2,363 matches
-
a promulgat o nouă constituție, numită de el Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, care întărea puterea domnului în detrimentul legislativului, și o nouă lege electorală care sporea considerabil numărul alegătorilor. Dreptul de a vota a fost acordat unei părți a țărănimii, muncitorilor și întreprinzătorilor. La alegerile pentru a doua convocare a Adunării Naționale au învins suporterii domnitorului. Cu sprijinul noului parlament a avut loc o serie de reforme necesare. În Occident, acțiunile lui Alexandru Ioan Cuza au fost considerate ca o
Lovitura de stat de la 2 mai 1864 () [Corola-website/Science/320422_a_321751]
-
teritoriului între Dunărea de Jos și Nistru” și că „țării vechi și noi ai Rusiei” se tem să recunoască acest lucru și obligă prin forță moldovenii să se rusifice. Autoritățile țariste, spre deosebire de cele sovietice, preferau ca marea masă a poporului, țărănimea, necunoscătoare multe decenii (din 1812) de limbă rusă, să rămână în ignoranță, decât să i se deschidă școli primare în propria-i limbă. Autoritățile țariste au ridicat o cortină de fier la granița de pe Prut cu România. Anexarea unei părți
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
XVII-lea, magnații Poloniei și Lituaniei controlau Uniunea—ei reușiseră să se asigure că nu se va face nicio reformă care să le slăbească statutul lor privilegiat („Libertățile de Aur”). Ei își cheltuiau averile pe banchete, petreceri și lux, în timp ce țărănimea trăia în sărăcie lucie iar orașele, dintre care multe erau proprietatea personală a unui mare nobil care se temea de apariția unei clase de mijloc independente, erau ținute în ruină. Numeroși istorici afirmă că o cauză majoră a decăderii Uniunii
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
Constituția o integra în corpusul său prin articolul III—securitatea personală, dreptul la a deține proprietăți imobiliare, și dreptul de a ocupa poziții de ofițeri în armată, funcții publice și cel de apartenență la nobilime (șleahtă). Actul Guvernamental a pus țărănimea din Uniune „sub protecția legii și guvernului național”—un prim pas spre abolirea iobăgiei și spre acordarea de drepturi acestei categorii sociale foarte mari și oprimate. Constituția din 3 mai stipula că Sejmul se întrunește în sesiuni „ordinare” la fiecare
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
în onoarea regentului anterior. În 1520, Sven a fost ucis în bătălia împotriva regelui Christian al II-lea al Danemarcei și Consiliul Privat al Suediei s-a supus lui Christian al II-lea.<br> Gyllenstierna a preluat comanda forțelor suedeze. Țărănimea din centrul Suediei, trezită de patriotism ei, a pus mâna pe arme și a învins pe invadatorii danezi la Balundsås, la 19 martie și cu mare dificultate au fost învinși în cele din urmă în sângeroasa bătălie de la Uppsala, la
Christina Gyllenstierna () [Corola-website/Science/332978_a_334307]
-
care a trecut la unire cu Roma odată cu celelalte episcopii din Galiția. Biserica ortodoxă a rămas prezentă până spre sfârșitul secolului al XIX-lea prin câteva schituri care s-au afiliat stărețiilor moldovene, îndeosebi celei de la Putna. Viața grea a țărănimii înăsprită și mai mult prin noile obligațiile fiscale și militare introduse de stăpânirea habsburgilor, a determinat apariția cetelor de haiduci, mai cu seamă în zonele muntoase din Făgăraș, Apuseni și Maramureș. Cel mai de seamă conducător de haiduci maramureșeni a
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
câmpie, explotările forestiere, prelucrarea lemnului și muncile sezoniere “pă țară”, adică în alte regiuni care necesitau forță de muncă, erau o necesitate. Starea socială deosebită a maramureșenilor, conduși de o nobilime românească locală, care în timp s-a integrat în țărănimea satelor și a dat naștere unei clase de oameni liberi, scutiți de obligații și taxe, i-a stimulat să conserve și să promoveze cu mândrie valorile proprii în construcție, îmbracăminte, artă și limbă. Sub oblăduirea acestor nobili locali s-au
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
lex vallachorum" până în secolul XVI iar în Moravia au avut autonomie până la în timpul Războiului de 30 de ani, în secolul XVII. Din acest moment începe și un proces de fărâmițare a nobilimii maramureșene care ajunge să se integreze în sânul țărănimii, menținând doar privilegile legate de scutirea de dări. Aceasta a avut drept cauza tradiția română a împărțirii moștenirii, alături de împrejurarea că geografia și economia zonei nu favoriza marea proprietate. În secolul al XVIII-lea, austriecii consemnau că în Maramureș se
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
său de muncă - masa de scris - în 1907, anul Răscoalei Țărănești. Ministrul Educației, Spiru Haret, îl numise inspector al cercurilor culturale sătești și al bibliotecilor populare. Inspirat de rezultatul sângeros al revoltei, precum și de încercările lui Haret de a educa țărănimea, Sadoveanu atrage în mod repetat atenția poliției după ce publică ghiduri de autoajutorare destinate plugarilor harnici, un fel de activism social care a dus în final la o scurtă anchetă. Mihail Sadoveanu devine un scriitor profesionist între anii 1908-1909, după ce se
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
tip aflăm despre o persoană istorică interesantă. Ion Roată, unul dintre deputații țărani în divanul ad-hoc. Cea intitulată "Ion Roată și Unirea" este o glumă cu multă finețe satirică la adresa stratului conducător al țării, care nu voiește a recunoaște drepturile țărănimii. Pe când se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai mulți boieri, membri ai partidului, cheamă pe deputații țărani ca să le explice programa și în special chestiunea „Unirii”. Toți țăranii păreau convinși de argumentele boierilor afară de
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
posibil și investind banii în terenuri, funcții, rente, întrucât comerțul era considerat nedemn sau dezonorant. Burghezia și nobilimea au devenit membre ale unei elite unice, avute, existând prea puțină ostilitate burgheză față de nobilime. Dacă burghezia era cea mai bogată componentă,țărănimea era cea mai numeroasă. Circa 85% din populația Franței trăia în mediul rural și majoritatea o alcătuiau țăranii. Dețineau 25-45% din suprafețele de teren. Era un mic strat de 600 000 de mari fermieri, care cultivau pentru a vinde, angajând
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Ștefan, IV, nr. 113, 2 aprilie 1898. "D. Berendei în pericol", semnat Ștefan, IV, nr. 1120, 12 aprilie 1898. "Americanii și Spaniolii", semnat Sapho, IV, nr. 1129, 23 aprilie 1898. "Un învins, "semnat Sapho, IV, nr. 1130, 25 aprilie 1898. "Țărănimea literară", semnat Sapho, IV, nr. 1131, 26 aprilie 1898. "Flămânzi și goi", semnat Ștefan Petică, IV, nr. 1131, 26 aprilie 1898. "Vasile Leonescu", semnat Sapho, IV, nr. 1132, 28 aprilie 1898. "Spre larg", semnat Șt. P., IV, nr. 1142, 29
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Crișan. După primul război mondial se impunea ca o necesitate redresarea economică a Țării Beiușului. Reforma agrară din 1921 a adus unele imbunătățiri, contribuind la dezvoltarea relațiilor de producție capitaliste din agricultura și ameliorând situația materială a unei părți a țărănimii. Perioada Dictatului de la Viena a fost dificilă pentru orașul Beiuș care, fiind situat în partea care netransferată Ungariei, a devenit reședință de județ, unde au fost mutate toate autoritățile și instituțiile județene, cu personalul lor. În plus, a trebuit să
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
și 108 cu terenuri în extravilan.Deși a avut scăderile ei in concepție și mai ales in aplicare, reforma agrara a contribuit la dezvoltarea relațiilor de producție capitaliste din agricultură și a îmbunătățit situația materială a unei pâr ti a țărănimii.In perioada interbelică relațiile de producție capitaliste se fac simțite și in Beiuș. In Beiuș sunt aproximativ 119 comercianți și tot atâția meseriași la o populație de 4293 locuitori la finele anului 1930. Dezvoltarea economică și demografică a orașului Beiuș
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
într-un stat în curs de dezvoltare. Cea mai mare creștere a numărului evreilor a avut loc în secolul XIX, când ei au constituit 7% din întreaga populație poloneză. În general, regii Poloniei și nobilimea erau amabili cu evreii, pe când țărănimea și Biserica Romano-Catolică nu. În timpul existenței statului unit polono-lituanian, în secolul al XVI-lea Polonia a devenit monarhie electivă, a cărui rege era ales pe viață. La moartea acestuia se organizau alegeri. Această situație a fost necesară în urma crizei din
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
contra Iașului lui Tafrali. Un moment de cotitură în cariera politică a lui Iorga a avut loc în timpul Răscoalei Țărănești din 1907, începută în timpul cabinetului Conservator și reprimată cu multă violență de cel liberal. Nicolae Iorga însuși considera dealtfel că țărănimea română era cea mai primitivă din toată Europa, și că nici măcar în Turcia această clasă n-a fost lăsată atât de mult în urmă ca aceea din regatul român. Această revoltă sângeroasă l-a făcut pe istoric să scrie pamfletul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
înlocuit tradițiile locale), Iorga era împotriva stabilirii liberalismului, dar i-a dat o expresie mai radicală. Un punct important de continuitate între "junimism" și Iorga a fost noțiunea celor două clase „pozitive”, ambele opunându-se burgheziei: clasa inferioară reprezentată de țărănime și cea aristocrată, a boierilor. La fel ca Maiorescu, Iorga a criticat Constituția României din 1866. O altă viziune care corespundea cu cea "junimistă" era cea despre Revoluția Franceză — conform autorului René Girault românul era un excelent cunoscător al acestei
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
în prezența unui om de mărturie sau capitlu-notar. Comitele secuilor era numit de rege peste cele șapte scaune secuiești, având rol administrativ, juridic, militar. Judele regal era numit de rege peste scaunele săsești, având atribuții juridice limitate de judele sas. Țărănimea era predominantă și era împărțită în două categorii: liberă și dependență. Taradii dependenți erau obligați să plătească dări și să presteze slujbe. Aduceau dări în natură-a zecea parte din produse-dijma. Prestau muncă gratuită pe lotul de pământ oferit de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
după 1929, și controversata colectivizare nu ar fi avut loc niciodată sau s-ar fi desfășurat în alt mod. Asemenea afirmații sunt discutabile: Nu trebuie uitat că Lenin a introdus de nevoie și într-o situație disperată, în care practic țărănimea declanșase o revoluție; revoltele țărănești riscau astfel să înfrângă formidabila mașină politică și de război care era la acel moment partidul bolșevic (care reușise să înfrângă în războiul civil albii și aliații lor externi care erau cele opt puteri occidentale
Noua Politică Economică () [Corola-website/Science/298239_a_299568]
-
din acea perioadă, și aproximativ un sfert din cel al Statelor Unite. Mai presus de toate, țara era dominată de capitalul străin, care deținea aproape jumătate din activele din Rusia. Industrializarea țării a fost violentă și slab acceptată în rândul păturilor țărănimii brusc proletarizate. Clasa muncitoare incipientă, deși slabă numeric, era concentrată în mari centre industriale, ceea ce facilita emulațiunea revoluționară. Rusia rămânea o țară predominant rurală (85% din populație). Dacă o parte din țărani, culacii, erau relativ înstăriți și constituiau un fel
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
transferului puterii către soviete. Revoluția continua și se accelera, mai ales în zonele rurale. În această vară a anului 1917, țăranii au trecut la acțiune și au confiscat pământurile moșierilor, fără a mai aștepta promisă și continuu amânată de guvern. Țărănimea rusă s-a reconectat în fapt cu tradiția sa îndelungată de ample revolte spontane, care marcase deja istoria națională, ca marea revoltă a lui Stenka Razin din secolul al XVII-lea sau a lui Emelian Pugaciov (1774-1775), în timpul Ecaterinei a
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
țării, bolșevicii au convocat între 10 și 16 noiembrie un congres țărănesc. În ciuda unei majorități SR ostile bolșevicilor, acest congres a ratificat decretul privind pământul și și-a dat sprijinul noului guvern, consacrând o uniune provizorie între proletariatul urban și țărănime. Astfel, în cele câteva luni foarte grele dinainte de tratatul de la Brest-Litovsk, noua putere a reușit să evite pericolul de a-și înstrăina și mai mult masele rurale, care deja se confruntau cu ostilitatea țariștilor, liberalilor, și a unei părți importante
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Dar a moștenit problema catastrofală a aprovizionării orașelor, care deja dusese la răsturnarea lui Nicolae al II-lea și a lui Kerenski. Nevoia de a continua rechizițiile de cereale pentru a supraviețui poartă în ea sămânța unui grav conflict cu țărănimea. Sovietele au organizat, astfel, încă din primăvara anului 1918, detașamente de muncitori, care efectuau rechizițiile în mediul rural. Violența frecventă a metodelor acestora, împreună cu cea a rezistenței țărănești, a dus la o scădere semnificativă a producției agricole. Mai târziu, , în timp ce
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
în cadrul statului la partidul bolșevic”. Preluând puterea în Rusia, bolșevicii trăgeau speranța că vor declanșa un val revoluționar în toată Europa. Acesta nu s-a produs, pacea promisă în octombrie a devenit o necesitate absolută, pentru a satisface armata și țărănimea. Scopul era și semnarea păcii, dar și folosirea negocierilor pentru a demasca politica expansionistă a guvernelor burgheze, dar fără a părea că se ține partea Puterilor Centrale. Un armistițiu s-a semnat pe 15 decembrie, iar negocierile de pace au
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
de poliția politică. În orașe, situația alimentară a rămas explozivă. Bolșevicii nu au avut de ales și au reluat rechizițiile obligatorii efectuate de detașamente de orășeni înarmați. Aceasta a stârnit zona rurală împotriva puterii urbane, și a înstrăinat partidul de țărănimea pe care i-o câștigase decretul privind pământul. 150 de răscoale țărănești au fost reprimate în toată Rusia doar în luna iulie 1918. Dar rațiile erau tot insuficiente. În zeci de orașe, Ceka și unele au deschis focul asupra marșurilor
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]