70,486 matches
-
statică, sterilă și neînțelegătoare". ,Una e originală întotdeauna, fiindcă pornește chiar din fundul sufletului nostru; alta, închisă inovațiilor celor mai firești, nu face decât să prelungească, osificând-o, o imitație luată cândva de la străini." De asemeni, el distinge între inovația adevărată și modă, între spirit modern și modernism (acesta luat în sensul de împrumut neasimilat): ,Unul ne apare ca o altoire rodnică și necesară oricărei tradiții vii, căci o tradiție literară sau de altă natură, care, la un moment dat, n-
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
la un nivel de artă europeană, prin fructificarea bogatelor resurse naționale, a folclorului și datinelor, și nu printr-un lirism de import. Și dă ca exemplu poezia Peisaj transcendent de Lucian Blaga, care reprezintă ,cea mai fericită sinteză de tradiție adevărată și spirit modern". Oricât de rezonabil și echilibrat (el combate ,jalnicele imitații sterile, fie ele Ťmodernisteť", fie ele Ťpseudo-tradiționalisteť, clișeele, falsul motiv patriotic ,tratat fără talent și versificat fără culoare", semănătorismul minor) Ion Pillat respinge prea categoric ,literatura de import
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
sufletului românesc, iar sinteza lui genială o realizează abia Eminescu, pe care Ion Pillat îl vede cu un ochi pătrunzător, și admirativ: ,Eminescu, acolo, unde toți romanticii români au dat greș, singur a izbutit. El ne-a dat în Luceafărul adevăratul poem byronian al literaturii noastre, precum ne-a dat în Satira I prima poezie metafizică în perspective faustiene. în Strigoii a reușit să împământenească fantasticul baladelor nordice, precum în Călin a știut să romanțeze basmul nostru neaoș popular. El ne-
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
acea poezie erotică, pe care și Alecsandri și Bolintineanu o căutaseră cu trudă prin decoruri străine, orientale sau venețiene, în loc s-o găsească - atât de armonios de simplu - în sufletul lor. El, în fine, în Sonetul Veneției ne-a dat adevăratul exotic romantic, care nu e decor, ci priveliște însuflețită, și tot el în Doina lui și mai ales în Satira III, a înălțat poezia noastră patriotică în domeniul etern al frumosului pur. Dar Eminescu, ca orice geniu, sparge hotarele unei
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
asta. Tot ce s-a întîmplat după aceea l-a făcut să nu mai pară același personaj istoric însemnat. Dar el va pieri, ca noi toți, iar cartea va rămîne și în ea va vorbi mai departe ca un rege adevărat. În orășelul Die a avut loc a doua întîlnire dintre scriitorii din țară și cei din exilul francez la care am fost invitată și eu. La prima, de la Aix en Provence, participarea a fost infinit mai numeroasă. Acolo au venit
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
tot ce se putea pentru a stinge flacăra izbucnită din cauza colportărilor Elenei Ștefoi, care a ținut să demonstreze că ea ar reprezenta cu totul și cu totul altceva decît concurența. Ceea ce, dacă stăm strîmb și judecăm drept, era întru totul adevărat. Chiar dacă nu se știa încă lucrul acesta.
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
cerneală, ca și numărul proaspăt din Românul, care-i ieșea din buzunar, îi trădau meseria". La urma urmelor, ce vrea să spună, decodificat, acest cifru? Post-scriptum Conjuncturi biografice și politice au făcut ca în jurul trioului Dumitriu-Stahl-Vinea să se țeasă o adevărată rețea de suspiciuni și insinuări în privința paternității operelor acestor scriitori: Pentru a-l compromite pe Petru Dumitriu, Securitatea a încercat să întregească scenariul paternității multiple a Cronicii, extinzîndu-l și asupra Colecției de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane. Intenția aceasta e
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
de Henriette Yvonne Stahl: "Cît am stat închisă (n.n.: peste un an de zile), mi s-a propus să corectez eu acest manuscris șal Colecțieiț și să-l iscălesc". De altfel, în jurul creațiilor lui Vinea și Stahl, exista deja o adevărată psihoză a "negrilor". Pare că nici unul nu semnează ceea ce scrie, fiecare fiind "negrul" celuilalt. Iată tot o mărturisire a Henriettei Yvonne Stahl: Se mai spusese, pe vremuri, că Voica a fost scrisă de tatăl meu, Între zi și noapte, de
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
reflecțiilor și divagațiilor pe teme etice, e drept că abundente pînă la inflație în romanul lui Augustin Buzura. Dar abundente cu un anumit rost, nu din prolixitate ori neglijență. Fiecare dintre cele două perspective este în egală măsură falsă și adevărată, fiecare dintre ele are la origine un exces și ambele sfîrșesc prin a se îndepărta, uneori cu totul, de realitatea cărții. Cea dintîi privilegiază pînă la absolutizare istoria și politicul în defavoarea literaturii. Departe de a fi însă o cronică, și
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
ale lui Ion Slavici cunoscînd, în timp, o salutară evoluție. Este suficient să spunem că, ajuns la deplina maturitate mentală, venerabilul prozator ardelean s-a opus unirii Transilvaniei cu Regatul României din anul 1918, dovedindu-se, prin aceasta, un european adevărat și un adversar ireconciliabil al statelor naționale, clădite pe baza criteriului etnic. Să revenim însă la anul de grație 1881. Generații întregi de români au crescut cu iluzia valorilor morale pe care, chipurile, le-ar promova scriitorul prin vocea personajelor
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
baza criteriului etnic. Să revenim însă la anul de grație 1881. Generații întregi de români au crescut cu iluzia valorilor morale pe care, chipurile, le-ar promova scriitorul prin vocea personajelor sale și în special a bătrînei, soacra lui Ghiță, adevărată voce a rațiunii. De altfel, nuvela debutează cu un monolog al femeii, mică lecție de înțelepciune. Frazele ei de adîncă simțire încep cu replica devenită clasică: ,Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
și al râmei, să participe la o largă coaliție a Binelui. Cârtița, nevăzătoare, membră a unei categorii defavorizate din naștere, trebuie adusă în prim-plan, transformată în protagonist. În loc de a săpa, bezmetică, galerii subpământene, ea va întruchipa și propaga valorile adevăratei democrații, scoțându-le la lumină - prin multiple mușuroaie făcute în pământul tare al prejudecăților noastre. Plasat într-o poziție secundă, cartoful va rămâne - într-un sens - adevăratul erou al acestei povești pline de semnificații. Renunțând la complexele de superioritate și
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
protagonist. În loc de a săpa, bezmetică, galerii subpământene, ea va întruchipa și propaga valorile adevăratei democrații, scoțându-le la lumină - prin multiple mușuroaie făcute în pământul tare al prejudecăților noastre. Plasat într-o poziție secundă, cartoful va rămâne - într-un sens - adevăratul erou al acestei povești pline de semnificații. Renunțând la complexele de superioritate și la oficierea unei religii pernicioase, cartoful alternativ va deveni un factor activ în procesul democratic. În loc să domine, va lupta împotriva dominației, în loc să discrimineze negativ, va discrimina pozitiv
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
extreme ideologice se datoresc nu în mică măsura unor circumstanțe politice care s-au dovedit din fericire trecătoare: și anume dramatica înălțare a două imperii dictatoriale la Estul și la Vestul teritoriului Central-European. Și apoi în orice caz ce era adevărat sau real la 1930 nu se mai recunoștea prea ușor la 1970. în schimb, un mare număr de comentatori istorici (din România și mai ales din Vest) au preferat să accepte conflictele și dilemele de la 1930 ca fiind definitive și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
O discontinuitate a carierei, fazele de tăcere și dispariție de care vorbeam le ascund statura întreagă, configurația lor pare obscură pentru spectatorul grăbit. Parte din motive mi se par însă curată miopie, invidie stupidă, lipsa de discernămînt, aș spune chiar adevărată vinovăție: nimeni nu e profet în țara lui, mai ușor e să fii "profet" cînd ești la Paris și la Chicago, sau chiar retras în creierii Carpaților. Dacă așa stau lucrurile, dacă acceptăm schița mea drept ipoteza de lucru, care
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
ei, dar ispititoare prin faptul că e mult "mai aproape". Cel care a avut curajul să lanseze în lume, singur în fața unui trecut greu de mituri, noua Lună a oamenilor, cea care va domina de-acum încolo cerul, declanșând o adevărată selenomanie, nu este totuși un om de știință, ci un scriitor. Ambiția lui e să scrie "romanul științei" și pentru asta citește sistematic la Biblioteca Națională din Paris și se întâlnește cu geografi, fizicieni, exploratori. Noul astru pus de el
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
apropiindu-l de cel "de fond", cît și metapoezia, prin întrebările asupra textului poetic modern, Nichita nu va suna niciodată la telefonul lăsat de Ion Barbu. Nimic aproape din ceea ce a reușit tînărul poet să creeze în anii '50 ca adevărată poezie, fie ea tradițională, modernă ori postmodernă, nu a putut fi tipărit. Cîntece, parodii, balade, poeme întregi cu variantele lor au devenit toate "literatură de sertar". Scrise cu conștiința dramatică a imposibilității publicării lor, căci cu certitudine ele nu puteau
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
acestora este făcută atît de stănescian și de stîngaci, ca într-o compunere de inspirație ,,matematică" intitulată Poem despre cifra 7, de te apucă ,,rîsu-plînsu". în acești ani aberanți, distanța dintre textele tipărite și poezia sa de sertar devine o adevărată prăpastie: în aceeași lună a lui septembrie 1960, de pildă, cînd îi apare în "Contemporanul" o cîntare a revoluției "exotice", Te salut, Cuba, din care nu este uitat Fidel Castro, el transcrie în caietul lui secret un superb poem premonitoriu
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
mesele de pocher . Aici gălăgia nu era la fel de intensă,jucătorii,majoritatea bărbați cu trabucuri în mâini ,așteptau cu încordare o mână bună. Stătea nemișcat, lipit aproape de perete , urmărindu-le gesturile ,mimica feței, cacialmalele improvizate. „ Actori profesionști ,nu le citești intențiile adevărate.... ” - Garcon ! Adu-mi 300 de Crown Royal ! Îl cunoștea, Steve Land,era eroul principal în multe filme de societate. Societatea în care pocherul e ridicat la rang înalt,de artă. - Imediat ,răspunde plin de curtoazie ,așa cum fusese antrenat de răbdătorul
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare, Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare. În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată, Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da. Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința ta. Sărută crucea răstingnirii, însângerată, prima dată, Și urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată! Citește mai mult Poartă-ți
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da. Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința ta. Sărută crucea răstingnirii, însângerată, prima dată, Și urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată! Citește mai mult Poartă-ți crucea, cu tărie, pân`la capăt, în tăcere,De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată,Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere,Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare,Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare.În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată,Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da.Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința ta.Sărută crucea răstingnirii, însângerată, prima dată,Și urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată!... VII. TĂRÂM DE VIS, de
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da.Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința ta.Sărută crucea răstingnirii, însângerată, prima dată,Și urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată!... VII. TĂRÂM DE VIS, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017. Cunosc eu un tărâm pe unde merg ades Să sorb licori albastre din cupe de cristal. Fantasme diafane în preajma mea se țes Și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
în Ediția nr. 2220 din 28 ianuarie 2017. “Mi se pare potrivit Ca un rege cum sunt eu, Oricând să fie pregătit Să-și apere regatul său” Se-ntoarse, apoi , către regină Gându-l de-i mărturisi, Și, ca un adevărat războinic, Chiar un plan își întocmi: -În primul rând, voi folosi Pe maestrul Elefant. El va transporta muniții Și va fi-n față la atac. Apoi, mă voi servi de Urs. Fioros, puternic și-nalt, Cred că-I cel mai
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
tot și mă susține Trompetist va fi Măgarul ... Citește mai mult “Mi se pare potrivitCa un rege cum sunt eu,Oricând să fie pregătitSă-și apere regatul său”Se-ntoarse, apoi , către reginăGându-l de-i mărturisi,Și, ca un adevărat războinic,Chiar un plan își întocmi:-În primul rând, voi folosiPe maestrul Elefant.El va transporta munițiiși va fi-n față la atac.Apoi, mă voi servi de Urs.Fioros, puternic și-nalt,Cred că-I cel mai potrivitSă-l
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]