7,853 matches
-
personajul acestei cărți, reușește să găsească undeva, în străfundul sufletului său, puterea de a-și încropi din cioburile unei existențe care părea fără sens și fără speranțe un nou viitor”. Mi-aș permite să adaug că paginile în care apar țiganii sunt magistrale. În orice caz imaginația autoarei este uimitoare. O realizare epică excepțională. Nu pierdeți ocazia să citiți „Invață-mă să trăiesc ”! Liana HORODI-SAXONE Haifa, israel 20 decembrie 2012 Referință Bibliografică: Liana SAXONE-HORODI - UN NOU ROMAN AL SCRIITOAREI MADELEINE DAVIDSOHN / Liana
UN NOU ROMAN AL SCRIITOAREI MADELEINE DAVIDSOHN de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355167_a_356496]
-
Jir și ghindă mi-am mâncat, / De aceea m-am îngrășat. / Mai la vale m-am coborât, / Apă rece mi-am băut, / Grădinile le-am izbit, / Românii că m-au văzut, / Și pe mine m-au luat, Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / M-ajunseră, / Mă doborâră / Și cu paie mă pârliră / Și carnea că mi-o-mpărțiră: / Luară românii slănina, / Și țiganii căpățâna. Văzură că se înșală, / Frumușel mă-mpodobiră / Cu parale, cu mărgele; Cu frumoase panglicele; / Și m-adus-n această
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Grădinile le-am izbit, / Românii că m-au văzut, / Și pe mine m-au luat, Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele, / M-ajunseră, / Mă doborâră / Și cu paie mă pârliră / Și carnea că mi-o-mpărțiră: / Luară românii slănina, / Și țiganii căpățâna. Văzură că se înșală, / Frumușel mă-mpodobiră / Cu parale, cu mărgele; Cu frumoase panglicele; / Și m-adus-n această casă / Și mă puse pe-astă masă / Ca nouă să dăruiți / Cu aur și cu argint, / La anul și la mulți ani
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
lucrarea sa Folclorul românesc, (p. 388-390), eruditul folclorist, Ovidiu Bârlea, spunea despre versurile cântate ale Vasilcăi, nume uzitat în partea Munteniei: Un colindat straniu prin împrejurarea că nu mai este atestat în alte părți și fiindcă e practicat numai de țigani (fierari, rudari, lăutari) în Muntenia și Oltenia, apoi Dobrogea (jud. Constanța). La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la casă, purtând pe o tavă o căpățână de porc împodobită cu mărgele și panglici. Prin Dobrogea și pe
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
tablou insolit zugrăvește poetul într-o zi de târg, de fapt, o frescă actuală: „Case portocalii luminate de garoafe / părul tău castaniu / precum cărăbușii de mai subțire vitraliu / și târgul de vinerea de la Iernut / ceva magnific / ca o serbare galantă / țiganii beau cu caii lor țuică de prune / să-i înăsprească pentru ochii / cumpărătorilor, / aldămașuri la tejghele unsuroase / strigăte, râsete, regrete / mai plânge câte-o floare / în preajma Anului Nou cel fericit / oglinzi de toate felurile /ce-ți arată chipul bărbos de
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
autorul nu a insistat pe trăirile interioare ale acestuia, pe zbuciumul său sufletesc, lăsându-ne să ghicim, numai, continua luptă ce se dă între mintea și sentimentele lui. Familia Violetei și Violeta însăși pare ruptă de realitate. Această familie de țigani nu pare să aparțină acestui secol. Autorul a vrut să ne prezinte o altă față a unei etnii care a făcut totul să-și câștige oprobriul întregii societăți. Din punctul meu de vedere, personajul Violetei abia spre final reușește să
URME(LE) DE DRAGOSTE, (ALE LUI) MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355603_a_356932]
-
Lăcrămioara Căldărar terminase un liceu și avusese și o mică bursă ce se acorda elevilor săraci, dar cu rezultate excelente la învățătură. Absolventă a Liceului de Muzică “George Enescu”, cânta la vioară cu un talent moștenit parcă din generațiile de țigani lăutari care o precedau, fără ca ea să-i știe. Dar în viața nopților nu avea cum sa scape de „celebritățil”locale: Treptat, treptat, începu să-și cânte repertoriul unor anumite “celebrități” din umbră ale orașului. Nume “grele” ca Bibiloi, Cenușă
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
se topesc zăpezile, bine conservat. Fusese aruncată din tren, jefuită, violată... El n-a mai ieșit din casă...11 ani...până la nunta nepotului. După Revoluție, imobilul în care locuiau a fost revendicat de proprietari, niște evrei...care au vândut unor țigani. I. a murit la terapie intensivă, după o comoție cerebrală, în plin proces de evacuare. Fără pensia colonelului, fără casă, copiii lui s-au răzlețit. Ea a lucrat o vreme în învățămant, ca suplinitoare, și a locuit la un internat
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
două fetițe Miruna și Ionica, au fost scoase de comuniști din locuința lor, pe motiv că erau boieroaice și făceau parte din familia „legionarului” Gib I. Mihăescu (cel care a publicat la revista „Gândirea”) și mutate într-o casă de țigani. Abia în 1967, după ce a fost retipărit Gib, le-a fost retrocedată casa... În acea perioadă vizitam familia, împrumutam cărți și cercetam manuscrisele. Aveam și un concurent, pe prietenul meu, profesorul Emil Istocescu, care s-a implicat cu dăruire în
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
mângâi petala ieșită din floare.” ( ,,Pomul speranței”). Gingășia, umorul sunt caracteristice întoarcerii în timpul inocenței, copilăriei, nu neapărat liniștită, dar trăită efervecent, în aduceri aminte emoționante, topite în pagini de un fel de ,,autobiografie literară” ( ,, Barza”, ,,Burcuș”,,,Praștia”, ,,La spânzit”, ,,Sacul țiganului”, etc....”). Comuniunea cu natura e prezentă, e încărcată de emoție în ,,Alunul sufletului meu”, iar iubirea ,,adolescentină” în ,,Învăț...meserie”, ,,Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului stau mărturie în prozele
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor blestemății pe care le avem în familiile noastre. Însă nu cred că sufletul trebuie forțat. Eu la
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
de cai Denis Ștefan a apărut ca pirat la Ferma Vedetelor din Cipru, episodul al II-lea. Mulți dintre românii din insulă îl cunoșteau însă și din filmele în care a jucat - „ÎN FAMILIE”, “PĂCALĂ SE ÎNTOARCE” și “INIMĂ DE ȚIGAN”. Deși a studiat dreptul la Facultatea Româno-Americană și după aceea s-a înscris la Secția Actorie din cadrul Universității Hyperion, pasiunea lui a rămas dragostea nemărginită pentru cai. Pe mulți căluți i-a salvat Denis... iar cel mai recent este UMA
ROMÂNII DIN CIPRU AU SUSŢINUT PROIECTUL „CAII ROMÂNIEI” de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369034_a_370363]
-
i-a țesălat și periat de când cântaseră cocoșii prima oară, dând chiar cu vacs pe copite pentru a străluci. Apoi, la ora stabilită, împreună cu Marin și Costică, au tras trăsurile în fața porților deschise, împodobite cu crengi de mălini înmuguriți. Iar țiganii cu armonici, aduși de pe moșiile din Pometești și Adâncata, au început să cânte de zor la poartă, din țambal, scripcă, cimpoi și contrabas. În prima trăsură au urcat părinții, bunica băiețelului „polcovniceasaˮ Zoe, care ținea nepotul în brațe, înfășurat într-
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
à la Parisˮ, cum se exprimase bunica venită din Dolj, alături de ea, Dimitrie, fărțiorul cu pălărie verde. În celelalte trăsuri s-au urcat neamurile venite din Oltenia, din București și cele două doici. Iar în ultima trăsură s-au înghesuit țiganii cântând de mama focului la instrumentele lor. Ajunși la Biserica „Precupeții Noiˮ, au fost întâmpinați, miruindu-i, de preotul Gheorghe Marin și de un cor de cântăreți, unde micul Alexandru a fost botezat în tradiția ortodoxă și primit în sânul
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
care avea trunchiul aplecat, de parcă îl invita să mănânce pe săturate. Avea doi tovarăși de joacă, amândoi de aceași vârstă, pe Marin, fiul țăranului Stănescu care lucra în grădina de zarzavat și de flori a conacului, și pe Guță al țiganului Zavestea Drăgușin, cel care cosorea cazanele de cupru folosite la magiun și la fabricat țuică. Erau adevărați prieteni, nedespărțiți cât ținea ziua de mare. Cu ei se juca, uneori, și fratele mai mare cu doi ani, Dimitrie. Iar mai rar
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
nesaț trandafirii. Într-o după-amiază, dorind să rupă un trandafir roșu- s-a înțepat la deget. Sângele a început să-i curgă. Fără să se sperie privea la șuvoiul de sânge, gândi: „Seamănă cu floarea de trandafirˮ. 27 Vestea dezrobirii țiganilor a ajuns și pe moșiile generalului Macedonski. Astfel că, în primăvara anului 1856, toți țiganii, cu mic, cu mare, nemulțumiți de această lege, s-au strâns în fața conacului din Pometești, veniți și din Adâncata, conduși fiind de țiganul Drăgușin, urechist
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
deget. Sângele a început să-i curgă. Fără să se sperie privea la șuvoiul de sânge, gândi: „Seamănă cu floarea de trandafirˮ. 27 Vestea dezrobirii țiganilor a ajuns și pe moșiile generalului Macedonski. Astfel că, în primăvara anului 1856, toți țiganii, cu mic, cu mare, nemulțumiți de această lege, s-au strâns în fața conacului din Pometești, veniți și din Adâncata, conduși fiind de țiganul Drăgușin, urechist la vioară. Alexandru privea mulțimea prin fereastra din sufragerie și nu înțelegea de ce s-a
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
Vestea dezrobirii țiganilor a ajuns și pe moșiile generalului Macedonski. Astfel că, în primăvara anului 1856, toți țiganii, cu mic, cu mare, nemulțumiți de această lege, s-au strâns în fața conacului din Pometești, veniți și din Adâncata, conduși fiind de țiganul Drăgușin, urechist la vioară. Alexandru privea mulțimea prin fereastra din sufragerie și nu înțelegea de ce s-a strâns atâta țigănie. Privea la copiii aduși de țigăncile cu fustele largi, înflorate, în zdrențe, agățați de gât, la picioarele desculțe și nespălate
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
audă ce spun oamenii. - Domnule general! Domnule general! Fie-vă milă de noi și nu ne dezrobiți! Auzind strigătele oamenilor, generalul Macedonski a ieșit pe terasa conacului îmbrăcat în haine militare și cu chipiul tras pe frunte. Peste mulțimea de țigani s-a lăsat liniștea. Pe la ușile bucătăriilor, ale grajdurilor, au ieșit femeile, servitorii și argații să vadă ce se întâmplă. - Ce doriți, oameni buni? - Să nu ne dezrobiți, boierule! a strigat în cor mulțimea. Între timp, cu scripca în subțioară
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
înțelegere. Eu vă dezrobesc, dar am grijă în continuare de familiile voastre. Așa ca până acum. E bine? - E bine! E bine, boierule! au strigat. 28 După ce au ajuns la această înțelegere, Drăgușin a început să cânte din vioară, iar țiganii au încins câteva hore. - Marine! Marine! a strigat generalul. - Da, boierule! - Scoate cel mai bun vin din butia cea mare și adu aici la oameni să bea! - Am înțeles, boierule! Petrecerea a ținut până seara târziu, când focurile aprinse în
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
adu aici la oameni să bea! - Am înțeles, boierule! Petrecerea a ținut până seara târziu, când focurile aprinse în ograda conacului a fost terminată carnea celor doi berbeci. Alexandru, obost, după ce s-a jucat cu prietenii printre horele încinse ale țiganilor, s-a dus la culcare, nu înainte de a-și spune Tatăl nostru. * Trecut în rezervă, generalul Macedonski renunță la Ion Pătlăgea, preceptorul care le preda copiilor lecții. Discuția în familie despre lipsa banilor l-a făcut pe copilul Alexandru să scrie
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
am cu cine să mă mai joc. - Cu Guță! Eee..., ăsta s-a apucat să bată la țambal! - Hai să mergem la el! Cei doi copii s-au luat de mână și pe poteca bătătorită s-au îndreptat spre bordeiul țiganului Zavestru. Din când în când, Alexandru rupea câte o floare de păpădie. „Mai frumoși sunt trandafirii.ˮ , gândea privind petalele mărunte de culoarea galbenă. - Mama face miere din aceste flori! - Da?! Eu credeam că numai albinele pot! s-a mirat
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
am fost anunțați să mergem după vagonete am făcut cunoștință cu alt deținut care m-a întrebat dacă m-am speriat de Colonel. Asta m-a făcut și mai curios. Deținutul era un băiat brunet, care se declara a fi țigan din Giulești. Cum Rapidul jucase finala Cupei României în acel an 1961 am început să discutăm de fotbal, eu fiind un vajnic susținător al echipei Petrolul din Ploiești. Am început să prind curaj, dar cum timpul nu ne permitea să
COLONELUL...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370935_a_372264]
-
este revoluție mare. Manifestanții călărășeni au început să ovaționeze și au părăsit sediul județenei Călărași, întorcându-se la sfatul popular, prin fața căruia trecuseră mai înainte. După plecarea întregului grup, devenit mult mai numeros, în sediul consiliului județean au dat năvală țiganii care, împreună cu destui dintre românii noștri și după informații ulterioare, au făcut prăpăd, au devastat și distrus totul, inclusiv tapiseriile din stofă și catifeaua de pe pereți, sau tablourile cu valoare de patrimoniu care se găseau pe acolo. Mulți dintre ei
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
umpluseră strada. Mulți dintre ei au părăsit sediul și de acolo nu știu ce-au mai făcut, pentru că eu nu i-am mai urmat. De fiecare dată, după ce ieșeau manifestanții din sediile publice, intrau alți oameni, dintre care cei mai mulți erau țiganii, care devastau totul. Personal, eu îi consider pe aceștia niște profitori și tâlhari, care n-au fost și nu vor fi niciodată revoluționari, în adevăratul sens al cuvântului. A doua zi am plecat la Ciocănești - o comună la vreo 28
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]