3,030 matches
-
sfîrșit(14); rece(12); întuneric(10); flori(9); coșciug(7); deces(7); frică(7); amintire(6); cadavru(6); loc de veci(6); sinistru(6); Bacovia(5); plumb(5); adînc(4); criptă(4); jale(4); suferință(4); tăcere(4); trist(4); țărînă(4); bunica(3); bunici(3); casă(3); decedat(3); doliu (3); erou(3); eternitate(3); groază (3); început(3); liniște(3); loc de odihnă(3); pat(3); piatră(3); rău(3); sumbru(3); urît(3); vecie(3); veșnic(3); viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
supărare; supărat; supraviețui; și eu; șters; teleportație; termina; terminare; terminat; timp; tînăr; tot; transcendere; transcendență; transforma; trăiește; treaptă; trecător; trece; a trece; a se trece; trecerea într-o nouă etapă; a trece dincolo; a trece în altă lume; tristețe, durere; țărînă; uita; uitare; a uita; uitat; ultimul drum; umbră; urît; ușor; ușurare; văzduh; vecin; viață de apoi; vii; Willy; vis; în voie; cu voia; vreodată; zbor; zbura; zero; zmeură (1); 799/323/101/222/1 nas: miros (149); față (64); mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tăia; tăiere; tînără; toacă; tot; tristă; tufă; uscat; uscată; uscăciuni; uscătură; uscături; vară; vegetație înaltă; verde, umbră; veveriță; vînătoare; vulpe; zi de naștere(1); 803/191/74/117/0 pămînt: negru (93); terra (32); sol (28); viață (28); rotund (22); țărînă (21); noroi (15); iarbă (14); planetă (14); cer (13); maro (13); flori (12); apă (11); bogăție (11); patrie (10); mare (9); roditor (9); agricultură (8); glie (8); hrană (8); moarte (8); natal (8); nisip (8); roadă (8); avere (7); glob
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aer (2); alergic (2); boală (2); cîrpă (2); droguri (2); iarbă (2); înecăcios (2); lapte (2); nas (2); natură (2); negru (2); nimic (2); nor (2); particulă (2); poluare (2); pudră (2); sare (2); slab (2); stele (2); tristețe (2); țărînă (2); uitare (2); urît (2); vechime (2); acasă; accident; fără aer; în aer; afară; amintiri; anotimp; apocalipsă; Ariel; astru; bani; bibelouri; bun; capră; căldură; cămin; căruță; ciment; cîmp; cretă; curaj; curajos; curată; dăunător; de; demult uitat; demult; desert; destin; deșert
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
răsuflare; rău; reușit; rîs; sacrificiu; sare; scaun; sculptata; scund; seducție; senin; sentiment; senzualitate; sexy; sicriu; sobă; spațiu; special; spirit; sport; stabilizare; statornicie; structură; suav; subțire; sublim; suferință; suflet mort; fără suflet; sufletesc; superficialitate; suport fizic; taină; talie; tatuaje; timp; tînăr; țărînă; uhuu!; uman; umanitate; unealtă; unic; uscățiv; vas; venă; viermi; vlăguit; vulgar; zebră; zeiță (1); 797/218/66/152/0 tunet: fulger (177); ploaie (104); zgomot (74); frică (72); furtună (54); sunet (41); trăsnet (19); teamă (16); puternic (15); spaimă (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Italia (2); libertate (2); liniște (2); locuință (2); mea (2); minune (2); naționalitate (2); națiune (2); natură (2); orașe (2); patria (2); președinte (2); rădăcină (2); Românie (2); scumpă (2); Spania (2); străină (2); tărîm (2); tradiție (2); țară (2); țărînă (2); țăran (2); unire (2); unită (2); vacanță (2); abandon; aerian; afară; agrar; alta; Anglia; animale domestice; aparținător; aproape; arde; barcă; baștină; Băsescu; Belgia; bine; bogăție; bucurii; Bulgaria; bun; bunei; la bunici; cai; Canada; capitală; căruță; Chișinău; cîini; cîmpie; cîntec
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a parastasul! Groparul: Da... Numai că mi-a făcut un bine. Octav: Adică iar l-ai păcălit... Groparul: Păi da... mă cam plictisisem cu îngropatul... cum s-ar spune, mă pîndea rutina... aceleași frînghii... același capac bătut în cuie... aruncatul țărînii... începusem să nu mai am nici o emoție... nici un gînd mai nou... Octav: Plafonarea... Groparul: Da... La dezhumări e cu totul altceva... e mai multă seriozitate... fără lacrimi, fără disperări... doar încremenire... Octav:...Destul de distractiv... Groparul: Domnule, cînd îl îngropi, "cumințelul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a scos din fundul apei. Așa se explică grija românilor de a curăța și unghiile mortului și de a le tăia, pentru a nu rămâne niciun fir de pământ pe trupul lui 269. În Basarabia, perna mortului se umple cu țărână de la mormânt pentru a se păstra legăturile cu lumea aceasta 270. În Transilvania, a doua zi după înmormântare, se stropește cu apă mormântul, se tămâiază și se aprinde "toiagul" (lumânarea în spirală făcută pe măsura mortului) "pentru a îmblânzi cățelul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zis bunul Dumnezeu, / Că nu-i bine, ci e rău, / Că nu e bine să fie / Lumea stearpă și pustie, / Pământul făr-de stăpân. / De-aceea, s-a-ntins singur, / Singur cu-a lui sfântă mână / Și-a luat de jos țărână / Și-a luat din pământ lut / Și-acest lut l-a blagoslovit / Și dintr-însul a făcut / Om, cu trupul din pământ, / Cu osul de piatră, / Cu sângele din rouă, / Cu virtutea din vânt, / Cu suflet din duhul sfânt, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Orologiu de gheață", "Don Juan în declin", scrise în 1942, 43, 44 și reluate în 1966. Baladele sunt mai rare în perioada 1965-75, deși sunetul lor se face auzit în poemele ale căror motive de meditație ar fi: izvorul și țărâna, luna și soarele, arderea, somnul, sărutul, vârsta. Scrie poeme despre Kandinsky, Delaunay, Chagall, Chirico, fără emoție, încercând să sublinieze ceea ce este mai caracteristic în arta lor. Unele poeme transcriu și emoții generate de momente ale spaimei, ale iubirii și ale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apoi în "Intrarea în anotimp" (1964) că statuile reprezintă eroii și ea este omul obișnuit, căci Timpul cu timp se măsoară prin noi, idei valabile sau netransfigurate poetic. Volumul "Fata morgana" presupune un univers tradiționalist intrat în altă viziune: pământul, țărâna cum o numește ea, grâul, duminicile de pace, nopțile și vântul, bocetele sunt evocate fără nostalgie. Poeta este retorică și uscată: "Sus,/ sus sunt cu păsările,/ îmbrățișată de gravitație/ apropiind, depărtând/ pământul de inimă." Iat-o invocând cina de sub vișinul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
meu, mândrie nevândută, puși pe harță și zurbă, răni fierbinți, prea iubiți". Străbunii poetului au venit din Ardeal sub umbra penelor de cocoș la clop: "neamul meu veni din praf stârnit de turmă/ să sfâșie bărăganul în galop". Dragostea față de țărână este teribilă, îl ține pe poet în mrejele ei, ca o vrăjitoare, pulsând în dragostea "păgână" a părinților; de aceea, cere țărânei dragostea tatălui pentru maică. Pământul este dulce, bucuria este ostentativă și un anume convenționalism simțim în încadrarea omului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cocoș la clop: "neamul meu veni din praf stârnit de turmă/ să sfâșie bărăganul în galop". Dragostea față de țărână este teribilă, îl ține pe poet în mrejele ei, ca o vrăjitoare, pulsând în dragostea "păgână" a părinților; de aceea, cere țărânei dragostea tatălui pentru maică. Pământul este dulce, bucuria este ostentativă și un anume convenționalism simțim în încadrarea omului în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unsuroase, spicele cu țâțele pline de colastră. Uneori, asistăm la plecarea pământului spre alte lumini; atunci, se desprind din țarină dragostele oprite, sufletele fraților ce s-au ucis, pietrele de răzoare. Participăm la o moarte organică a lumii satului, a țărânei și la o renaștere din propria-i cenușă. Poetul se trezește într-un adevărat Eden, pentru că, iată: Căile pământului s-au lăsat de-a pururea la fund cu oasele ucișilor pentru pământ/ strălucind ca piatra albă de pe prund"/. Primul volum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
te bătui eu pe tine alaltăieri? Ce-are a face! zicea al lui Udubeașcă. Și-l bătea iar? Da!".1 Marin Sorescu înfățișează "celula familială" sub patronajul mamei, care dă sfaturi copilului ca o altă Smarandă; să nu-și pună țărână în cap pentru că face bube, să nu se culce în iarbă, că îi intră un șarpe în gură ("Momâile"). Tatăl era blând și visător, copilul îi păstrează o amintire duioasă; tatăl era un om puternic, capabil să-l scoată din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
diamant/ Ridicat pe iedera de foc". 18 "Și s-a urât cu cântecul din fluier,/ Cu jalea din câmpii, alăuta/ Vor șerpi cu clopoței, năpârci cu șuier,/ Și nu mai vor nici hora, nici lăuta." 19 "Ca o șoaptă din țărână/ Împrejurul roții olarului/ Venim de departe lovindu-ne./ Nu ne chema, nu ne opri, nu ne opri, nu ne întoarce/ Căci noi suntem de ieri și de ne vei striga, nu vom auzi". Alegoria se vrea încărcată de simboluri încifrate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fost, astupînd prin aceasta gura dușmanilor. Cînd șezi la masă, să închizi ușa, căci vei închide gurile duș manilor și nu te vor mai vorbi de rău. Spre a face ca cineva să n-aibă pace în casă, se ia țărînă de la un loc unde s-au mîncat doi cîni și se aruncă după respectiva per soană, care apoi așa se mănîncă cu casnicii săi cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune cuvînt rău, însurățeii hojma* se vor ciondăni. Se crede că, dacă trăiesc doi inși foarte bine, se poate a-i dezbina dacă se ia țărînă de la toți copacii crescuți laolaltă, dară dezbinați de vreo furtună, și se aruncă între acei doi pe timpul cînd se află laolaltă. Fagure Fagurii de miere să-i rătezi în ziua de Sf. Ilie, că altfel Sf. Ilie îți dă ploi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aseptică și monocordă a istoricului literar abstras din contingent, devreme ce stilul său capătă valențe policrome, forfotitoare, luxuriante, chiar dacă marcat de acea neasfințită mâhnire a finitudinii: "Nicăieri nu e zădărnicie, numai în mine se risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria. Lăstunii țâșnesc în aerul ud, păstrăvii își urmează călătoria odată cu valul în spume, șarpele se retrage înțelept în ferigi, moara de apă își duce povara, iar piua punctează ironic tăcerea ca o ciocănitoare într-un nuc bătrân. Coboară bușteni
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mașina mortuară ), de cele trei bocitoare și de rudele apropiate. Împreună glăsuiesc următorul bocet: ,, Bucură-te mînăstire Că frumos plocon Îți vine. Nu vine să Înflorească Ci vine să putrezească. ” După Înmormîntare, cele trei bocitoare, cîntă prelung și jalnic ,, Ale țărînei ” : ,, Pămînte pămînte, de azi Înainte Să te lași ușor, ți-o fi frățior PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Țărînă, țărînă De azi Înainte Să te lași ușoară Ți-o fi surioară PÎnă-n primăvară Să dea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să Înflorească Ci vine să putrezească. ” După Înmormîntare, cele trei bocitoare, cîntă prelung și jalnic ,, Ale țărînei ” : ,, Pămînte pămînte, de azi Înainte Să te lași ușor, ți-o fi frățior PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Țărînă, țărînă De azi Înainte Să te lași ușoară Ți-o fi surioară PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Mă uitai la răsărit Și văd norii venind Fură nori cu piatră Pe cutare...să-l cutroape. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Înflorească Ci vine să putrezească. ” După Înmormîntare, cele trei bocitoare, cîntă prelung și jalnic ,, Ale țărînei ” : ,, Pămînte pămînte, de azi Înainte Să te lași ușor, ți-o fi frățior PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Țărînă, țărînă De azi Înainte Să te lași ușoară Ți-o fi surioară PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Mă uitai la răsărit Și văd norii venind Fură nori cu piatră Pe cutare...să-l cutroape. În acest
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
conștiință, după ce căutase absolutul în prezența idilică și fabuloasă a lui Dumnezeu. Noul ciclu de poeme este unul faustic, demonic, destinul fiind secretizat în mișcările sufletului; un titanism romantic, având înclinații spre "lirismul luciferic". Heruvimul arghezian, bolnav, a căzut în țărână (Heruvim bolnav), teroarea existențială domină în haosul apocaliptic de sfârșit de lume (Duhovnicească), aspirația spre absolut este condiția tragică a omului (Între două nopți). Având o imagine terifiantă despre moarte, poetul suferă din cauza absenței divinității, este copleșit de solitudine, știe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
În penultima strofă, Eminescu definește poezia drept o creație pură, divină, unde imaginile poetice sunt "icoane" care înnobilează mintea și sufletul: "Înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea". Poezia transfigurează realitatea, re-creează, prin cuvânt, alt univers; e un rezultat al gândirii mitice și simbolice. Poezia transfigurează prin metamorfoza "joc cu icoane"... Poetul caută cuvântul "ce exprimă adevărul" (adevărul vieții, sentimente profunde), aspiră spre o artă ideală
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nu de operă. Poetul critică ipocrizia, lauda interesată a contemporanilor, reaua-credință, nepăsarea, incompetența, răutatea, scandalul, deși timpul se scurge și omul este muritor: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune/ Peste toate o lopată de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă solemnitate, din partea celor care nu știu să aprecieze valorile autentice și încearcă să-și scoată în evidență propria lor personalitate : Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel/ Nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]