26,173 matches
-
peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, pe calea unei definiții legale, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece stabilesc un termen de numai câteva zile pentru atacarea ordinelor de salarizare nelegale. Chiar dacă legiuitorul poate stabili o serie de termene, această marjă de apreciere nu este una absolută, în sensul că nu se poate afecta dreptul de acces la instanță în însăși esența sa, așa cum s-a întâmplat în cauză. În acest sens, se arată că, prin disjungerea și declinarea majorității capetelor de cerere și calificarea acestora
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, potrivit legii naționale, durata maximă a privării de libertate a unei persoane în scopul verificării identității sale era de 12 ore; instanța europeană a decis că această durată avea un caracter absolut; din moment ce termenul respectiv era cunoscut, revenea autorităților naționale competente să ia toate măsurile necesare pentru ca această durată legală să fie respectată. De aceea, eliberarea reclamantului cu o întârziere de patruzeci și cinci de minute a fost considerată
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
avea semnificația imprevizibilității normei juridice criticate sau a lipsei sale de claritate, ci exprimă fără echivoc voința legiuitorului român de a elimina în mod imperativ orice posibilitate de derogare de la regimul legal al executării construcțiilor, asigurând, astfel, o egalitate absolută de tratament juridic între toți destinatarii legii. Aprecierile cazuistice, pe fondul unei reglementări cu caracter derogatoriu sau condițional, ar crea, în realitate, posibilitatea eludării normelor incidente în acest domeniu și ar afecta, astfel, scopul legii de protejare a intereselor generale
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
un arc a cărui rază depinde de lungimea undei directe) în condiții de propagare favorabile. Dacă unda directă nu este blocată, se caută muchia D care produce cea mai mare diferență de lungime a traiectoriei δ (cea mai mică valoare absolută, deoarece aceste diferențe de lungime a traiectoriei sunt negative). Difracția este luată în considerare: – dacă această diferență de lungime a traiectoriei este mai mare de –λ/20; și ... – dacă criteriul Rayleigh este îndeplinit. ... Aceste condiții sunt îndeplinite dacă δ este mai
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
mod normal, similare. Aceste date au fost obținute pentru a calcula contururile de zgomot pentru o flotă și un mix de trafic medii sau reprezentative pentru un aeroport. Este posibil ca acestea să nu fie adecvate pentru a previziona nivelurile absolute de zgomot ale unui anumit model de aeronavă și nu sunt potrivite pentru a compara performanțele și caracteristicile acustice ale unor tipuri sau modele specifice de aeronave sau ale unor flote specifice de aeronave. Pentru a stabili care sunt cele
HOTĂRÂRE nr. 756 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256430]
-
art. 147 alin. (4) din Constituția României, respectiv ale efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, prevederi care vor constitui, astfel, obiect al excepției de neconstituționalitate și care au următorul conținut normativ: – Art. 246 alin. (1): „Excepțiile absolute sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică. “ ; ... – Art. 521 alin. (3): „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiții, Curtea va reține că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, paragraful 16, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că „principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor.“ ... 41. Cu privire la criticile formulate
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
le presupune îndeplinirea condițiilor obiective, cuantificabile (legea stabilind în ceea ce privește rangul studiilor și al vechimii juridice nivelul minimal al condițiilor pe care persoana numită trebuie să le respecte), ci vizează și aspecte de oportunitate, autoritățile competente având libertate absolută, în acest caz, de a alege o anumită persoană apreciată a întruni condiția «înaltei competențe profesionale». […] decizia de numire în funcția de demnitate publică aparține în exclusivitate titularilor prevăzuți de Constituție și implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informațiile care
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
înainta procesul-verbal organului de urmărire penală, urmând ca organul de constatare să dobândească singura calitate procesuală de martor în condițiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală. Prin urmare, consideră că, în speță, se impune constatarea intervenției nulității absolute, iar nu a unei nulități relative ce generează obligația justițiabilului de a face dovada unei vătămări, într-o anumită perioadă de timp. ... 6. Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
camerei preliminare. Faptul că autorul excepției a depășit această fază procesuală, fără a invoca incompatibilitatea organului de urmărire penală, nu înseamnă că sancțiunea încălcării unor norme procedurale trebuie să fie modificată în sensul transformării dintr-o nulitate relativă într-una absolută, care să poată fi invocată în orice moment procesual și de orice parte sau chiar din oficiu. Prin urmare, reține că, odată depășită faza camerei preliminare, partea nu mai poate invoca neregularități privind actul de sesizare ori alte acte procesuale
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
efectuat acte de urmărire penală în cauză, deși, potrivit normelor procesual penale ale art. 114 alin. (4), singura calitate a acestui organ este aceea de martor. În consecință, autorul apreciază că, într-o atare ipoteză, se impune „constatarea intervenției nulității absolute, iar nu a unei nulități relative ce generează obligația justițiabilului de a face dovada unei vătămări, într-o anumită perioadă de timp“. ... 13. În raport cu motivele de neconstituționalitate astfel formulate, Curtea reține că, potrivit art. 61 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
sancțiuni adecvate aplicabile în caz contrar (paragraful 56 din Decizia nr. 302 din 4 mai 2017). ... 21. Prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, ale cărei considerente au fost citate anterior, Curtea - reținând că, prin eliminarea din categoria nulităților absolute a nerespectării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității, aspect ce contravine art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
și (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție - a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională. ... 22. În aceste condiții, având în vedere soluția pronunțată prin decizia menționată anterior, Curtea constată că încălcarea competenței materiale și după calitatea persoanei
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională. ... 22. În aceste condiții, având în vedere soluția pronunțată prin decizia menționată anterior, Curtea constată că încălcarea competenței materiale și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală se sancționează cu nulitatea absolută, susținerile autorului fiind nefondate, așa încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. În acest context
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, a constatat că soluțiile legislative care reglementau competența altor organe specializate ale statului de a pune în executare mandatul de supraveghere tehnică, respectiv care eliminau din categoria nulităților absolute nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală contraveneau dispozițiilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) în componenta sa privind calitatea legilor, respectiv ale art. 1 alin. (3
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
penală a dispozițiilor referitoare la competența după materie și după persoană se transformă într-o probă greu de realizat de către cel interesat, ce echivalează, în fapt, cu o veritabilă probatio diabolica, a constatat că, prin eliminarea din categoria nulităților absolute a nerespectării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității, contrar dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 21
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
urmare, chiar până la pronunțarea Deciziei nr. 26 din 16 ianuarie 2019, în baza acestor decizii ale Curții Constituționale, erau/sunt incidente prevederile art. 102 din Codul de procedură penală - Excluderea probelor obținute în mod nelegal și ale art. 281 - Nulitățile absolute (paragraful 190). ... 17. Potrivit art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, „Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei“. Aceste dispoziții legale reprezintă garanții
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei și că nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. ... 18. Așadar, Curtea a apreciat că art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală trebuie coroborat cu alin. (3) al acestui text legal, ceea ce înseamnă că probele obținute prin actele prevăzute la art. 102 alin. (3
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
al acestui text legal, ceea ce înseamnă că probele obținute prin actele prevăzute la art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală nu pot fi folosite în procesul penal în condițiile în care aceste acte sunt lovite de nulitate absolută sau relativă (Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018, paragraful 17). Art. 102 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală nu reglementează instituții diferite, ci presupune întotdeauna aplicarea regimului nulităților în materia probațiunii, așa cum este acesta reglementat
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
a subliniat că administrarea probelor de către alte organe decât cele judiciare încalcă competența materială a organelor de urmărire penală, ceea ce atrage aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv nulitatea absolută a actelor prin care s-a administrat aceasta. De asemenea, aceeași sancțiune se impune și în privința actelor prin care s-a administrat o probă de către organele de urmărire penală, fără a se ține cont de calitatea persoanei (Decizia
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
text coroborat cu Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională, instanța de control constituțional a reținut, în Decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2019, paragraful 211, că revine Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]