2,369 matches
-
în consiliile de administrație, preocupați de afacerile bancare, industriale, sau comerciale, dar și mari moșieri 67. După 1920, depășind o perioadă de criză, PNL și-a lărgit baza socială atrăgând intelectuali, burghezie mică și mijlocie, fruntași ai băncilor comerciale, sau țărănime înstărită 68. Lărgirea bazei sociale a fost o necesitate pentru PNL, făcând parte dintre măsurile inițiate pentru adaptarea la noile condiții sociale și politice create după 1918, ca urmare a Marii Uniri și a reformelor electorală și agrară. În 1920
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din organizațiile orășenești. Este consemnată, uneori și prezența unui număr considerabil de simpatizanți din rândul muncitorilor, la întrunirile georgiștilor 162, dar nu este dovedită și participarea lor activă la manifestările politice ale partidului. Adeziunea unui număr important de reprezentanți ai țărănimii la PNL-Gh. Brătianu este atestată, de asemenea, în fișele de înscriere, care consemnează profesiunile de "plugar" sau "agricultor" ale solicitanților 163. Ca și în cazul muncitorilor, participarea activă a georgiștilor, reprezentanți ai intereselor țărănimii, la acțiunile politice ale partidului este
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unui număr important de reprezentanți ai țărănimii la PNL-Gh. Brătianu este atestată, de asemenea, în fișele de înscriere, care consemnează profesiunile de "plugar" sau "agricultor" ale solicitanților 163. Ca și în cazul muncitorilor, participarea activă a georgiștilor, reprezentanți ai intereselor țărănimii, la acțiunile politice ale partidului este, însă, mai puțin dovedită. Ei formau cercul simpatizanților sau cel al membrilor de rând ai partidului 164. Pe toată durata existenței sale, PNL georgist a desfășurat o propagandă activă, prin intermediul organelor sale de presă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
considerate măsuri prioritare în condițiile crizei economice. Ocrotirea industriei și îngrădirea șomajului prin lucrări de refacere a căilor de comunicație, sprijinirea comerțului prin colaborarea cu capitalul străin, normalizarea condițiilor de acordare a creditelor pentru toate intreprinderile, întărirea agriculturii și stimularea țărănimii, prin măsuri pentru consolidarea datoriilor agricole, erau soluții menite să asigure dezvoltarea economiei naționale. În același capitol din program se afirma că "PNL consideră agricultura cu toate ramurile sale cel mai însemnat izvor de bogăție și cel mai cuprinzător câmp
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice față de politica internă și externă, caracteristicile monarhiei române, sau dezvoltarea curentelelor sociale și politice extremiste. În decembrie 1935, Radu Lascu aprecia că, în condițiile menținerii cenzurii, discuția asupra Mesajului regal devenea un simplu simulacru. El critica indiferența guvernului față de țărănime și de muncitori, precum și tendința de suprimare a libertăților cetățenești, care reieșea din proiectele de legi anunțate de cabinet 407. În iarna anului 1936, în timpul discuției la Mesajul tronului, C. Zamfirescu constata, din nou, că, în România, unde executivul avea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
precizau principiile care stăteau la temelia acțiunii comune a celor două partide: principiul național, în sensul restrângerii amestecului străinilor și sporirii drepturilor românilor "dinăuntru și din afară" și principiul constituțional, în sensul menținerii și apărării Constituției existente, care "a dat țărănimii pământul și votul obștesc, iar țării Dinastia și așezământul monarhic"602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui Saturn, zeul semănăturilor și al agriculturii. ș...ț Domnia sa a fost legendara Vârstă de Aur: pământul dădea roade din belșug; niciun zvon de război sau de neînțelegere nu tulbura fericirea lumii, nicio poftă nesăbuită de câștig nu otrăvea sângele țărănimii harnice și mulțumite. ș...ț Ospețele și orgiile și goana nebună după plăceri par a fi caracteristicile acestui carnaval al Antichității, așa cum se petrecea el timp de șapte zile pe străzile, În piețele publice și În casele vechii Rome, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o parte, burghezia industrială și bancară și, pe de alta, micii proprietari țărani și meșteșugari. Rezistențele la primele încercări de planificare urbană au rezultat mai ales din presiunile exercitate la nivelul central al statului de către reprezentanții micii burghezii și ai țărănimii independente; aceste categorii se temeau de orice modificare a principiilor proprietății funciare. În perioada interbelică, reflecțiile asupra planificării urbane nu s-au concretizat în realizări efective. În virtutea respectului scrupulos față de proprietatea privată, puterea politică nu a controlat operațiile de reconstrucție
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
format mic, de buzunar, cu câte 32-64 pagini: trei dintre aceste volume cuprind versuri, una cuprinde teatru, iar celelalte toate, proză (schițe, nuvele și mai rar reportaje). Tematica volumelor acestei colecții este izvorâtă în cea mai mare parte din viața țărănimii muncitoare și anume o tematică strâns legată de actualitatea luptei de clasă în condițiile întemeierii gospodăriilor colective. Cu excepția volumului consacrat lui Caragiale - în care au fost tipărite câteva schițe și un fragment din 1907, Colecția Albina a publicat numai lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu din întâmplare această poezie conține numeroase prețiozități stilistice, întortocheri de frază, care caută să acopere, ca niște bijuterii fals strălucitoare, goliciunea ideilor (...). În unele poezii ca Ședința, Cântecul tractoristului, Mihu Dragomir a încercat să surprindă transformările petrecute în conștiința țărănimii muncitoare. Poetul nu a reușit însă să pătrundă în adâncime procesul acestei transformări (...). Mihu Dragomir întâmpină însă dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul fizic al omului, nereușind să dezvăluie lumea lui sufletească. Alteori, poetul apelează
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aceste nuvele s-au remarcat printr-o reușită descriere a unor aspecte din viața satului (...). Primul său roman Pâine albă constitue în această privință un serios pas înainte. Din punct de vedere tematic, romanul înfățișează un moment important din viața țărănimii muncitoare: consolidarea și creșterea primelor gospodării agricole colective (...). Subiectul romanului oglindește lupta înverșunată a lui Toma pentru redresarea gospodăriei colective. Întors din armată cu multe cunoștințe și cu un sănătos spirit de discernământ, Toma devine sufletul colectivului (...). Romanul Pâine albă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sale calități (...). Desfășurarea romanului Ogoare noi poate fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să meargă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau vite (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole și cuvântări. Ed. PMR, 1951, p. 274) (...). În mare măsură claritatea romanului, faptul că acțiunea e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acestui obiectiv - constituirea întovărășirii ca etapă importantă către gospodăria colectivă - este concepută în mod just de autor ca desfășurându-se în procesul unei ascuțite lupte de clasă pentru îngrădirea și paralizarea acțiunilor chiaburimii; al doilea - că obiectivul care stă în fața țărănimii muncitoare de la Podeni nu este deloc diferit de acela al tractoriștilor din brigadă; dimpotrivă, e de fapt același obiectiv, cei peste o mie de hantri de arătură, pe care trebuie să-i realizeze brigada în campania de primăvară - sunt tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în sat. Vorbind despre sarcinile partidului la sate în condițiile actuale de trecere a agriculturii pe baze socialiste, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arăta la 3-5 martie 1949: «Partidul are datoria să intensifice lupta de clasă la țară, mobilizând sărăcimea satelor și țărănimea mijlocașă împotriva exploatării capitaliste, pentru îngrădirea chiaburimii». În continuare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej arată că această sarcină «de îngrădire a chiaburimii, de limitare a puterii sale economice și a influenței sale politice», se îndeplinește: prin apărarea intereselor proletariatului agricol, ale țăranului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
burghezie permanent, în fiecare zi, în fiecare ceas, spontan și în proporție de masă» (V.I.Lenin, Stângismul - boala copilăriei comunismului, Ed. PMR, 1949, p. 8). Un document de partid apărut de curând în Scânteia (Despre alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare - Scânteia, 12 apr. 1952) arată limpede că acest proces are loc cu ascuțime în satele noastre și reforma bănească efectuată de curând le-a dovedit cu prisosință. «Învățătura stalinistă despre mecanica luptei de clasă în condițiile dictaturii proletariatului - spune
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Putregaiul-așa cum este de V.Em. Galan, Vânt de primăvară de Gh. Cristea, Și-au împlinit datoria de Ioanchie Olteanu (...). Nuvela Dreptate reflectă astfel din plin lupta de clasă în semnificația ei cea mai profundă, cea mai actuală; ura țărănimii muncitoare împotriva chiaburimii ca clasă. Tocmai aceasta vădește apariția primelor elemente ale conștiinței socialiste la țăranii muncitori (...). Conflictul puternic care stă la baza nuvelei Dreptate indică valoarea ei ca armă de luptă: totodată face ca personajele să se definească, să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nivelarea caracterelor, schematismul personajelor, nu în invenția de conflicte artificiale sau în falsa umanizare, ci în tipizarea în fiecare personaj a unei laturi, a unui fenomen al realității, fermitatea revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma politicii dușmănoase a deviatorilor (Ioniță, Gavrilă), orbirea politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mare tratează tema înfăptuirii gospodăriei agricole colective într-un sat, în focul ascuțitei lupte de clasă, în anii aceștia la începutul procesului de socializare a agriculturii. În Vadul nou se pune problema rolului important al gospodăriilor de stat în îndrumarea țărănimii muncitoare pe calea colectivizării, iar în Mireasa desculță e dezbătută problema luptei colectiviștilor dintr-o gospodărie colectivă formată, pentru convingerea și atragerea țăranilor mijlocași pe care uneltirile chiaburilor i-au făcut să rămână în afara gospodăriilor (...). Teatrul actual se inspiră necontenit
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1937-1938, când puterea de stat era în mâinile burgheziei. Mihail Davidoglu în Cetatea de foc (ca și ceilalți autori cuprinși în volumele de Teatru) își plasează conflictul în condițiile actuale, când puterea în stat o deține clasa muncitoare aliată cu țărănimea muncitoare și când dușmanului de clasă i s-au distrus pozițiile politice, pornindu-se la lichidarea vechii baze economice capitaliste (...). Teatrul actual e foarte departe de anecdotele construite integral la masa de lucru pe baza unei superficiale luări de contact
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nou, nr.2, iun., 1952 33. Eugen Campus. - În miezul vieții. În: Viața românească, nr.5, mai 1952 34. Dan Costa. - Brazdă peste haturi. În: Almanahul literar, nr.5 (30), mai, 1952 35. Dumitru Drumaru. - Un nou roman din viata țărănimii. Idem. nr.2-3 (27-28), febr.mart, 1952 - V. Nicorovici. - Aurel Mihale: Ogoare noi. În: Contemporanul, nr. 10 (286), 28 mart - Liviu Leonte.„Ogoare noi” de Aurel Mihale. În: Iașul nou, nr.2, iun., 1952 36. Mihai Gafița. - Romanul luptei tractoriștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor - în nr. 16 (120), 22 apr.: „Așa s-a călit oțelul” - un spectacol realizat cu tineri, pentru tineri - în nr. 17 (121), 29 apr.: Ziua cea mare - o piesă despre drumul belșugului și al fericirii, pe care a pornit, țărănimea muncitoare - în nr. 18 (122), 6 mai: Superioritatea metodelor științifice în munca teatrală. Spectacolul cu piesa „Ziua cea mare” la Teatrul Național-Studio. „Pentru colectivele noastre teatrale care creează spectacole cu piese noi românești, o sarcină principală este de a cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe teren împreună cu întreg colectivul (...). Caracterul realist al spectacolului, datorat metodelor științifice de muncă ce au stat la baza pregătirii lui, face ca adevărurile piesei să pătrundă în inimile spectatorilor, să-i convingă de justețea drumului pe care a pornit țărănimea muncitoare, alături de clasa muncitoare în frunte cu partidul ei”. - Alte comentarii de același autor: Literatura titolarizată (în nr.30 (134), 29 iul.), Note pentru reconsiderarea lui Barbu Delavrancea (în nr.45 (149), 15 nov.), Trei ani de la constituirea Biroului informativ
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întreagă l-au îndrăgit ca pe un prieten apropiat, cu care-ți place să te întâlnești mereu, să-i asculți la nesfârșit vorbele de duh, pline de tâlc adânc. Și totuși, dragostea lui de viață, humorul lui sunt acelea ale țărănimii sărace, iar drumul lui Mitrea Cocor este totodată drumul istoric al acestei țărănimi, care de veacuri suferă și se revoltă, dar care numai sub conducerea clasei muncitoare găsește calea spre rezolvarea, pe cale revoluționară, a năzuințelor ei dintotdeauna”. PETRU DUMITRIU NU
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]