6,939 matches
-
în boală, bolnavul părăsește logica obișnuită și pătrunde într-o lume „irațională”, dominată de logica instinctelor și afectivității, o lume egocentrică. Boala reprezintă pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reacționa la boală prin optimism, pesimism, negare, indiferență sau independență, el poate accepta sau refuza ideea de boală, fenomen care se exprimă prin momentul
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
timp gustul pentru abstracțiune, parabolă, exprimare gnomică ori paradox. Marile întrebări metafizice, reflecția asupra rostului omului în lume, introspecția interogativă, uneori chiar demonstrația ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar sau Abatoarele de greieri), în care se derulează, auster și dramatic, viziuni fantasmatice de unde mitul a fost
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
independența și recunoașterea drepturilor. Acești părinți răspund pozitiv și îndeplinesc cererile rezonabile ale copilului. Se pornește de la ideea că un copil are nu numai datorii, ci și drepturi. Metoda, considerată optimă, implică responsabilitate din partea partenerilor, autostimă și nu naște niciodată agresiune, violență sau negativism din partea copiilor. Deoarece disciplinarea copilului este de interes bilateral, se va face apel la mijloace raționale și nu restrictive, la respingere categorică a unor măsuri coercitive și mai ales la violență. Părinții trebuie să-și păstreze autoritatea
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
copii. Sfidând tot ceea ce se știe despre măreția sentimentelor parentale, în contrast cu atitudinea protectoare a majorității părinților care au o relație normală cu copiii lor, se situează și părinții agresivi, puțini la număr, care trebuie depistați și demascați, iar copiii victimele agresiunii lor, ocrotiți în unități de protecția minorului. Comportamentele educaționale ale părinților, chiar dacă sunt bine intenționate, pot avea efecte negative asupra copiilor din cauza neadecvării lor la particularitățile de vârstă și individuale, la situațiile concrete de acțiune, la sistemul de cerințe adresate
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
a respecta normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi, nu și îndatoriri. Imaturitatea afectivă și morală se exprimă printr o serie de însușiri și trăsături deficitare care se manifestă în conduită prin tulburări de comportament specifice: agresiuni, minciuni, fugă, furt. Ignorate de către părinți, conduitele greșite ale copilului pot crea un handicap serios în calea adaptării lui la exigențele morale ale societății. Ne confruntăm în școală cu situații frecvente în care unii adolescenți manifestă dispreț față de munca sistematică
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
20, evenimentul a fost raportat atât directorului Liceului Național, cât și prefecturii poliției dar, pe fondul acuzațiilor de ambele părți, situația a luat o amploare neașteptată. Directorul liceului, Vasile M. Burlă, luând partea elevilor care nu ripostaseră cu violență, justifica agresiunea comisă de evrei prin teama lor de „deșteptare națională a tineretului român”, sugerând că „năzuința lor este introducerea socialismului În școlile românești prin elevii lor, ca o contrapondere la nașterea unei mișcări naționale”. El se arăta deranjat și de acuzațiile
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
este întâmplător că unul dintre cele mai populare cursuri din universitățile americane îl contituie problemele sociale. Nu orice orientare spre soluționarea problemelor sociale reprezintă un caz de dezvoltare socială. Cele mai multe probleme sociale sunt fie abordate punctual - a face față unor agresiuni externe, de exemplu -, fie prin crearea unui sistem instituțional care face față continuu respectivei probleme - poliție, educație, asigurări sociale etc. Ce este o problemă socială? Problema socială este un fapt/proces social, o componentă importantă a realității sociale, mai ales
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Elaborat în 1989, el cuprinde 15 indicatori, pentru care există date începând cu 1980: speranța de viață; morți premature; copii cu greutate redusă la naștere; rata sarcinilor la adolescente; rata sinuciderilor; apeluri pentru sprijin în caz de crize (violență familială, agresiuni sexuale, abuzuri asupra copiilor etc.); incidența bolilor cu transmitere sexuală; cazuri procesate de ajutor social pentru copii; numărul de ajutoare în hrană distribuite; procentajul familiilor care trăiesc sub pragul sărăciei; gospodării cu un singur părinte; rata falimentului personal; rata crimelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
răului pe care la produs și să treacă urgent la luarea unor măsuri pentru protecția mediului înconjurător, pentru menținerea în natură a unui echilibru normal între toți factorii care compun mediul. Permanent , factorii de mediu : apa, aerul, solul sunt supuși agresiunii activităților umane. Înrăutățirea progresivă a calității acestora determină implicații de ordin social cu repercusiuni asupra calității vieții. Școala prin destinația și rolul său asigură cadrul adecvat în care se desfășoară un complex de formare a elevilor, sub cele doua laturi
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
biologică și generală, adică “o stare care se traduce printr-un sindrom specific, corespunzător tuturor modificărilor nespecifice, induse astfel într-un sistem biologic”<footnote Jean Benjamin Stora, Stresul, Editura Meridiane, București footnote>.El definește stresul la început că fiind o agresiune, apoi că o reacție a subiectului la o agresiune, ultima reprezentând un stresor. Conform concepției lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viața cotidiană. Stresul caracterizează o reacție psihologică complexă extrem de intensă și relativ durabilă a individului confruntat
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
printr-un sindrom specific, corespunzător tuturor modificărilor nespecifice, induse astfel într-un sistem biologic”<footnote Jean Benjamin Stora, Stresul, Editura Meridiane, București footnote>.El definește stresul la început că fiind o agresiune, apoi că o reacție a subiectului la o agresiune, ultima reprezentând un stresor. Conform concepției lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viața cotidiană. Stresul caracterizează o reacție psihologică complexă extrem de intensă și relativ durabilă a individului confruntat cu noi și dificile situații existențiale. Cercetările inițiale din
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
2.2. Tulburarea pervazivă de dezvoltare, TPD-NOS Această deficiență se manifestă prin dificultăți de relaționare cu mediul social, de comunicare verbală și nonverbală sau când sunt prezente alte aspecte clinice decât cele autiste. Unele simptome pot fi destul de dificile ca: agresiunea manifestată asupra celorlalți, asupra mediului sau automutilarea (uneori poate fi o formă de auto-stimulare). În literatura de specialitate sunt descrise și rutine comportamentale, repetitive, însoțite de diferite forme de stimulare senzorială sau de satisfacere. Prin aceste comportamente, copii doresc să
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de trei ani; B. caracteristici funcționale anormale în cele trei arii: interacțiune reciprocă socială, comunicare și comportamente restrictive, repetitive și stereotipice. În completarea acestor caracteristici se prezintă și o serie de elemente asociate ca fobiile, tulburările de somn, alimentație și agresiunea (automutilarea) http://www3.who.int 3.2. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Pot fi observate perioade de regresie și în dezvoltarea normală, dar acestea nu sunt nici atât de severe și nici atât de prelungite ca în tulburarea autistă. Autismul trebuie diferențiat în punerea diagnosticului
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
probleme ale omenirii, când omul a cucerit întreg spațiul Terrei ; acum bogățiile și resursele de energie au fost foarte mult afectate. Dacă nu se iau măsuri de protecție a planetei, viitorul omenirii este nesigur. Permanent factorii de mediu sunt supuși agresiunii activităților umane, vor fi repercursiuni în ceea ce privește calitatea vieții.Viața modernă a adus cu sine o armată de poluatori, de la fumurile coșurilor, de la fabricile de chimicale, fie pentru a proteja culturile de boli și dăunători. Omul modern a pierdut contactul pe
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
-ul reprezentând transcenderea liniei de demarcație dintre ideea agresivă, tendință și realizare. Clasificarea conduitelor agresive pe plan semiologic se poate face În funcție de următoarele criterii: modul de expresie comportamentală - cu Încadrarea În conduite agresive verbale, la nivel psihologic și simbolic și agresiunea fizică ; -obiectul conduitei agresive conduite heteroagresive și autoagresive . Prezentul studiu Încearcă o analiză pe criterii nozologice a conduitelor auto și heteroagresive exteriorizate cu accent În special pe asocierea alcoolism-agresivitate la un lot de 263 de pacienți dintr-un total de
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
a afectării circumstanțiale sau permanente a sistemului nervos central, starea de alcoolizare prin ingestie ocazională permițând declanșarea MHA și În alte condiții psihopatologice decât cele din sindromul de dependență alcoolică. Din totalul cazurilor cu alcoolism asociat MHA, 48% din cazuri agresiunea este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În 29 % din cazuri prin starea de alcoolizare din momentul agresiunii. De remarcat predominența bolnavilor aflați la vârsta activă 84,7% din cazuri, majoritatea cu inserție socio-familială 67
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
central, starea de alcoolizare prin ingestie ocazională permițând declanșarea MHA și În alte condiții psihopatologice decât cele din sindromul de dependență alcoolică. Din totalul cazurilor cu alcoolism asociat MHA, 48% din cazuri agresiunea este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În 29 % din cazuri prin starea de alcoolizare din momentul agresiunii. De remarcat predominența bolnavilor aflați la vârsta activă 84,7% din cazuri, majoritatea cu inserție socio-familială 67%. Agresiunea s-a manifestat În special asupra persoanelor
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
decât cele din sindromul de dependență alcoolică. Din totalul cazurilor cu alcoolism asociat MHA, 48% din cazuri agresiunea este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În 29 % din cazuri prin starea de alcoolizare din momentul agresiunii. De remarcat predominența bolnavilor aflați la vârsta activă 84,7% din cazuri, majoritatea cu inserție socio-familială 67%. Agresiunea s-a manifestat În special asupra persoanelor fizice-85% din cazuri-, manifestările clastice fiind prezente În 41% din cazuri, de obicei asociate cu
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În 29 % din cazuri prin starea de alcoolizare din momentul agresiunii. De remarcat predominența bolnavilor aflați la vârsta activă 84,7% din cazuri, majoritatea cu inserție socio-familială 67%. Agresiunea s-a manifestat În special asupra persoanelor fizice-85% din cazuri-, manifestările clastice fiind prezente În 41% din cazuri, de obicei asociate cu agresiunea persoanelor; În doar 6,2% din cazuri aceasta aparând ca manifestare izolată . În cadrul conduitelor autoagresive, 33 de
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
De remarcat predominența bolnavilor aflați la vârsta activă 84,7% din cazuri, majoritatea cu inserție socio-familială 67%. Agresiunea s-a manifestat În special asupra persoanelor fizice-85% din cazuri-, manifestările clastice fiind prezente În 41% din cazuri, de obicei asociate cu agresiunea persoanelor; În doar 6,2% din cazuri aceasta aparând ca manifestare izolată . În cadrul conduitelor autoagresive, 33 de cazuri-12,5%-, predomină cele apărute În tulburările de personalitate de tip antisocial -14 cazuri 42,4%, din care În 56% din cazuri manifestarea
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
Iași și Sp. Clinic Universitar Socola Iași, privind actele antisociale comise de oligofreni În perioada 1996-1998. Din totalul expertizelor efectuate pe parcursul a 3 ani, Într-un număr de 57 de cazuri au fost implicați oligofreni care au comis acte de agresiune (18 cazuri În 1996, 22 cazuri În 1997 și 17 cazuri În 1998). Din numărul total de cazuri de agresiuni comise de oligofreni, un număr impresionant de mare au aparținut persoanelor de sex masculin 53 de cazuri, ceea ce reprezintă un
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
pe parcursul a 3 ani, Într-un număr de 57 de cazuri au fost implicați oligofreni care au comis acte de agresiune (18 cazuri În 1996, 22 cazuri În 1997 și 17 cazuri În 1998). Din numărul total de cazuri de agresiuni comise de oligofreni, un număr impresionant de mare au aparținut persoanelor de sex masculin 53 de cazuri, ceea ce reprezintă un procent de 92,98%. Agresorii oligofreni provin din mediul rural Într un procent de 52,63% iar din mediul urban
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
ÎnvățĂmîntului primar (29,82%), rare fiind cazurile cînd aceștia au absolvit 8 clase sau o școală profesională. Studiind faptele pentru care au fost expertizați din punct de vedere medico-legal, am constatat că pe primul loc se află tîlhăriile, urmate de agresiunile sexuale, vătĂmarea corporală, distrugere de bunuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, urmate la distanță de omor, tentativă de omor precum și rele tratamente aplicate minorului; dintre agresiunile sexuale incriminate cele mai frecvente au fost perversiunile sexuale, violul și tentativa de
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
vedere medico-legal, am constatat că pe primul loc se află tîlhăriile, urmate de agresiunile sexuale, vătĂmarea corporală, distrugere de bunuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, urmate la distanță de omor, tentativă de omor precum și rele tratamente aplicate minorului; dintre agresiunile sexuale incriminate cele mai frecvente au fost perversiunile sexuale, violul și tentativa de viol. În 20 de cazuri dintre oligofrenii investigați aceștia aveau antecedente penale, În mare măsură aceștia fiind acuzați pentru fapte similare. Studiind antecedentele patologice am constatat că
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
au fost: Cu discernămÎnt 42 73,68% FĂră discernămÎnt 12 21,05% DiscernămÎnt diminuat 3 5,26% În loc de concluzii, pe baza datelor furnizate de acest studiu am Încercat să creionăm cîteva din trăsĂturile care definesc oligofrenul care comite acte de agresiune. Este vorba de un oligofren gr.I, de sex masculin, cu vîrsta cuprinsă Între 18-30 ani, neșcolarizat sau absolvent de 4 clase primare, necăsĂtorit, fărĂ ocupație (sau cei din mediul rural sunt agricultori), cu un TCC În copilărie sau cu
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]