KorAP: Find »[drukola/base=agitat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...134 >

3,337 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439

pe tine și pe bebeluș. N-aș pune pariu pe chestia asta, am replicat eu cu amărăciune. Asistenta mi-a aruncat o privire uimită și s-a îndepărtat rapid, jucându-se cu pixul și continuând să se uite la mine agitată. S-a dus la una dintre mamele drăguțe, civilizate și politicoase. Eu m-am decis s-o sun pe Judy. Judy era prietena mea cea mai bună. Eram prietene de la optsprezece ani. Venisem la Londra împreună. Judy fusese domnișoara mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
seama pentru că a spus: —Claire, știu de James. Și mi-am dat seama pentru că nu a venit cu un buchet enorm de flori, un zâmbet larg și o felicitare de dimensiunile unei mese de bucătărie pictată cu berze. Judy părea agitată și nervoasă. Mie mi-a picat inima în papuci. Dacă James se apucase să le spună și altor oameni, însemna că era adevărat. M-a părăsit, am anunțat eu pe un ton dramatic. —Știu. — Cum a putut? Nu știu. S-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
dus jos, la bucătărie, unde am deschis-o sfârșită. Știam că, după ce-o să beau un pahar, o să mă simt mai bine. Tocmai când îmi turnam vinul, Anna a apărut în ușa bucătăriei, frecându-se la ochi, părând confuză și agitată. Părul ei lung și negru îi stătea răvășit în jurul feței albe. —Claire, chiar tu ești! Deci nu mi s-a părut, a zis ea cu o voce care suna pe jumătate ușurată, pe jumătate dezamăgită. Am crezut că am un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
cu un ciocan în mână, a intrat în cameră în pas de plimbare. Reacția mea inițială a fost că am stat prea mult timp închisă în casă și am început să am halucinații. Apoi mama a dat buzna în cameră agitată și cu respirația tăiată. S-a dovedit că tânărul venise să monteze un interfon pentru copil între dormitorul meu și sufragerie. Mama îl supraveghease ca un uliu în sufragerie, dar când se dusese să răspundă la telefon, tipul evadase și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
concurenților li se făcuseră, în mod evident, lobotomii. (Un exemplu de cât de cretini erau: — Care e capitala statului Haiti? —Ăăăăă, se poate să fie „H“1?) — La ce vă uitați? mârâiam eu. Ah, ăăăă... la asta, îmi răspundeau ei agitați, arătându-mi televizorul printr-o fluturare a mâinilor. Stăteam cu toții în tăcere, prefăcându-ne că urmărim programul pe care ni-l găsise telecomanda, eu emițând vibrații palpabil de înfricoșătoare, iar Anna, Helen, mama sau tata stând țepeni, fiindu-le teamă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
poate aranja“. —O să te coste, m-a anunțat ea schimbând tactica. —Cât? —Cinci lire? — Mai dă-i cinci lire, i-am ordonat Annei. Banii au trecut dintr-o mână în alta. — Acum îmi datorezi douăzeci de lire, a zis Anna agitată. Mi-am negat eu vreodată datoriile? am întrebat-o pe Anna cu răceală. —Ăăăă, nu, mi-a răspuns biata fată, mult prea speriată ca să-mi amintească faptul că-i datoram deja bani pentru sticla de vin pe care o „împrumutasem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
așa de traumatizată de întâlnirile ei trecute cu arta gătitului încât propunerea asta a scos-o de tot de pe șine?“ — Deci e în regulă dacă îți împrumut mașina ca să mă duc până la supermarket să cumpăr câte ceva? am întrebat-o cam agitată. — Dacă trebuie, mi-a răspuns ea cu o voce șoptită și resemnată. Dacă trebuie. Și poți să-mi împrumuți și niște bani? N-am decât lire sterline, am mai rugat-o. — La supermarket acceptă și cărțile de credit, mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
în piept și se comporta ca idioata satului. Sinceră să fiu, era foarte jenant. Adam nu era decât un bărbat și, pentru numele lui Dumnezeu, mai era și foarte tânăr. Nu era un zeu. Mama și tata și-au plimbat agitați mâncarea prin farfurie. Nici ei nu s-au prea omorât cu vorba. Tata a făcut o încercare firavă de conversație cu Adam. —Rugbi? a murmurat el spre Adam, de parc-ar fi făcut parte dintr-o societate secretă și-ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
luat un braț de haine și i-am spus mamei: — Pe astea mă duc să le pun în sertarul Annei. Dar... a bâiguit mama. Fără nici un dar, i-am replicat eu pe un ton liniștitor. Nu, Claire... a spus ea agitată. —Mamă, am insistat eu foarte mișcată de grija ei, dar ferm hotărâtă să mă adun și să fiu o fiică ascultătoare. Mă simt foarte bine acum. Și am plecat din camera mamei îndreptându-mă spre dormitorul Annei. Ușa de la camera

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
o s-o vandalizeze nimeni, tati, l-am asigurat. O s-o las într-o parcare. Dar nici chestia asta nu l-a liniștit. Să ai grijă s-o iei de-acolo înainte de miezul nopții, mi-a cerut el devenind și mai agitat. Pentru că toate parcările se închid la douăsprezece noaptea. Și dacă nu aduci mașina, dimineață o să trebuiască să mă duc pe jos până la serviciu. Abia m-am abținut să-i spun că n-o să trebuiască să se ducă pe jos nicăieri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
ar plăcea să fiu un soi de consilier. Sau mi-ar plăcea să lucrez în publicitate. Și să-mi folosesc cunoștințele de psihologie în sensul ăsta, ne-a explicat el. Oricum, mai e până atunci. —Dar engleza? l-am întrebat agitată. Nu-ți place? — Sigur că-mi place, a zis el. E materia mea preferată. Dar nu mă văd lucrând în domeniu. Asta dacă nu mă decid să încerc să devin scriitor sau ziarist. Și o persoană din două vrea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
a trecut de când ai născut-o pe Kate. Mă întrebam dacă n-ai vrea să mergi la sală cu mine. —EU? l-am întrebat terifiată. De ce? — Nu pentru c-aș fi de părere că ai nevoie, mi-a răspuns el agitat. Ci pentru că bănuiesc că s-ar putea să-ți placă. Eu, cu corpul meu lăsat și deloc în formă, să merg la sală cu adonisul ăsta? Glumea? Pe de altă parte, corpul meu avea să rămână lăsat și deloc în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
marsupiul ei. Deși am preferat să mă gândesc că s-a folosit de gestul ăsta ca de o scuză ca să se uite la țâțele mele. Kate n-a zis nimic. Am intrat în cafenea, luptându-ne cu hoardele de oameni agitați și nervoși dinăuntru. Era sâmbătă după-amiaza și se dezlănțuise nebunia. Oamenii erau parcă atinși de o formă de nebunie. Sindromul cumpărăturilor sau ceva de genul ăsta. Sunt sigură că există un termen medical sofisticat pentru maladia asta. Presupun că trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
să trag ca o nerușinată cu urechea la conversația pe care tata o purta cu mătușa Julia. De obicei, discuțiile lor reprezentau niște audiții interesante, deși ușor bizare. Cât avea să dureze conversația asta? —Julia, ascultă-mă, a spus tata agitat. Of, Doamne, m-am gândit, trebuie să fi fost o partidă de rounders teribil de importantă dacă tata se înfuriase în halul ăla. — Udă un șervet de bucătărie și aruncă-l deasupra imediat! a urlat tata în telefon. A, bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
exersez? —Ei, să sperăm c-o să te descurci cum trebuie cu primul. Altfel n-o să mai ai ocazia să-l folosești și pe-al doilea, m-a anunțat ea pe un ton mohorât. —Of, Laura, încetează! Sunt și-așa destul de agitată. — Foarte bine, a râs ea. E mult mai bine atunci când ești agitată. Am promis s-o sun a doua zi ca să-i povestesc totul în cele mai mici detalii. Sau, dacă mă întorc destul de devreme astă seară, te sun imediat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Altfel n-o să mai ai ocazia să-l folosești și pe-al doilea, m-a anunțat ea pe un ton mohorât. —Of, Laura, încetează! Sunt și-așa destul de agitată. — Foarte bine, a râs ea. E mult mai bine atunci când ești agitată. Am promis s-o sun a doua zi ca să-i povestesc totul în cele mai mici detalii. Sau, dacă mă întorc destul de devreme astă seară, te sun imediat și-ți povestesc totul, i-am promis nerăbdătoare. Dacă astă seară te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
mâna-n foc că pândise în hol, ascuns după perdea, ca să vadă când ajung. Poate că făcuse chiar asta. Reușea de minune să dea senzația că era la fel de nerăbdător și de afectat de întreaga situație ca și mine. Arăta puțin agitat. Începuse să dea înapoi? Își schimbase părerea? Era agitația de dinainte de începerea partidei? Dar după asta și-a revenit în forță. —Bună, mi-a spus el zâmbind. Arăți superb. —Bună, i-am zis și eu, în ciuda emoțiilor. Ce minunat, m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
l-am întrebat întristată. — Sigur că da, mi-a răspuns el. Și, te rog, pentru numele lui Dumnezeu, nu mai arăta așa de nenorocită. —E numai din cauză că sunt așa de agitată, i-am spus. Nu pentru că mâncarea ar fi oribilă. —Agitată? A venit pe partea mea de masă și s-a așezat lângă mine. —N-ai de ce să fii agitată. Nu? l-am întrebat privindu-l direct în ochi. N-aveam nici un pic de rușine. Eram prima care recunoștea chestia asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
mai arăta așa de nenorocită. —E numai din cauză că sunt așa de agitată, i-am spus. Nu pentru că mâncarea ar fi oribilă. —Agitată? A venit pe partea mea de masă și s-a așezat lângă mine. —N-ai de ce să fii agitată. Nu? l-am întrebat privindu-l direct în ochi. N-aveam nici un pic de rușine. Eram prima care recunoștea chestia asta. Dar, fir-ar să fie, pierdusem deja destul timp în seara aia. Nu, a murmurat Adam. N-ai nici un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
întrebat privindu-l direct în ochi. N-aveam nici un pic de rușine. Eram prima care recunoștea chestia asta. Dar, fir-ar să fie, pierdusem deja destul timp în seara aia. Nu, a murmurat Adam. N-ai nici un motiv să fii agitată. Și, cu multă blândețe, mi-a cuprins umerii cu brațul, iar palma și-a așezat-o pe ceafa mea. Am închis ochii. Nu-mi vine să cred că fac chestia asta, m-am gândit înnebunită, dar nu mă opresc. Când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Adam. Nu era decât vina lui. Dacă nu m-aș fi culcat cu el, James ar fi fost în regulă. —James e aici, mi-a spus mama cu blândețe. —Aici! am strigat. Cum adică - aici? M-am uitat prin cameră agitată, de parcă m-aș fi așteptat ca James să apară dintr-odată de după perdea sau de sub canapea, cu un zâmbet mieros pe față, îmbrăcat în smoking, fumând trabuc și zicând ceva de genul: „Presupun că aceasta este soția mea“. Vrei să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
am strofocat să-l prind din urmă. —James, ce naiba se petrece aici? l-am întrebat nedumerită. —Ce vrei să spui? mi-a replicat el deloc amabil. Vreau să spun: de ce-ai devenit așa de ciudat dintr-odată? am zis agitată. — Ciudat, a repetat el gânditor, cu o voce gravă, privind în jur prin restaurant de parcă ar fi cerut ajutorul unui public nevăzut. Zice că sunt ciudat. Replica asta venea din partea unui bărbat care stătea la taclale cu persoane care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
simt așa de frumoasă, de dorită, de interesantă și de specială. A lăsat vreun număr de telefon? am întrebat plină de speranță. —Ăăăă, nu, a zis ea privind în altă parte rușinată. —Poate c-o să mai sune, am spus ușor agitată. — Poate, a zis mama neconvinsă. Oare ce-i spusese lui Adam? Dacă sună, să știi că vreau să vorbesc cu el. Ai auzit? am întrebat-o. Nu-i nevoie să-mi sari în cap, a bodogănit ea. Așa cum promisese, James

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
următoare. În felul ăsta aveam destul timp la dispoziție ca să fac bagajele. Și, mult mai important, să mă pregătesc să renunț la resentimentele față de James, să-mi institui o atitudine pozitivă față de el. Vineri după-amiaza, după două zile în care, agitată, împachetasem de zor tot felul de haine într-o valiză numai pentru ca mai târziu să le găsesc atârnate pe umerașe în dulapul lui Helen, ca să fiu nevoită să mi le recuperez, să le reîmpachetez în valiză, pentru ca după doar câteva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
Înainte ca ea să mai apuce să spună ceva, am început eu să vorbesc. —Uite ce e, Judy, m-am căznit să încep, trebuie să discut ceva cu tine. —Dă-i drumu’, a spus ea. Ești bine? Pari nițel cam agitată. Chiar sunt, Judy, am lămurit-o. Sunt agitată și nedumerită și nu știu ce se întâmplă. Ce vrei să spui? m-a întrebat ea cu blândețe. Păi, știi că eu și James ne-am împăcat, am început. — Da, a zis ea. —Ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]