat de această situație: Cu toate că am auzit că În Țara Românească țiganii sunt robi, nu mi-am imaginat o asemenea robie. Am crezut că sunt considerați robi datornicii, până ce Își achită datoriile, și nu mi-am putut Închipui un asemenea act
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
recomandat cu insistență de către liderii de opinie ardeleni prin traducerile lor, se armoniza destul de greu cu normele unei societăți tradiționale, animată de cu totul alte mentalități și atitudini. Modelele de comportament atât de dinamice propuse de self-made-man-ul american veneau să șocheze profund lentoarea unei societăți rurale, conservatoare, racordată la ritmuri temporale și de acțiune de o altă intensitate. Idei precum aceea că timpul Înseamnă bani, că irosirea sa e o crimă, că odihna și repausul sunt incompatibile cu propășirea gospodăriei și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cadou Palatul Farnese din Vatican. Viața tinerei de 29 de ani nu era simplă deloc, fiind supusă mereu comentariilor malițioase ale clasei nobiliare italienești, atitudine ostilă ce a determinat-o să părăsească Roma. În anul 1656 o regăsim în Franța, șocând din nou Europa prin relația sa amoroasă cu cardinalul Dezio Azzolino. Moare, la vârsta de 63 de ani, și este una dintre puținele femei din lume înmormântate în catedrala Sfântul Petru. Comportamentul masculin, considerat anormal pentru cele timpuri, a condus
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Anglia, i-a solicitat papei să-i confere episcopului de Vaison gradul de cardinal. Această scrisoare a fost descoperită și copiată de stăpânul lui Gray, care acuma locuia la Roma, fiind spion englez, și a trimis-o imediat reginei Elisabeta. Șocată la vederea acestei scrisori, l-a convocat pe Bowes pentru a-l dojeni din cauza lui Iacob; însă, din fericire pentru prinț, care ar fi avut toate motivele să se teamă de furia poporului, scrisoarea nu a fost făcută publică decât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și avem nenumărate dovezi ale ascensiunii sociale a literaturii populare. Cu toate acestea, înglobarea în folclor a romanelor cavalerești și a liricii trubadurilor este un fapt incontestabil. Nu este însă mai puțin adevărat, deși o asemenea părere i-ar fi șocat pe romanticii care credeau în puterea de creație a poporului și în străvechimea artei populare, că baladele populare, basmele și legendele, așa cum le cunoaștem, sunt adesea de origine mai târzie, fiind producția unei clase superioare. Totuși, studiul literaturii orale trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
vreme forțele patriotice în frunte cu comuniștii organizau lupta pentru eliberarea țării de sub jugul fascist”. După niște secvențe bizaroide într- un cimitir al eroilor, intră și primul moment de propagandă, așa cum intră azi Publicitate în filmele de la televizor : intelectualul întors șocat psihic și fără un picior din primul război mondial țipă la niște burjui umflați care îi dansează vals în casă - „Pentru ceafa dumitale, domnule inspector, am făcut-o, pentru mâinile dumneavoastră, doamnă !...”. Era una dintre tezele favorite ale comuniștilor până prin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cu toții am spus că, și ieri, În emisiune, că, dl președinte B., ca și dl. T., c-amândoi erau invocați, sunt niște martori muți, fără legătură cu această chestiune, nu, la fel de bine, vă dau mereu acest exemplu că poate vă șochează și se poate spune că și Obama s-a interesat de dl P., c-a fost dl P. prin America. Se poate spune, nu Înseamnă că Obama a fost. Nu Înseamnă că dl B. a fost. Asta spuneam. Dar, prima
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
bolților pridvorului, modificarea ferestrelor turlelor, modificarea arhivoltei de deasupra ferestrelor dinspre miazănoapte, dispariția cornișelor din naos, modificarea arcurilor naosului, iar în interior unele modificări la contraforturi, la profilele de la soclu și cornișe, și altele. Pentru vizitatorul obișnuit, toate acestea nu șochează, întrucât nu strică armonia în anbsamblu. Pe timpul celui de-al doilea război mondial, întreaga fațadă a bisericii a fost protejată, de jur împrejur, cu saci de nisip susținuți de niște panouri (pereți) din lemn, sprijinite de numeroase contraforturi de brad
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
suntem triști, sau deprimați, nu cei din exterior sunt vinovați pentru durerea noastră ci avem o „ carie” pe suflet și trebuie să lucrăm cu problema care e În noi și nu În afara noastră. Știu că acest lucru poate vă va șoca. E greu de acceptat ideea că tot ceea ce ni se Întâmplă e din cauza noastră, că noi am atras În viața noastră acele fapte, oameni, evenimente mai mult sau mai puțin plăcute. E mult mai ușor pentru Ego să dea vina
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]