3,981 matches
-
proprietarul un motor de tăiat lemne. La Oprea: 1. Budac Ieronim, pentru că fusese proprietar de joagăr și de cazan de țuică. 2. Grovu M. Matei, brigadier silvic a avut teren agricol, servitori în curte și era proprietarul unui cazan de țuică. 3. Folea Andrei, coproprietar cu 4. Folea Matei la o mașină de treier. 5. Popa Elena, pentru că a avut prăvălie, crâșmă, cazan de țuică și a fost coproprietară la o mașină de treier. 6. Turcu Constantin, deasemenea coproprietar la mașina
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Matei, brigadier silvic a avut teren agricol, servitori în curte și era proprietarul unui cazan de țuică. 3. Folea Andrei, coproprietar cu 4. Folea Matei la o mașină de treier. 5. Popa Elena, pentru că a avut prăvălie, crâșmă, cazan de țuică și a fost coproprietară la o mașină de treier. 6. Turcu Constantin, deasemenea coproprietar la mașina de treier. 7. Halmaghe Nicolae a fost proprietar al unei mașini de treier. 8. Iuga Ioan pentru că a fost comerciant. 9. Blendea Emilian, pentru că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cel mai des cumpăram vodcă poloneză sau uzo albaneză), de cînd am des co perit chestia cu mersul acasă la Preotu’ n-a mai fost nevoie să dăm nici un ban. Cămara lui taică-său era plină de sticle de vin, țuică sau vișinată. Problema era însă că trebuia să bem o sticlă întreagă - sau două, sau trei ; totul era să nu mai rămînă băutură în sticlă, că atunci taică-său ar fi observat - altfel, la cîte sticle avea, n-ar fi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să tragă de noi : „Hai, sticla trebuie terminată !“. și noi, deși simțeam că nu mai intră, ne executam silit. și la vin nu era mare lucru, dar era durere cînd trebuiau golite sticle de vișinată grețos de dulce sau de țuică puturoasă. Cu toate că beam foarte mult, niciodată nu m-am îmbătat, încît să mi se rupă filmul - adevărata beție, de fapt. Am dat la boboci însă, o singură dată, pe gresia de la toaleta de serviciu a lui Preotu’. Săracu’ băiat : ștergea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unui tricou vechi și spălat de foarte multe ori - în timpul pregătirii mele pentru Facultatea de Filologie, cînd am început meditațiile în București (făceam naveta Pitești - București, o dată pe săptămînă). Călătoream în personale cu vagoane supraetajate și cu navetiști care beau țuică din cutiuțe de medicamente - în trenurile de noapte, neluminate, încercam să desprind experiențe poetice din singu rătatea cu mine însumi (întîlnisem, în sensul ăsta, și nu știu ce cugetare în Caietele lui Camus) sau mă gîn deam la tipul din Pivnițele Vaticanului
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să-mi devină soție peste cîțiva ani. Soare, ca om de cultură ce se afla, a vrut să pună în scenă o situație literară. Adică să joace rolul lui Iago. Bineînțeles, nu și-a dez văluit nimănui intențiile. Stătea la țuici cu taică-meu și, pe lîngă treaba cu nevasta moartă cu pruncul în pîntece, îl prelucra cu sistem și răbdare în privința Svetlanei, povestindu-i tot felul de orori. Apoi venea la noi și ne spunea : „Ia uite ce-au zis
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu gospodării frumoase și am locuit într-o cămăruță la Costică Voicu, o familie cu care ne-am acomodat repede și ne-am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și ne-am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
piață și am cumpărat tot ce trebuie pentru protocolul ce avea să urmeze lansării. Am luat sărățele, salatine, suc, apă minerală, farfurii și pahare de plastic, așa că totul era în regulă. Gusti a adus de la Reșița vreo 4 litri de țuică de Banat ca să stropim cum trebuie acest eveniment, pe care o și probasem cu o seară înainte. Aveam multe de dus la sala de expoziție, așa că Gusti a solicitat ajutorul unor alți pictori să ne ajute cu bagajele. Problema a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
am pornit pe străzile Reșiței cu noaptea în cap să găsim micuța gară a orașului. Pe drum ne-am oprit într-o mică piață unde cei doi colegi ai mei au servit o bere de la o dugheană ce puțea a țuică, fiind și puțin cam mizerabilă. Era nevoie de un gât de bere pentru a le stinge arșița acumulată pe parcursul serii. Până la Timișoara totul a fost bine, aici liniile de cale ferată au început să se înnoade, blocându-ne orice ieșire
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
aleasă și organizată într- un fel de grupul de la Iași. Vinul ce fusese servit la masa festivă nu era de o calitate prea deosebită, fapt pentru care rămaseră suficiente sticle începute sau neîncepute pe masă, majoritatea servind din belșug din țuica de Pitești pe care o servise cu amabilitate Emil. Astfel se știa de continuarea ce va avea loc la hotel, unde se făcuse anunțată venirea ca de obicei a întregului colectiv de la Centrul Județean de Creație Argeș în frunte cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care le mai aveam de petrecut împreună doream să fie ceva frumos și de neuitat. Discuțiile au început să se aprindă din senin care mai de care mai interesantă, fiind stropite de fiecare dată de câte un pahar de vin, țuică, bere sau palincă. Camera de hotel cu doar două paturi, o măsuța mică de fantezie și una pentru televizor plus două scaune, foarte frumos amenajată și spațioasă, devenise imediat aglomerată și neîncăpătoare. Participanții veniți la marea petrecere s-au așezat
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mai venit pe aici. El își gătește aici, își spală vasele și își orânduiește domiciliul din București. Era plictisit, dar nu pesimist; avusese ca dejun zeama de la o cutie de conserve, făcută supă. I-am servit aici brânză cu pâine, țuică de la Slat[ina], un măr și cafea turcească adevărată și i-am dat și o bucățică de brânză acasă. El mi-a spus să-ți comunic că e bine din toate punctele de vedere să trăești în cerc pur francez
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
accente antisemite - nu mai are rezistența sa legendară de acum câteva veacuri. În Moldova și Basarabia [românii] cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrănit [= evreii], care mănâncă grâu, pește, fructe și care bea vin În loc de țuică” <endnote id="(675, p. 58)"/>. Iată câteva precepte talmudice privind Îngrijirea corpului, care arată că Întreținerea curățeniei și igienei corporale era văzută de către evrei ca o datorie religioasă, pentru că trupul este opera lui Dumnezeu și trebuie tratat ca atare : „Orice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
introdus În spațiul românesc fabricarea și consumarea rachiului făcut din grâne (porumb, grâu, secară). Astfel, În secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale (horilcă, vutcă, secărică), În dauna rachiului făcut din prune (țuică, șliboviță) și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
valoare de 5063364350 lei, aceste bunuri și valori au fost trecute la Consiliul Național al Românizării. Decretul-lege privind exproprierea proprietăților rurale ale evreilor nu rezolva problema în întregimea sa, întrucât nu erau incluse proprietățile asupra morilor și a fabricilor de țuică și de spirt, rămase în proprietatea evreilor. La 8 octombrie 1940, în ședința Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu afirma că „jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost, trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. Ca urmare, la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost... trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării, stabiliți o statistică a întregii situații. La 10 noiembrie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mă descurcam singur și am luat un coleg cu care stăteam în camera de cămin și care anul acesta, 2012, a ieșit la pensie de la firma mea. Mi-a spus că merge, dar să-i cer proprietarei ,,o litră de țuică”, pentru că altfel îi tremură mâna. M-am conformat, la fel și proprietara, numai că ne-a dat două, câte una la fiecare, cerându-și scuze că nu mi-a dat și mie până în acel moment. I-am spus că nu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-și scuze că nu mi-a dat și mie până în acel moment. I-am spus că nu beau, că sunt adventist și astfel i le-a dat pe ambele colegului meu, Puiu. După ce a băut o jumătate de litru de țuică, vine și îmi spune: “Turturică, trage liniile că eu nu mai pot!” Se îmbătase. Vrând-nevrând, le-am tras, dar de atunci nu a mai fost nevoie să chem pe cineva să mă ajute, pentru că le executasem bine. Am fost ambițios
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
spoitul sau cositorirea vaselor din metal (ocupație aproape dispărută). În zilele noastre, ei recuperează metale feroase și neferoase. - Căldărarii - Meseria lor tradițională este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuică, căldări, tăvi, tigăi etc.)Lăutarii - muzicieni, cu precădere instrumentiști, proveniți mai ales dintre ursari și vătrași. Mai sunt și alte neamuri (xoraxaj - turcii, romi unguri, rudarii, vătrașii). De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cu ideea „genială” și absurdă de a nu ne lasă să bem cafeaua ce tocmai o făcusem, să-i bem cafeaua ei, să nu mâncăm cu tacâmurile noastre, ci cu ale ei, în farfuriile ei, cu sarea, piperul, pâinea și țuica, tot ale ei, cu mâncarea ei, că eu n-am voie să mai spăl vase în ziua plecării în concediu. Totul a fost ca un ritual al înțelegerii între vecini. Doamna Rozica, părăsindu-ne pentru a merge la slujba de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Pentru a nu porni cu panică, nervi și vălmășeală, doamna doctor (personajul principal, deci) mă pândea după fiecare bagaj pe care-l duceam jos, reamintindu-mi să fiu calmă și să nu uit să merg la ea și să beau țuică pentru că asta, nu știu cum, ar fi reușit să facă să intre în mașină toate „hărăboanțele” cu care ne încărcasem. La acest moment (care, ca să păstrez exact ordinea cronologică, a fost înaintea servirii mesei obligatorii), a intrat în scenă al treilea personaj
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
fost deschisă o șampanie, s-a adus cafea pentru cei care au îndrăznit s-o bea aproape de miezul nopții (noi nu) și, în loc de obișnuitul cognac, cu care se sfârșește fiecare masă de aici, s-a pus la bătaie țuica ardelenească adusă de la Oradea. A plăcut și s-a tot băut, dar noi am plecat cu furgoneta lui Giusepe, claie peste grămadă, căci cabina are doar locul șoferului și încă unul, iar noi făceam cât patru la un loc. La
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
la realitățile contemporane sovietice, dar și de la noi. Au urmat ședințe de partid, cu destituirea "împricinaților", sancțiuni de partid și administrative, așa că săracii erau cam speriați și și-au mai descărcat of-ul la un pahar de vin sau de țuică. Mi-l amintesc pe minunatul Toma Caragiu, "nea Tomiță", în acele vremuri secretar al organizației de partid a Teatrului, povestind cum își îndemna la o ședință colegii să voteze sancțiunile propuse de delegatul Consiliului Culturii aflat în sală: "Hai, măi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]