2,458 matches
-
adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte clase gramaticale, în primul rând din adjective: Se mai formează adverbe de la: Pe lângă cele simple (exemplele de mai sus) se mai formează adverbe și prin compunere: Adverbele de mod, de cantitate și unele de timp și de loc au grade de comparație. Comparativul de superioritate are forma comparativului adjectivelor corespunzătoare la nominativ neutru singular, iar superlativul relativ de superioritate se formează cu același prefix. Exemplu: "brzo" „repede
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și de loc au grade de comparație. Comparativul de superioritate are forma comparativului adjectivelor corespunzătoare la nominativ neutru singular, iar superlativul relativ de superioritate se formează cu același prefix. Exemplu: "brzo" „repede” > "brže" „mai repede” > "najbže" „cel mai repede”. Câteva adverbe au drept comparativ alt cuvânt: "mnogo" „mult” - "više" „mai mult”, "malo" „puțin” - "manje", "loše = zlo" „rău” - "gore". Întrebările referitoare la diferite complemente circumstanțiale încep cu următoarele adverbe: "kad(a)?" „când?”, "gdje?" „unde?”, "kamo?" „încotro?”, "kud(a)?" „pe unde, pe ce
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
același prefix. Exemplu: "brzo" „repede” > "brže" „mai repede” > "najbže" „cel mai repede”. Câteva adverbe au drept comparativ alt cuvânt: "mnogo" „mult” - "više" „mai mult”, "malo" „puțin” - "manje", "loše = zlo" „rău” - "gore". Întrebările referitoare la diferite complemente circumstanțiale încep cu următoarele adverbe: "kad(a)?" „când?”, "gdje?" „unde?”, "kamo?" „încotro?”, "kud(a)?" „pe unde, pe ce cale?”, "odakle?" „de unde?”, "kako?" „cum?”, "koliko?" „cât?”, "zašto?" „de ce (din ce cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
gore". Întrebările referitoare la diferite complemente circumstanțiale încep cu următoarele adverbe: "kad(a)?" „când?”, "gdje?" „unde?”, "kamo?" „încotro?”, "kud(a)?" „pe unde, pe ce cale?”, "odakle?" „de unde?”, "kako?" „cum?”, "koliko?" „cât?”, "zašto?" „de ce (din ce cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care se formează și pronume nehotărâte: Se mai formează și locuțiuni adverbiale nehotărâte cu particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
diferite complemente circumstanțiale încep cu următoarele adverbe: "kad(a)?" „când?”, "gdje?" „unde?”, "kamo?" „încotro?”, "kud(a)?" „pe unde, pe ce cale?”, "odakle?" „de unde?”, "kako?" „cum?”, "koliko?" „cât?”, "zašto?" „de ce (din ce cauză; cu ce scop)?”. De la adverbe interogative se formează adverbe nehotărâte cu aceleași elemente cu care se formează și pronume nehotărâte: Se mai formează și locuțiuni adverbiale nehotărâte cu particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad(a)" „oricând”, "ma kako
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cu o glumă”, "sa mnom" „cu mine”. Particula și modalizatorul sunt considerate în gramaticile croate ca o parte de vorbire aparte. Sunt definite drept cuvinte invariabile care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul exprimării. Multora dintre ele în română le corespund adverbe sau locuțiuni adverbiale. Particule interogative Particule intensificatoare: Particule de grad Aceste prticule exprimă gradul unei calificări: "gotovo" „aproape”, "jedva" „abia”, "još" „și (mai)”, "malo" „puțin”, "mnogo" „cu mult”, "naročito" „mai ales”, "osobito" „deosebit de”, "posve" „cu totul”, "potpuno" „pe de-a-ntregul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
nici oaspeții, nici prietenii”. „Nici” se exprimă cu "i" înaintea lui "ne": "Ali njih nitko i ne gleda" „Dar la ei nici nu se uită nimeni”. Particula "ni" servește ca element prim de compunere și la formarea de pronume și adverbe nehotărâte: "Nitko ništa nije krio!" „Nimeni nu ascundea nimic!”, "I nigdje nema nikoga!" „Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
nimeni”. Particula "ni" servește ca element prim de compunere și la formarea de pronume și adverbe nehotărâte: "Nitko ništa nije krio!" „Nimeni nu ascundea nimic!”, "I nigdje nema nikoga!" „Și nu e nimeni nicăieri!”. Prepozițiile despart particula "ni" de pronume/adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim" „Nu mă poți înlocui cu nimic”. Interogația totală se poate exprima prin intonație interogativă fără alt mijloc, dar și cu particule interogative. Exemple: În astfel de propoziții se pot folosi unele pronume nehotărâte
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Je li išta pojeo?, echivalent cu "Je li makar nešto pojeo?" „A mâncat măcar ceva?”, "Je li te itko čuo?", echivalent cu "Je li te makar netko"' čuo?" „Te-a auzit măcar cineva?” Interogația parțială se exprimă cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
čuo?", echivalent cu "Je li te makar netko"' čuo?" „Te-a auzit măcar cineva?” Interogația parțială se exprimă cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare părților de propoziție la care se referă (vezi mai sus Pronume și adjective pronominale interogativ-relative și Adverbe interogative). Acest fel de propoziție se poate de asemenea exprima nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul particulei "li" folosită în principal pentru interogație ("Lijepa li si!" „Ce frumoasă ești!”) și cu o particulă specifică, "ta": "Ta nismo više djeca
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
subiect logic la genitiv) „În frigider este șuncă”. Dacă în propoziție sunt două complemente, ambele stau după predicat: "Perušina pruži materi ruku" „Perušina întinde mâna către maică-sa”. Dacă în propoziție există unul sau două complemente circumstanțiale exprimat(e) prin adverb(e), acesta stă / acestea stau: Alte părți de propoziție stau în general cât mai aproape de cuvântul care le subordonează. Atributul adjectival stă înaintea cuvântului determinat: "Lišće pada u otvoren bunar" „Frunzele cad în fântâna deschisă”. Dacă un cuvânt are mai
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Aș mai aminti încă câteva rezolvări terminologice, preluate parțial din tradiția gramaticală croată anterioară”. Când un adjectiv pronominal și unul propriu-zis determină același cuvânt, primul îl precede pe al doilea: "Pokupit će tvoje bijelo platno" „Va cumpăra pânza ta albă”. Adverbele cu funcția de complement al adjectivului stau înaintea acestuia: "Ljudi su ga upotrebljavali u sasvim druge svrhe" „Oamenii îl foloseau în cu totul alte scopuri”. Atributul substantival și cel adverbial stă după cuvântul determinat: "Tišina nad Aljmašem ogromna je" „Liniștea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu sunt”. La viitor, forma negativă, auxiliarul se detașează de verb: "pevaću" - "neću pevati" „nu voi cânta”. Imperativul negativ se poate formă în trei feluri: Că în limba română, si in sârbă există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte părți de vorbire, în primul rând din adjective: Unele adverbe pot fi grupate în sisteme. Asfel sunt cele de loc care exprimă trei grade de depărtare, ca
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cânta”. Imperativul negativ se poate formă în trei feluri: Că în limba română, si in sârbă există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte părți de vorbire, în primul rând din adjective: Unele adverbe pot fi grupate în sisteme. Asfel sunt cele de loc care exprimă trei grade de depărtare, ca și pronumele demonstrative: În limba mai veche acest sistem era mai coerent, fiind folosite cuvintele din paranteze acolo unde apar două cuvinte. În
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
unde apar două cuvinte. În limba actuala "kud(a)?" se folosește cu două sensuri („pe unde?” și „încotro?”), la fel și "tamo" („încoace/încolo” aproape de destinatar și „acolo” departe de vorbitor și de destinatar). Există tot un sistem triplu de adverbe de mod și de cantitate: Formele "tako" și "toliko" se folosesc și când nu este precizată relația cu locul: "Kako je želeo, tako mu se i dogodilo" „Cum a vrut, așa i s-a și întâmplat”, "Primera ima toliko, da
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nu este precizată relația cu locul: "Kako je želeo, tako mu se i dogodilo" „Cum a vrut, așa i s-a și întâmplat”, "Primera ima toliko, da ih je teško nabrojati" „Sunt atâtea exemple, încât sunt greu de enumerat”. Unele adverbe de loc, de timp și de mod nehotărâte se constituie cu aceleasi elemente prime de formare că pronumele nehotărâte corespunzătoare: Și dintre acestea, unele adverbe (cele din paranteze) sunt învechite, fiind înlocuite cu altele. Astfel, "svud(a)" „oriîncotro” are și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
toliko, da ih je teško nabrojati" „Sunt atâtea exemple, încât sunt greu de enumerat”. Unele adverbe de loc, de timp și de mod nehotărâte se constituie cu aceleasi elemente prime de formare că pronumele nehotărâte corespunzătoare: Și dintre acestea, unele adverbe (cele din paranteze) sunt învechite, fiind înlocuite cu altele. Astfel, "svud(a)" „oriîncotro” are și sensul „oriunde”, iar „oricând” se exprimă cu "uvek", care înseamnă și „totdeauna, mereu”. Adverbele formate cu "i-" se folosesc în propoziții interogative și în subordonate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
prime de formare că pronumele nehotărâte corespunzătoare: Și dintre acestea, unele adverbe (cele din paranteze) sunt învechite, fiind înlocuite cu altele. Astfel, "svud(a)" „oriîncotro” are și sensul „oriunde”, iar „oricând” se exprimă cu "uvek", care înseamnă și „totdeauna, mereu”. Adverbele formate cu "i-" se folosesc în propoziții interogative și în subordonate condiționale: "Jesi li ga igde video?" „L-ai văzut undeva?”, "Da șam ikako mogao, došao bih" „Dacă aș fi putut în vreun fel, aș fi venit”. Adverbe compuse se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
totdeauna, mereu”. Adverbele formate cu "i-" se folosesc în propoziții interogative și în subordonate condiționale: "Jesi li ga igde video?" „L-ai văzut undeva?”, "Da șam ikako mogao, došao bih" „Dacă aș fi putut în vreun fel, aș fi venit”. Adverbe compuse se formează în general dintr-o prepoziție și un adverv sau un cuvant altă parte de vorbire: În unele adverbe astfel formate cu adverbe de loc, acestea își schimbă forma: "do" „până la” + "gde" „unde” > "dokle" „până când, până unde”, "od
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ai văzut undeva?”, "Da șam ikako mogao, došao bih" „Dacă aș fi putut în vreun fel, aș fi venit”. Adverbe compuse se formează în general dintr-o prepoziție și un adverv sau un cuvant altă parte de vorbire: În unele adverbe astfel formate cu adverbe de loc, acestea își schimbă forma: "do" „până la” + "gde" „unde” > "dokle" „până când, până unde”, "od" „de la” + "ovde" „aici” > "odavde" „de aici” etc. Adverbele de mod, de cantitate și unele de timp și de loc au grade
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
șam ikako mogao, došao bih" „Dacă aș fi putut în vreun fel, aș fi venit”. Adverbe compuse se formează în general dintr-o prepoziție și un adverv sau un cuvant altă parte de vorbire: În unele adverbe astfel formate cu adverbe de loc, acestea își schimbă forma: "do" „până la” + "gde" „unde” > "dokle" „până când, până unde”, "od" „de la” + "ovde" „aici” > "odavde" „de aici” etc. Adverbele de mod, de cantitate și unele de timp și de loc au grade de comparație. Comparativul de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
prepoziție și un adverv sau un cuvant altă parte de vorbire: În unele adverbe astfel formate cu adverbe de loc, acestea își schimbă forma: "do" „până la” + "gde" „unde” > "dokle" „până când, până unde”, "od" „de la” + "ovde" „aici” > "odavde" „de aici” etc. Adverbele de mod, de cantitate și unele de timp și de loc au grade de comparație. Comparativul de superioritate are forma comparativului adjectivelor corespunzătoare la nominativ neutru singular, iar superlativul relativ de superioritate se formează cu același prefix. Exemplu: "brzo" „repede
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și de loc au grade de comparație. Comparativul de superioritate are forma comparativului adjectivelor corespunzătoare la nominativ neutru singular, iar superlativul relativ de superioritate se formează cu același prefix. Exemplu: "brzo" „repede” > "brže" „mai repede” > "najbrže" „cel mai repede”. Câteva adverbe au drept comparativ alt cuvânt: "dobro" „bine” - "bolje" „mai bine”, "mnogo" „mult” - "više" „mai mult”, "malo" „puțin” - "manje" „mai puțin”, "loše" „rău” - "gore" „mai rau”. Pot fi deosebite cuvinte care se folosesc exclusiv că prepoziții ("bez" „fără”, "k(a)" „spre
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sau cu un grup de consoane: "s majkom" „cu mama”, dar "să sestrom" „cu sora”; "pred tobom" „în fața ta”, dar "preda mnom" „în fața mea”. Pe langă conjuncții primare ("i" „și”, "ili" „sau”, "ako" „dacă” etc.), există și unele care sunt adverbe la origine, de exemplu "kad(a)" „când”: "Kad se vraćaš?" (adverb) „Când te întorci?” vs. "Razgovaraćemo kad se budem vratio" (conjuncție) „Vom sta de vorbă când mă voi fi întors”. Locuțiuni conjuncționale sunt "kao da" „ca si cum”, "zato što" „pentru că”, "zbog
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
să sestrom" „cu sora”; "pred tobom" „în fața ta”, dar "preda mnom" „în fața mea”. Pe langă conjuncții primare ("i" „și”, "ili" „sau”, "ako" „dacă” etc.), există și unele care sunt adverbe la origine, de exemplu "kad(a)" „când”: "Kad se vraćaš?" (adverb) „Când te întorci?” vs. "Razgovaraćemo kad se budem vratio" (conjuncție) „Vom sta de vorbă când mă voi fi întors”. Locuțiuni conjuncționale sunt "kao da" „ca si cum”, "zato što" „pentru că”, "zbog toga što" „din cauza că” etc. Particularități de folosire: Particulă este considerată
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]