KorAP: Find »[drukola/base=acționa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...2675 >

66,867 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

din 1967, soluționarea problemei poporului Palestinian, prin crearea unui stat propriu și asigurarea dreptului la existență a tuturor statelor din zona, inclusiv a Israelului. Timpul a confirmat realismul și justețea acestor poziții, ca și ale altora, pentru care România a acționat, inclusiv prin includerea lor în documentele politice semnate cu toate statele. Ambasadorul Ciubotaru Ioan nu agreează să vorbească despre motivele pentru care în 1982 a fost scos din Ministerul Afacerilor Externe și nici nu critică instituția în care lucrase până

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
permițându-i să își pună în valoare, atât relațiile personale cu oficialitățile, cât și pe cele cu reprezentanții forțelor politice, intelectualității și societății civile din Republica Moldova. Ambasador în Republica Araba Egipt A fost numit Ambasador la Cairo (2002 2006). A acționat pentru realizarea a două vizite prezidențiale la Cairo și la București două vizite la nivelul șefilor de parlamente și vizita în România a prim-ministrului egiptean. A avut loc o evidentă consolidare a raporturilor bilaterale, pusă în evidență și cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Ruandeză, Republica Camerun și Republica Burundi, cu reședința la Kinshasa, pe care a îndeplinit-o în anii 1991 1994. În anii 1995 1997, a fost șeful Serviciului Secretariat în Ministerul Afacerilor Externe, după care s-a pensionat. Activitatea diplomatică A acționat în vederea promovării liniei de independență a politicii externe a României. A participat la acțiunile din relațiile pe linie de stat ale României cu Iugoslavia, Franța și Bulgaria, iar în anii 1985 1990, la cele desfășurate de structurile de lucru din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
G.A.T.T., Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare B.I.R.D. și Fondul Monetar Internațional F.M.I., participând direct la diverse faze ale negocierilor sau coordonând, în calitate de adjunct al ministrului afacerilor externe, pregătirile pentru desfășurarea și finalizarea negocierilor de aderare (1964 1973). A acționat pentru obținerea de asistență tehnică internațională, prin intermediul organismelor și instituțiilor specializate din Sistemul Organizației Națiunilor Unite, principalele proiecte inițiate și finalizate fiind: Centrul pentru perfecționarea cadrelor de conducere din întreprinderi C.E.P.E.C.A., București; dezvoltarea Institutului Politehnic București; crearea la București

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
ca O.N.U. "să devină un instrument mai eficace în apărarea și întărirea independenței și suveranității tuturor statelor, a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a își hotărî singur soarta fără nici un amestec din afară și, potrivit Cartei, să acționeze cu toată fermitatea pentru prevenirea și curmarea actelor de agresiune sau a oricăror alte acțiuni care ar primejdui pacea și securitatea internațională" și a chemat statele membre să acționeze în acest sens. Ca urmare a inițiativei românești, a fost creat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
singur soarta fără nici un amestec din afară și, potrivit Cartei, să acționeze cu toată fermitatea pentru prevenirea și curmarea actelor de agresiune sau a oricăror alte acțiuni care ar primejdui pacea și securitatea internațională" și a chemat statele membre să acționeze în acest sens. Ca urmare a inițiativei românești, a fost creat Comitetul pentru Carta O.N.U., care a dobândit statutul de organ subsidiar permanent al Adunării generale, și a fost antamat un proces de ample dezbateri privind reforma Organizației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Uniunea Europeană și cunoscut sub denumirea de "TRACEKA". În iunie 1999, a fost numit ambasador în Georgia. În perioada caucaziană, a participat ca adjunct al șefului delegației române la toate conferințele "TRACEKA" (Tbilisi, Tașkent, Erevan, Baku), ultima în aprilie 2005. A acționat pentru stabilirea unei linii maritime regulate între Constanța și porturile georgiene, care să fie efectuate de ultimele nave aflate în proprietatea statului român (tip ferry-boat) din structura Companiei C.F.R. MARFĂ. A convins pe reprezentanții U.E. și Georgiei de necesitatea unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
referent pentru relațiile cu Iugoslavia (1968 1969). Atașat și Secretar III la Ambasada României din Belgrad (1969 1977). În această perioadă, a avut funcția de atașat cultural și ca translator a participat la contactele politice româno-iugoslave. Ca atașat cultural, a acționat pentru intensificarea contactelor culturale româno-iugoslave și promovarea valorilor culturale românești. Secretar II în Centrala M.A.E., director de cabinet al ministrului de externe 1977 1978. Din 1977, Secretar I în M.A.E. Consilier al ministrului de externe (1978

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
A contribuit la realizarea întâlnirii istorice dintre Shimon Peres, șeful diplomației israeliene și Yasser Arafat, liderul palestinian, cu prilejul Forumului Crans-Montana de la București (21-24 aprilie 1994), întrevedere care a condus la depășirea unor obstacole existente în cadrul negocierilor de pace. A acționat pentru realizarea bunelor oficii ale Prea-Fericitului Diodoros, Patriarhul Ierusalimului, pe lângă Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, în vederea canonizării domnitorilor români Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu. Întâlnirea ambasadorului Radu Homescu cu Patriarhul Bartolomeu I, la Ierusalim, avea să confirme eficiența acestor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
invitarea președintelui Jose C. de Venecia Jr. al Camerei Reprezentanților și a contribuit la realizarea vizitei sale în România (26 aprilie 1 mai 2006), iar cu prilejul acestei vizite a fost semnat, la M.A.E., Acordul cultural româno-filipinez. A acționat prin demersuri diplomatice la nivelul Președinției, M.A.E. și Congresului Filipinez pentru acceptarea României și Bulgariei, începând din anul 2008, în procesul A.S.E.M. A contribuit substanțial la susținerea candidaturilor românești pentru ocuparea unor funcții în cadrul organizațiilor și organismelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
preocupare le îndemna, nu o dată, ca din neatenție, să intre fără cuvenitele autorizații ale autorităților Senegalului, în zona economică exclusivă a acestuia, ceea ce conducea la arestarea și amendarea lor, situație pentru a cărei soluționare trebuia să se deplaseze la Dakar, acționând, prin bunele relații stabilite, la rezolvarea incidentelor, cu cât mai puține consecințe financiare nefavorabile posibile, pentru partea română. Încheindu-și misiunea, în Maroc și Senegal, în aprilie 1990, a fost numit director al Direcției Politice de Sinteză în Centrala M.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Din Albania au vizitat România: Sali Berisha, președintele Albaniei, Aleksander Meksi, prim-ministru, Safet Zhullali, ministrul apărării, Baskim Kopliku, viceprim-ministru și ministru de interne, Agron Musaraj, ministru de interne etc. Au fost semnate acorduri de colaborare în domeniile de specialitate. Acționând împreună cu reprezentanți ai comunității aromâne, ambasadorul Gheorghe Micu a contribuit la crearea "Asociației Culturale a Aromânilor din Albania" și la recunoașterea acestei Asociații, în octombrie 1991, de către guvernul Albaniei. În scopul unei mai bune cunoașteri reciproce a istoriei și culturii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
la aderarea țării noastre la un număr record de convenții ale Consiliului Europei în principalele domenii ale problematicii drepturilor omului, democrației și statului de drept. Cooperare regională. Ca reprezentant al României în Comitetul Înalților Funcționari al C.E.M.N., Nicolae Micu a acționat ca factor de apropiere a pozițiilor și de înțelegere între membrii acestui for. Astfel, el a contribuit substanțial la organizarea reuniunii miniștrilor Afacerilor Externe ai țărilor membre ale C.E.M.N. și a Forumului Economic al C.E.M.N. de la București (aprilie 1996), elaborarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Ion Iliescu, din anul 1993, la negocierea documentelor semnate cu acest prilej. A întreprins demersuri pentru recuperarea a cca. 100 milioane de dolari din creanța pe relația Siria. Împreună cu diplomații Agenției Economice și reprezentanți ai Ministerului Economiei și Comerțului, a acționat pentru clarificarea unor probleme tehnice și financiare apărute la obiectivele construite de România (Rafinăria de la Banias și Combinatul chimic de la Homs). Ca ambasador la Bagdad, a stabilit contacte cu cercuri guvernamentale și de afaceri influente capabile să contribuie la recuperarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
1 septembrie 1990, adjunct al ministrului afacerilor externe. De menționat că, în perioada evenimentelor din decembrie 1989, când fostul ministru al afacerilor externe a fost destituit de către Frontul Salvării Naționale, Constantin Oancea a asigurat conducerea Ministerului Afacerilor Externe și a acționat, prin demersuri adecvate, pentru recunoașterea de către partenerii externi a noii puteri instituite în țara noastră, respectiv a Consiliului Frontului Salvării Naționale. S-a asigurat astfel continuitatea activității României în domeniul relațiilor externe, evitându-se crearea, pe un plan mai larg

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
antihitleriste. De aceea, gestul României a avut un impact nu numai în cercurile guvernamentale vest-germane. S-a creat astfel o atmosferă favorabilă pentru o largă colaborare bilaterală. Ca prim ambasador al României în Republica Federală a Germaniei, Constantin Oancea, a acționat în perioada 9 iulie 1967 31 august 1974, în sensul valorificării eficiente a acestei primăveri a relațiilor româno vest germane. Astfel, în domeniul relațiilor politice, a contribuit la pregătirea și realizarea vizitelor în România ale celor doi șefi de stat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
lume. În același fel era considerată și participarea României, în calitate de invitat la activitatea Mișcării țărilor nealiniate. La reuniunile care au avut loc la Nicosia (Cipru) și la Luanda (Angola), Constantin Oancea, în calitate de șef al delegației române, a prezentat poziția României, acționând pentru consolidarea statutului țării noastre în cadrul Mișcării. Diplomatul român, a avut șansa de a funcționa în două țări europene importante, Italia și Republica Federală a Germaniei, țări cu o îndelungată și bogată tradiție de colaborare bilaterală, precum și numeroase oportunități de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
la pârghia economică, pentru a diminua acțiunile poloneze pe plan politic și a reduce impactul asupra altor state socialiste din zonă. In perioada în care a fost acreditat în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Regatul Suediei (1990-1994), a acționat continuu în vederea dezvoltării raporturilor politice și economice în toate domeniile relațiilor româno-suedeze, îndeosebi în pregătirea unor vizite la Stockholm și București la nivel guvernamental și în alte privințe. Evenimentele din România după Revoluția din 1989, în special acțiunile minerilor, au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
anul 1993 a lui Corneliu Coposu, președintele P.N.Ț.C.D, s-a soldat cu rezultate pozitive, având un impact important asupra ansamblului relațiilor româno-suedeze. Conducerea M.A.E. de atunci avea rețineri față de modul pozitiv în care s-a acționat pentru pregătirea vizitei, ambasadorul român considerându-se, așa cum era corect, reprezentant al României, nu al unui partid politic, aflat la putere. Relațiile cultivate de ambasador, în cei patru ani cu autoritățile suedeze, în toate domeniile de activitate, inclusiv în cel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
cu o prezență remarcabilă a intelectualității ruse, nu numai din capitala U.R.S.S. De asemenea, a organizat în 18 orașe din U.R.S.S., între care Moscova, Leningrad, Erevan, Festivalul Dramaturgiei Românești, inclusiv cu turneul Teatrului Giulești. Ca atașat olimpic, a acționat cu tenacitate împotriva multiplelor tendințe de manipulare a performanțelor olimpice românești, inclusiv a propunerilor de "repartizare administrativă a medaliilor olimpice între sportivii sovietici și ai țărilor socialiste". A fost direct implicat, alături de arbitrul român Simionescu, în protestele față de nedreptățile manipulate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
la conferințele la nivel de șef de stat și guvern de la Havana, New Delhi și Harare. A fost acreditat ca Ambasador extraordinar și plenipotențiar, Reprezentant permanent al României la Organizația Națiunilor Unite, sediul central din New York, în anii 1987-1990. A acționat ca adjunct al șefului delegației române la sesiunile Adunării generale a O.N.U. din 1987, 1988 și 1989. După plecarea ministrului de externe, care participa la începutul sesiunii, când lua cuvântul la dezbaterea generală și avea întâlniri cu omologii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
ani), inclusiv președinte al Comisiei pentru Relații Internaționale (1978) și președinte al Comisiei pentru Lucrătorii Intelectuali (1981). La Organizația Internațională a Muncii, a participat la negocierea unui mare număr de convenții și recomandări în domeniul muncii, în perioada 1961-1985. A acționat constant pentru respectarea prevederilor convențiilor acestei organizații, ratificate de România. A fost reprezentant al României în Comitetul pentru Program și Coordonare al O.N.U. (două mandate: 1994 1996; 1997 1999), inclusiv președinte (1995), vicepreședinte și președinte (1998) și vicepreședinte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Începutul carierei diplomatice, în anii '60, a avut loc la Cairo, capitală arabă importantă, centrul activității diplomatice arabe și africane, al mișcării de nealiniere în care erau prezente organizații politice, de eliberare, din diverse regiuni ale lumii a treia care acționau pentru independența țărilor lor aflate sub ocupație colonială. Ca tânăr diplomat la Cairo, s-a introdus în cercurile politice ale țării gazdă, în rândul corpului diplomatic, destul de numeros, acreditat în Egipt, și a stabilit relații de muncă, făcând schimb de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
părțile beligerante. Toate aceste preocupări ale diplomației române au avut o contribuție determinantă în semnarea Tratatului de Pace dintre Egipt și Israel, în 1979, și demararea convorbirilor directe dintre palestinieni și israelieni. De la Cairo și București, a propus și a acționat pentru îmbunătățirea și extinderea cadrului juridic între România și alte țări arabe. Alte activități În cariera diplomatică de peste trei decenii și jumătate, a deschis trei ambasade ale României: la Tripoli, în Libia; la Doha în Qatar; și la Ryadh în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
materii prime, printre care bumbacul de calitate superioară, atât de necesare industriei ușoare de prelucrare care a îmbogățit gama de produse românești pentru export. În toată perioada misiunilor diplomatice în țările arabe în care a funcționat, a încurajat și a acționat pentru primirea la studii, în universitățile din România, a tinerilor arabi, dintre care, după absolvire, unii au devenit specialiști cu funcții de răspundere în economia națională a țărilor lor. Medicii, inginerii în petrochimie, petrol, agricultură și în alte domenii, școliți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]