2,523 matches
-
descrie o semiologie foarte bogată a SM. Vom încerca să descriem principalele manifestări clinice ale SM. 1. Neuropatia optică retrobulbară corespunde unei atingeri a fibrelor maculare ale nervului optic. Se traduce prin apariția în câteva ore a unor scăderi a acuității vizuale, a unui scotom și a unei tulburări a vederii colorate (discromatopsie a axei roșu-verde). Este precedată de dureri orbitale și periorbitale accentuate la mobilizarea globilor oculari. Examenul oftalmologic este normal în primele zile. Totuși, în 10% din cazuri, după
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puțin de șase luni, la mai mult de 75% din pacienți. Semne de disfuncționare a nervului optic pot totuși să revină. Din acestea, cel mai frecvent este fenomenul UHTHOFF. Aceasta constă într-o denaturare a culorilor sau o scădere a acuității vizuale tranzitorie apărute după un efort fizic. În SM, aceste tulburări se observă uneori ca și sechele după o nevrită optică retrobulbară. Creșterea temperaturii corpului în timpul exercițiilor fizice ar fi cauza acestor tulburări. Creșterea temperaturii corpului poate pune în evidență
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
reziduale din nevrita optică retrobulbară. În timpul stadiului acut al nevritei optice retrobulbare, contracția pupilară în momentul aplicării directe a fluxului luminos este mai puțin puternică decât prin reflexul consensual. Acest fenomen poate persista după puseul acut din SM, în ciuda recuperării acuității vizuale. Iluminarea alternativă și repetată a fiecărui ochi evidențiază așa numitul „eșapament pupilar“ al lui MARCUS GUNN. Medicul constată pe partea atinsă o dilatare paradoxală a pupilei luminate, căci această pupilă se găsea în momentul precedent în mioză mai strânsă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
esențial în diagnosticarea SM. Cu titlu de exemplu, un tablou neurologic caracterizat prin apariția unei parapareze regresive, apoi urmată de furnicături ale membrelor inferioare, corespunde unei singure leziuni în termeni de topografie, chiar dacă are două pusee. Apariția unei scăderi a acuității vizuale, apoi 6 luni mai târziu, a unei paralizii faciale periferice sunt rezultatul a două leziuni. În sfârșit apariția simultană a unei amețeli și a unor tulburări sfincteriene este expresia a două leziuni în cursul unui singur puseu. 2) Vârsta
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
două leziuni în cursul unui singur puseu. 2) Vârsta apariției bolii este al doilea criteriu. Marea majoritate a SM (80%) debutează între 25-40 de ani; vârsta influențează valoarea diagnosticului și calitatea simptomatologiei. Apariția, de exemplu a unei scăderi unilaterale a acuității vizuale la o femeie tânără este forte sugestivă pentru diagnostic. Dimpotrivă, o tulburare omologă la o femeie de 60 de ani trebuie să ne orienteze spre alte cauze posibile (vasculare în special). Să adăugăm la aceasta că simptomatologia variază după
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
undei P100 peste 110 ms și alterări ale morfologiei întregului complex de unde. Se consideră ca cel mai sensibil semn al disfuncției nervului optic, diferența latenței interoculare. 135 Amplitudinea potențialului P100 este afectată de diverși factori tehnici, plus factori legați de acuitatea vizuală, erorile de refracție, opacitățile din mediile oculare, bolile retinei, concentrarea pacientului, direcția privirii în gol, intensitatea luminoasă etc. Prin stimularea câmpului vizual complet, o amplitudine totală mai mică de 3 microV trebuie considerată suspectă, și o diferență de amplitudine
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tipice pentru SM. Acestea sunt nevrita optică, mielopatia și simptome din partea trunchiului cerebral. Remisiunea înseamnă recuperarea completă sau parțială, dar caracterizată prin lipsa de progresie a semnelor clinice. După mai multe recidive, pacienții prezintă unele deficite reziduale precum: diplopie, reducerea acuității vizuale, imperfecțiuni ale mișcărilor conjugate ale globilor oculari, sindrom piramidal cu prezența reflexelor patologice caracteristice ale acestui sindrom, tulburări de mers, tulburări ale sensibilității proprioceptive (mai ales cea vibratorie) la membrele inferioare și tulburări de micțiune. Această formă clinică debutează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
exacte a evoluției bolii. Scalele mai simple au avantajul utilizării, mai ales în activitatea clinică de la patul bolnavului. PEDERSEN (1975) propune o scală simplă cu o cuatificare de la 0 la 6, luând în evidență starea membrelor superioare, inferioare, starea mentală, acuitatea vizuală, sfincteriană și eficiența personală. O scală asemănătoare a propus și LHERMITTE (1973), reținând pentru aprecierea evoluției bolii: deficitele funcționale ale membrelor, acuitatea vizuală, activitatea genito-sfincteriană, activitatea mentală și eficiența personală. BENECKE (1980) apreciază deficitele motorii din SM după criterii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
simplă cu o cuatificare de la 0 la 6, luând în evidență starea membrelor superioare, inferioare, starea mentală, acuitatea vizuală, sfincteriană și eficiența personală. O scală asemănătoare a propus și LHERMITTE (1973), reținând pentru aprecierea evoluției bolii: deficitele funcționale ale membrelor, acuitatea vizuală, activitatea genito-sfincteriană, activitatea mentală și eficiența personală. BENECKE (1980) apreciază deficitele motorii din SM după criterii ergometrice și electromiografice. Scala cea mai utilizată dar și cea mai complicată este scala lui KURTZKE, propusă în 1965 și îmbunătățiță în 1983
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
urinară 3 - incontinență urinară frecventă 4 - necesitatea de sondaje vezicale frecvente, retenție intestinală severă, incontinență intestinală severă 5 - pierderea funcției sfincterului vezical 6 - pierderea funcției sfincterului vezical și intestinal V - necunoscută f. Funcțiile vizuale (optice) 0 - normale 1 - scotom cu acuitate vizuală mai bună de 20/30 (corectată) 2 - scotom cu acuitate vizuală (corectată) de la 20/30 la 20/59 164 3 - scotom mare sau reducere moderată a câmpurilor vizuale, dar cu acuitate vizuală (corectată) maximă de la 20/60 la 20
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
retenție intestinală severă, incontinență intestinală severă 5 - pierderea funcției sfincterului vezical 6 - pierderea funcției sfincterului vezical și intestinal V - necunoscută f. Funcțiile vizuale (optice) 0 - normale 1 - scotom cu acuitate vizuală mai bună de 20/30 (corectată) 2 - scotom cu acuitate vizuală (corectată) de la 20/30 la 20/59 164 3 - scotom mare sau reducere moderată a câmpurilor vizuale, dar cu acuitate vizuală (corectată) maximă de la 20/60 la 20/99 4 - reducerea pronunțată a câmpurilor vizuale și acuitatea vizuală maximă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Funcțiile vizuale (optice) 0 - normale 1 - scotom cu acuitate vizuală mai bună de 20/30 (corectată) 2 - scotom cu acuitate vizuală (corectată) de la 20/30 la 20/59 164 3 - scotom mare sau reducere moderată a câmpurilor vizuale, dar cu acuitate vizuală (corectată) maximă de la 20/60 la 20/99 4 - reducerea pronunțată a câmpurilor vizuale și acuitatea vizuală maximă (corectată) de la 20/100 la 20/200; sau gradul 3 plus o acuitate vizuală maximă a ochiului mai bun de 20
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
scotom cu acuitate vizuală (corectată) de la 20/30 la 20/59 164 3 - scotom mare sau reducere moderată a câmpurilor vizuale, dar cu acuitate vizuală (corectată) maximă de la 20/60 la 20/99 4 - reducerea pronunțată a câmpurilor vizuale și acuitatea vizuală maximă (corectată) de la 20/100 la 20/200; sau gradul 3 plus o acuitate vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin 5 - acuitatea vizuală maximă, (corectată) mai mică de 20/200; sau gradul 4
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau reducere moderată a câmpurilor vizuale, dar cu acuitate vizuală (corectată) maximă de la 20/60 la 20/99 4 - reducerea pronunțată a câmpurilor vizuale și acuitatea vizuală maximă (corectată) de la 20/100 la 20/200; sau gradul 3 plus o acuitate vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin 5 - acuitatea vizuală maximă, (corectată) mai mică de 20/200; sau gradul 4 plus acuitatea maximă vizuală a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin. 6
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
60 la 20/99 4 - reducerea pronunțată a câmpurilor vizuale și acuitatea vizuală maximă (corectată) de la 20/100 la 20/200; sau gradul 3 plus o acuitate vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin 5 - acuitatea vizuală maximă, (corectată) mai mică de 20/200; sau gradul 4 plus acuitatea maximă vizuală a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin. 6 - grad 5 plus acuitatea vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
maximă (corectată) de la 20/100 la 20/200; sau gradul 3 plus o acuitate vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin 5 - acuitatea vizuală maximă, (corectată) mai mică de 20/200; sau gradul 4 plus acuitatea maximă vizuală a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin. 6 - grad 5 plus acuitatea vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin V - necunoscută X - se adaugă la gradul 0-6 pentru prezența decolorării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin 5 - acuitatea vizuală maximă, (corectată) mai mică de 20/200; sau gradul 4 plus acuitatea maximă vizuală a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin. 6 - grad 5 plus acuitatea vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin V - necunoscută X - se adaugă la gradul 0-6 pentru prezența decolorării temporale a papilei g. Funcțiile cerebrale (sau psihice-mentale) 0 - normale 1 - alterarea stării sufletești (euforie, depresie) 2
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fibrele demielinizate sau în ultima perioadă au apărut susbstnțe care stimulează oligodendroglia pentru a se înmulți, astfel aceasta va remieliniza fibrele demielinizate. Pentru ameliorarea conducerii nervoase în fibrele demielinizate STEFOSKI și colaboratorii (1987) a folosit 4 amino-piridina. S-a ameliorat acuitatea vizuală, oculomotricitatea, forța musculară, coordonarea etc. Efectul de ameliorare durează între 2-4 ore. Autorii concluzionează că 4 aminopiridina ameliorează fluxul nervos numai la bolnavii cu SM având demielinizări ale sistemului nervos central, la care canalele de potasiu rămân funcționale. Ameliorările
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mâncatul unei mese mai bogate în timpul zilei sau mâncatul a mai multor mese mici pe parcursul unei zile. Deteriorarea vizuală în cadrul SM apare în timpul unui puseu acut de nevrită optică retrobulbară sau datorită leziunilor nucleilor nervilor oculomotori din trunchi. De obicei, acuitatea vizuală se restabilește în mare măsură după un puseu acut, dar sechelele nevritei optice sunt frecvente: fotofobie, scotoame, durere oculară, sensibilitate scăzută la contrast, vedere colorată. În plus, pacienții constată adesea că acuitatea vizuală scade la căldură și după efort
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nucleilor nervilor oculomotori din trunchi. De obicei, acuitatea vizuală se restabilește în mare măsură după un puseu acut, dar sechelele nevritei optice sunt frecvente: fotofobie, scotoame, durere oculară, sensibilitate scăzută la contrast, vedere colorată. În plus, pacienții constată adesea că acuitatea vizuală scade la căldură și după efort. Datorită leziunilor din trunchiul cerebral apar diplopie, nistagmus spontan cu vedere dublă, dificultăți în focalizarea rapidă, urmărirea rândurilor la citit este grea, vedere periferică neclară. Bandajarea unui ochi elimină diplopia, lentilele prismatice ajută
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în cauză va fi capabilă să efectueze ea însăși acest sondaj. După o toaletă prealabilă, sonda uretrală sterilă scoasă din ambalaj, va fi unsă cu un gel anestezic, apoi introdusă prin uretre în vezică. Tremurăturile puternice ale mâinilor și o acuitate vizuală redusă poate face această metodă dificilă. O infirmieră la domiciliu ar putea ajuta persoanele cu dificultăți în punerea sondei. Se poate că la început pacienții să respingă această modalitate. Teama de infecție îi face prudenți pe bolnavi în fața acestor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
insomnie. Au mai fost întâlnite, rar, creșterea transaminazelor, alopecie, tulburări menstruale și foarte rar, adenopatie generalizată, convulsii și chiar șoc anafilactic. În timpul tratamentului a mai fost descrisă o aparentă accentuare a unor simptome preexistente: spasticitatea s-a accentuat, a scăzut acuitatea vizuală sau au apărut parestezii accentuate. Necroza cutanată a apărut destul de rar, fiind mai frecventă la administrarea subcutanată față de administrarea i.m. Se citează și prezența la administrare de interferon Beta-1b, a două cazuri de sindrom de diseminare intravasculară, care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ușoară (sau invers) și se stabilește diferența de rang a fiecărei piese (diferența dintre rangul real și cel găsit de subiect), făcându-se suma acestor diferențe sau erori, sumă care reprezintă cota. Pentru ca rezultatul examinării să reprezinte cât mai exact acuitatea kinestezică este necesar să se facă cel puțin 10 încercări, cota finală fiind reprezentată de media cotelor la fiecare probă. Există și alte probe de greutăți utilizate. De exemplu, greutățile Gilbert &Whiple; se dă subiectului o greutate etalon și i
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cu baza triunghiulară, iar în colțuri sunt poziționate mirosurile considerate de el ca fiind fundamentale; floral, putrid, eteric, aromatic, empireumatic, rășinos. Tehnicile și instrumentația ce se utilizează în investigarea senzațiilor olfactive sunt foarte variate. Astfel, Toulouse și Pieron propun măsurarea acuității olfactive într-o atmosferă inodoră și calmă, la 15 C, cu ajutorul unor sticluțe ermetic închise conținând soluții apoase de substanțe odorifice, care vor fi prezentate subiectului timp de 3 secunde, sarcina subiectului fiind de a inhala aceste substanțe și să
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
acumetria instrumentală realizându-se cu mijloace improvizate, examenul cu ceasornicul (subiectul trebuie să ridice mâna când aude tic-tacul ceasului); examenul cu monede sau bețișoare ce sunt lovite în spatele subiectului spre urechea stângă sau dreaptă de la distanțe variabile. Astăzi pentru determinarea acuității auditive se utilizează audiometrul, care se utilizează atât în scopul unor experiențe de laborator, cât și în scop clinic, pentru determinarea deficiențelor auditive. Sunetul produs de audiometru poate fi ascultat de către subiect de la o oarecare distanță, prin transmitere aeriană, fără
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]